Profesorul Cătălin Ciupală, despre subiectele la Matematică, simulare BAC 2024: Ar trebui să se schimbe paradigma de a face subiectele. Nu-ți trebuie foarte multă imaginație ca să iei cinciul

13.628 de vizualizări
Cătălin Ciupală / Foto: captură Digi24
Profesorul Cătălin Ciupală a declarat pentru Edupedu.ro, referitor la subiectele la Matematică, simulare BAC 2024, că ar trebui să se schimbe paradigma de a face subiectele: „Ele sunt făcute astfel încât un elev, dacă știe tiparul de subiecte, poate lua cinci. Deci, nu trebuie să gândească foarte mult și trebuie doar să știe tiparul de subiecte”

„După părerea mea, (subiectele – n.red) au fost destul de bine alese. Nu sunt subiecte care să dezvolte competențe prea mult. Sunt niște subiecte oarecum tehnice. Cred că ar trebui să se schimbe paradigma de a face subiectele. Ele sunt făcute astfel încât un elev, dacă știe tiparul de subiecte, poate lua cinci.

Deci, nu trebuie să gândească foarte mult și trebuie doar să știe tiparul de subiecte. Adică știi sigur că la exercițiul cutare vei primi o problemă de tipul acesta, știi, nu știi să o rezolvi, trebuie să urmărești câțiva pași și sigur nimerești pe barem.

Cu alte cuvinte, nu-ți trebuie foarte multă imaginație ca să iei cinciul. De exemplu, am dat problema de clasa a 12-a de la algebră unor elevi de clasa a 10-a și au făcut-o”, a spus cadrul didactic.

Cătălin Ciupală predă matematica la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. Acesta a precizat că, în liceul unde predă, toți elevii au promovat la matematică și istorie.

Rezultatele de la simularea examenului de Bacalaureat 2024 pentru elevii de clasa a XII-a au fost comunicate de Ministerul Educației. La matematică sau istorie, proba obligatorie a profilului, cei mai mulți elevi – aproape 36% au obținut sub nota 5. Între 5 și 6 au luat 13% dintre elevii de clasa a XII-a.

Citește și:
Rezultate simulare BAC 2024: Aproape 40% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la Limba română / La matematică sau istorie, 35% nu au luat peste 5

9 comments
  1. Din păcate copiii care au creativitate, rezolva problemele prin alte metode decât cele din barem sunt dezavantajați se pare.
    În alta ordine de idei, cu tot respectul pentru profesori, dacă luam în calcul doar matematica, un profesor care a predat doar la gimnaziu ani în șir este cam greu sa fie corect și sa puncteze alt raționament decât cel din barem.
    Din păcate anul acesta sa demonstrat ca “inteligenta artificiala ” mult dorita face mult rău copiilor care cu adevărat învață și nu doar memorează anumite șabloane.

  2. Poate ca creativitatea elevilor este un dezavantaj. Este mai ușor pentru cei ce memorează un anumit tipar, mai greu pentru cei care rezolva prin alte metode decât cele din barem. În alta ordine , un profesor corector, care a predat doar la gimnaziu, mai greu sa fie obiectiv la bacalaureat, cel puțin în ceea ce privește matematica in conditiile in care rezolvarea este prin alta metoda decat cea data prin barem, cu tot respectul pentru profesori.

  3. Cum sunt profesorii asa sunt și elevii lor.
    Au primit salarii mărite și ce s-a întâmplat.
    Nimic. Mai rău este .
    Tot înainte scoala 2024.
    Dezastru la profesori, pt ca nu i mai interesează de elevi,doar de bani și meditații.
    Sa predea la școală, nimic.

    1. Primul salariu mărit a fost primit în februarie 2024. Suntem în martie 2024. Primul concurs care ar trebui să atragă oameni în urma măririi salariilor se va desfășura în iulie 2024. Oricum nu va veni nimeni pentru 3500 de lei la început de carieră (și salariu previzibil pentru minim 6 ani după intrarea în sistem). Fii serios cu pretențiile astea.

      Și dacă tot vii să pretinzi lucruri, pretinde și elevilor să învețe. Cu sau fără salarii mărite la profesori, tot elevii sunt cei care trebuie să învețe.

  4. Subiectele nu mai trebuie sa dezvolte competente. Nici evaluarea finala nu mai trebuie sa dezvolte competente. Evaluarea finala trebuie sa valideze existenta acestor competente, iar un subiect “tehnic” dovedește faptul ca ai înțeles nivelul de abstractizare, ca ești capabil, la 18 ani, sa ai o gândire destul de matura.
    La 18 ani se presupune ca nu mai lucrezi pe retete. Chestia asta se întâmplă în preuniversitar, în clasele mici. La 18 ani, ca și la 14 ani, gândirea abstractă este formată (teoretic).
    Dacă un elev, la evaluarea națională, sau bacalaureat, nu este capabil sa conducă un raționament abstract, acel elev a ratat antrenamentul gândirii abstracte, este oarecum limitat în posibilitățile viitoare de a lucra într-un domeniu care necesita gândire critica, aplicată spre gândire creativa. Iar dacă nu recuperează rapid, în timpul facultății (dar nici acolo nu se mai întâmplă așa ceva), este condamnat a fi mereu un consumator. Nu va produce nimic nou, jobul lui va fi unul predicativ, bazat pe retete, chiar dacă este în zona bine plătită — IT.
    De fapt, marele pericol al AI-ului curent este exact aceasta degradare a capabilității tinerilor de a-și dezvolta gândirea abstractă, adică motorul inovării viitoare, catalizatorul gândirii creative, în domenii care ar trebui sa fie bazate pe știință.

    Da, privind la ceea ce s-a întâmplat cu Fizica sau Chimia, putem spune ca România este condamnata la mediocritate, în ceea ce privește capabilitatea de a produce inovare. Iar limitări suplimentare aplicate Matematicii nu vor face decât sa adâncească aceasta tendința.
    Ca o paranteza: nu ajuta nimănui presiunea din partea asociațiilor de părinți/elevi. Este un rău imens ca “ceilalți” sa decidă asupra viitorului educației, pentru ca aceasta va dauna iremediabil viitorului societății.

  5. parțial de acord. pt imaginație și creativitate îți trebuie o baza solida astfel încât sa poți combina ce știi cu ,,picatul fisei,,. chiar dacă subiectele au un anumit format, pentru a le rezolva trebuie un pic de memorie+exercitiu+teorie. E foarte bine așa. Pentru transa de note 9,00-10,00 exista subpunctele c) care fac diferența si care cer și imaginație.
    Problemele de EN (în special la geometrie) care fac din enuntul problemei o poezie, nu dezvolta abilități matematice suplimentare. Doar ,,rătăcesc,,elevul în atingerea cerinței. pt ca elevul de astăzi, spre deosebire de cel de odinioară, invatat cu rapiditatea obtinerii informatiei la un clic distanță, nu mai are răbdare în hățișul ipotezei.
    vorbesc de elevul obișnuit aici, nu de elevul din colegii naționale.

  6. bă nu înțeleg cum ar trebui să iei cinci dacă tu nu intelegi matematica?Majoritatea nu înțeleg matematica din cauza acelor teoreme sau “tehnici” fiindcă știm cu toți că nu ne vor ajuta pe viitor deci creierul le consideră inutile, dacă era doar practică sau măcar evoluați și voi cât de cât modelele pentru Bac mai mult pe practic decât pe teoretic, garantez eu că majoritatea vor avea o notă bună și vor reuși să și înțeleagă materia.

  7. Imi amintesc ca, inainte de ’89, atunci cand lucram din gazeta de matematica si fizica problemele de acolo nu necesitau antrenament si nici memorarea vreunei tehnici – presupuneau doar putina imaginatie in modurile de abordare a problemei. Ma asteptam ca lucrurile sa evolueze in zona de aplicabilitate mai ales ca simularile pe calculator ajuta enorm.
    In momentul in care ii scoti pe actualii absolventi de liceu din “patern”-ul invatat i-ai pierdut!
    Aproape toti spun ca trebuie sa se renunte la memorizare – pe lumea aceasta nu exista efect fara cauza – daca intelegi cauza intelegi si efectul !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șirul conflictelor din Guvern cu ministrul Vlad Voiculescu protagonist, în două luni și jumătate de mandat: tensiuni cu Valeriu Gheorghiță de la început, divergențe cu Cîmpeanu pentru regulile din școli, replici dure cu premierul Cîțu

În două luni și jumătate de când a preluat mandatul, ministrul Vlad Voiculescu a avut mai multe conflicte în cadrul Guvernului, iar majoritatea s-au derulat în spațiul public. Cele mai…
Vezi articolul

Dezbatere LIVE online organizată de World Vision România

Profesorii care au făcut cinci propuneri concrete de politici publice în Educație, pe care le-au prezentat inspectoratelor școlare județene, în proiectul „Inspectoratul școlar civic” al World Vision România: Finanțare de la județ pentru excursii cu elevii, îmbunătățirea comunicării despre școală și a imaginii acesteia, dezvoltarea literației, reducerea abandonului școlar

Zece școli au creat proiecte de politici publice în comunitatea de profesori, uneori și cu implicarea elevilor, pe care le-au propus apoi autorilor de politici educaționale din teritoriu, adică inspectoratelor…
Vezi articolul

Un nou Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, pregătit de Institutul de Lingvistică al Academiei Române, după 29 de ani de la predecenta ediție / Adina Dragomirescu, director: Vrem să creăm un instrument pentru școală

Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” va revizui anul acesta Îndreptarul ortografic, ortoepic și de puncțuație al limbii române, potrivit anunțului făcut de directoarea Institutului, Adina Dragomirescu, la Radio…
Vezi articolul

VIDEO Marcel Ciolacu, după rezultatele la PISA 2022: Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește

Premierul României, Marcel Ciolacu, a făcut referire la rezultatele PISA 2022 și a cerut public ministrei Educației, Ligia Deca, să vină cu soluții pentru criterii de performanță în Învățământ. Declarațiile…
Vezi articolul