„În primul rând, cei mai mulți dintre noi avem sentimentul că nu există un suport pentru profesori. (…) Noi nu avem un suport real din partea din partea Ministerului Educației, din partea Guvernului, din partea societății în ansamblul ei, ca să spun așa”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Cătălin Ciupală. Acesta predă matematica la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
- Elevii și copiii de grădiniță vor începe cursurile luni, 11 septembrie. Anul școlar 2023-2024 a început în data de 1 septembrie 2023, moment în care profesorii au revenit în activitate.
Cadrul didactic a povestit care sunt problemele pe care le-a identificat în mai multe unități de învățământ, din discuțiile cu ceilalți colegi. Acesta a menționat că nu există un suport pentru profesori, nu au fost învățați cum să gestioneze conflictele care apar în spațiul școlar și cum să reacționeze în diferite situații:
„Cred că n-aș face o ierarhie, dar sunt lucruri foarte importante ce vă zic. În primul rând, cei mai mulți dintre noi avem sentimentul că nu există un suport pentru profesori. Practic, noi nu avem unde să mergem, de exemplu la un psiholog, nu avem cursuri speciale de formare. Doar vă dau un exemplu: să știm să gestionăm conflicte. Adică eu, Cătălin Ciupală, nu mă simt în stare să gestionez conflicte între profesor – elev, mai ales dacă este alt profesor și un elev de la mine din clasă. Eu nu știu să dezamorsez conflicte între doi elevi. Există tehnici de dezamorsare a conflictelor. Noi nu avem așa ceva. De exemplu, o chestie banală, eu nu știu să dau un prim ajutor unui coleg de-al meu sau unui elev.
Noi avem niște proceduri clare: dacă se întâmplă ceva, sunăm la 112, chemăm părinții ș.a.m.d. Da, eu nu știu să-l ajut. Eu nu știu să folosesc un extinctor, de exemplu. Știți, deci, toate acestea vin în sinteza că noi nu avem un suport real din partea din partea Ministerului Educației, din partea Guvernului, din partea societății în ansamblul ei, ca să spun așa”, a apus Cătălin Ciupală.
Acesta a vorbit despre faptul că școlile nu au consilieri școlari, „copiii suferă și profesorii se simt, de multe ori, neputincioși”: „Noi nu avem suport de psihologi școlari, adică, de exemplu, eu știu că la mine în clasă sunt niște conflicte sau există niște probleme și eu n-am la cine să apelez de multe ori, pentru că psihologii școlari sunt inexistenți sau sunt foarte, foarte aglomerați. Un psiholog la 1.000 de elevi, jalnic. Copiii suferă și profesorii se simt, de multe ori, neputincioși”, a spus profesorul.
În continuare, cadrul didactic a punctat faptul că nu există cursuri de specialitate pentru profesori și sunt „aruncați și fiecare se descurcă”:
„Noi nu avem cursuri de specialitate pentru profesori, adică la CCD-ul din Brașov, să zicem, nu există cursuri pentru profii de mare. Există numai chestii generale, cum să modernizăm, dar tu nu ai curs de mate. Practic, nimeni nu te învață cum să predai matematica eficient. Ori eu am nevoie la mate, n-am nevoie de chestii generale. Noi suntem aruncați și fiecare se descurcă. Cel puțin la liceu.(…) La gimnaziu, am înțeles că lucrurile sunt schimbate cu CRED.”
O altă problemă identificată se referă la lipsa cancelariilor din școli și ce înseamnă acest lucru pentru profesori:
„Eu am aflat cu surprindere că sunt școli în care nu există cancelarie, nu există o zonă unde profesorul să aibă mica relaxare în timpul pauzei, ceea ce este foarte grav. Deci, tu nu ai unde să te relaxezi 10 minute. N-au nicio alternativă. Știți de ce? S-a întâmplat următorul fenomen: este o școală bună de cartier, profesori buni, dedicați, e o școală bună. Și atunci, părintele, pe bună dreptate, își găsește un prieten, își face viză de flotant acolo și își dă copilul la școala respectivă. Practic, sunt clase supraaglomerate, au cerere și n-au ce face. Școlile sunt obligate să-i ia în gestiune și să-i primească. Practic, cancelaria s-a transformat în sală de clasă și profii respectivi nu o au. Mi-au zis că stau într-o sală fără lumină naturală, n-au dulap propriu, n-au nimic. De ce? Pentru că școala este supraaglomerată. Sunt 36 de elevi într-o clasă, n-au ude să-i ducă și învață și în două schimburi. Există școli de tipul acesta.
Cum să predea eficient un profesor care nu se poate relaxa nici măcar 10 minute în pauză, după consumul psihologic pe care vi l-am spus anterior. Din păcate, avem această problemă. Eu, când am aflat, m-am cutremurat. (…) E o mare problemă cu chestia aceasta cu supraaglomerarea unor școli. Oamenii respectivi au o presiune psihologică incredibilă, să știți. Deci, eu nu știu cum rezistă. Să stai cu 32 de elevi constant în clasa, da, să-i gestionezi și să nu te poți relaxa nici 10 minute. E cutremurător.”
Informații de context
Cu câteva zile înainte de începutul școlii, Ligia Deca anunță că sunt peste 160 de școli în care elevii vor fi relocați, din cauza lucrărilor, din care 60 doar în București.
La începutul anului, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
În 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
„Recrutarea profesorilor calificați pentru matematică și științe trebuie să intre într-o zonă strategică. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu: peste jumătate dintre profesorii de matematică și științe sunt oameni de peste 50 de ani, iar investigând opțiunile studenților pentru a-și alege o carieră în educație constatăm că un procent foarte mic dintre studenți au ca prima opțiune cariera didactică. Iar estimarea noastră este că, dacă nu intervenim cu o strategie de recrutare și de stimulare încă din zona de formare inițială, în aproximativ 10 ani o să ne confruntăm, mai ales la matematică, unde sunt catedre mari cu ore multe pe săptămână, cu o criză de profesori calificați” – Lucian Ciolan
Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:
„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.
Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”