Profesorul care s-a luptat singur, în instanță, cu inspectoratul școlar și a câștigat definitiv orele la care avea dreptul / Alin Negomireanu: Îndemn toți profesorii nedreptățiți să apeleze la Justiție, chiar dacă drumul nu este ușor de parcurs

După o luptă în instanță cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj pe care a câștigat-o definitiv, deși nu a avut un avocat și s-a reprezentat singur în fața judecătorilor, profesorul Alin Negomireanu îi îndeamnă pe toți profesorii care se simt nedreptățiți să facă la fel ca el. Într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro, Alin Negomireanu spune că și-a dedicat cariera educației, din dorința de a modela generațiile viitoare. Acesta vorbește despre piedicile și neregulile pe care un cadru didactic le întâlnește în parcursul său.

Cu o experiență de peste 17 ani în învățământ, Negomireanu are un doctorat în filosofie și gradul I didactic, a predat atât la nivel liceal și gimnazial, cât și în învățământul superior. anul trecut, în toamnă, venea la Ministerul Educației ca să-i ceară Ligiei Deca să-l primească în audiență, fiind ignorat de ministră.

Semnala atunci multiple probleme ale sistemului de educație din România și acuza mai multe nereguli și abuzuri ale Inspectoratului Școlar Județean Gorj. Cadrul didactic arăta cu documente cum Inspectoratul Școlar Județean Gorj, prin inspectorii care au semnat deciziile în cazul său, a încălcat metodologia de mobilitate și calendarul din ordinul de ministru 6218/2022.

Concret, profesorul Negomireanu arăta că s-a înscris la etapa de pretransfer cu toată documentația legală și în perioada cuprinsă în calendar pentru această mobilitate – 22-27 februarie 2023. Acesta ar fi vrut să aplice pentru 6 ore de Educație socială-Gândire critică la Școala Gimnazială „Constantin Săvoiu” Târgu Jiu, pentru care împlinea toate cerințele impuse de regulamentele specifice, inclusiv inspecția la clasă. Dar în ședința publică de la ISJ Gorj, din 21 aprilie 2023, orele au fost date de comisia de mobilitate unei alte profesoare – Cochina Carmen Violeta – sub pretextul că ar avea prioritate în exprimarea opțiunilor deoarece se află în situația de completare nesoluționată a normei didactice.

A fost necesară intervenția secretarului de stat Sorin Ion pentru a-i fi acordate orele la momentul respectiv, însă profesorul și-a continuat lupta în instanță, unde a câștigat definitiv pe 27 martie 2024.

În interviul acordat Edupedu.ro, profesorul negomireanu vorbește despre condiția cadrelor didactice din prezent, despre birocrația copleșitoare cu care profesorii se confruntă și despre lipsa de sprijin din partea autorităților., despre cum programa supraîncărcată limitează libertatea profesorală. Acesta solicită eliminarea politiciului din Educație.

Redăm interviul integral cu profesorul Alin Negomireanu:

Edupedu.ro: Domnule profesor Negomireanu, ați putea să ne povestiți puțin despre parcursul dumneavoastră profesional de-a lungul celor 17 ani de activitate în învățământ?

„Mă numesc Dumitru Alin Negomireanu, sunt licențiat în filosofie la Universitatea din București și absolvent al programului de master în filosofie, am obținut diploma la Facultatea de Filosofie a Universității din Craiova. De asemenea, am devenit doctor în filosofie la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București, cu o lucrare intitulată „Ființă și transcendență la Gabriel Marcel”, coordonată științific de domnul Academician Prof. univ. Dr. Gheorghe Vlăduțescu. Cu o experiență de 17 ani în învățământul liceal și gimnazial, dețin gradul I, și am activat timp de 4 ani în învățământul superior la Universitatea din Craiova. După absolvirea facultății în 2007, am lucrat în sistemul de educație fără întrerupere, desfășurându-mi activitatea în mai multe localități din județul Gorj: Târgu Jiu, Novaci, Motru, Mătăsari, Baia de Fier, Stanesti, dar și în județul Vâlcea, la Berbești și Bălcești, unde am reușit să obțin titularizarea. Menționez că am obținut titularizarea cu nota 9,4. În același timp, s-a constatat că mai mulți directori de școli, unii chiar consilieri locali și inspectori, au încasat bani ilegal, timp de mai mulți ani școlari, pentru că au cumulat aceste funcții cu cea de învățător și profesor. Această practică este ilegală, deoarece niciunul dintre beneficiarii acestui cumul de funcții nu avea posibilitatea de a-și îndeplini sarcinile de serviciu conform fișei postului. În tot acest timp, profesorii sau învățătorii cu note mari la titularizare erau obligați să stea acasă sau să facă naveta în alte județe pentru a găsi un loc de muncă în învățământ. Tot ce am obținut în județul Gorj a fost rezultatul contestațiilor sau proceselor”.

Ce v-a motivat să alegeți cariera de profesor și care au fost cele mai mari satisfacții de-a lungul carierei?

„Am ales cariera didactică din pasiune pentru educație, dorința de a modela generațiile viitoare și satisfacția de a contribui la dezvoltarea elevilor și profesorilor. Cred cu tărie ca “fiecare om trebuie să fie un autentic pazitor al propriei dreptăți”.”

Care sunt principalele provocări pe care le întâmpinați ca profesor în sistemul de educație din România?

„Menționez câteva probleme întâmpinate de mine și cred ca acestea se regăsesc și la colegii din sistem:

•⁠  ⁠Infrastructură precară: Lipsa resurselor financiare duce la probleme cu infrastructura școlară, dotările necorespunzătoare și lipsa materialelor didactice moderne.

•⁠  ⁠Salarii mici: Salariile profesorilor sunt sub media națională, ceea ce poate duce la demotivare și dificultăți în atragerea și reținerea cadrelor didactice calificate.

•⁠  ⁠Supraaglomerare curriculară: Curriculumul școlar este supraîncărcat, ceea ce limitează libertatea profesorală și afectează calitatea predării.

•⁠  ⁠Lipsa de sprijin din partea autorităților: Profesorii se confrunta cu birocrație excesivă, lipsă de comunicare cu inspectoratele școlare și lipsă de suport din partea Ministerului Educației.

•⁠  ⁠Resurse limitate (materiale, tehnologice etc.).

•⁠  ⁠Volum mare de muncă și sarcini administrative.

•⁠  ⁠Schimbări frecvente în programele școlare și metodologiile de evaluare”.

În scrisoarea deschisă adresată ministrului Educației, publicată de Edupedu.ro în 23 octombrie 2023, menționați dificultăți administrative și de comunicare cu ISJ Gorj. Puteți detalia aceste probleme și cum afectează ele activitatea didactică?

„Am semnalat nereguli și abuzuri ale Inspectoratului Școlar Județean Gorj, inclusiv încălcarea metodologiei de mobilitate și calendarului din ordinul de ministru. Într-un caz specific, orele pe care le viza au fost acordate altui profesor, chiar dacă acesta nu îndeplinea cerințele legale. Nu există comunicare reală, transparentă, se fac aranjamente, și în acest sens, de cele mai multe ori nu înțeleg rostul inspectoratelor școlare. Foarte mulți colegi cu note mari la titularizare fac naveta la mai multe unități școlare, iar alții ocupă ilegal ore suplimentare, în unele situații fără să dețină studii de specialitate, cu note mici, pensionari, peste 70 ani, sau persoane care cumulează funcții ilegal”.

Cum s-a finalizat procesul dumneavoastră cu ISJ Gorj?

„Am câștigat definitiv procesul cu ISJ Gorj. Este vorba despre situația de anul trecut, când  am fost la un pas de greva foamei după ce ISJ Gorj repartizase nelegal orele la Școala „Constantin Săvoiu” unei alte profesoare. Curtea de Apel Craiova a respins recursul formulat de inspectorat, miercuri, 27 martie: ,,Soluția pe scurt: Anulează recursul ca nemotivat. Definitivă. Pronunţată la data de 27.03.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, arată instanța. Sunt bucuros pentru această soluție și îndemn toți profesorii neîndreptățiți să apeleze la Justiție, chiar dacă drumul nu este ușor de parcurs. Dacă observăm răul trebuie să luptăm pentru eliminarea lui deoarece: “Tot ce-i trebuie Răului ca să triumfe este ca oamenii buni să-l observe și să nu facă nimic”. Referitor la procesele din județul Gorj cu ISJ Gorj, am observat faptul ca în multe situații, mai ales pe contencios administrativ este desemnat același judecător. De cele mai multe ori procesele sunt pierdute. Au fost cazuri in trecut cand procesele au fost repartizate soției (judecător) a unui inspector școlar. Evident procesele erau pierdute de persoanele care au chemat ISJ in instanța. Satisfacția mea este ca am câștigat la Curtea de Apel Craiova fără avocat. În acest sens îi îndemn pe toți cei care au probleme cu sistemul de educație să se lupte, să citească legislația pentru drepturile lor, și cu siguranță dacă au răbdare o să vină reușita”.

Care credeți că sunt principalele cauze ale acestor probleme și ce soluții ați propune pentru rezolvarea lor?

„Am participat la greva profesorilor de anul trecut și cred cu tărie ca rezolvarea problemelor din educație sunt condiționate de:

•⁠  ⁠Modernizarea infrastructurii școlare.

•⁠  ⁠Dezvoltarea profesională continuă a profesorilor.

•⁠  ⁠Adaptarea curriculei la nevoile actuale. Adaptarea programelor școlare la nevoile pieței muncii și ale secolului XXI, punând accent pe competențe practice și gândire critică.

•⁠  ⁠Creșterea salariilor profesorilor: Salarizarea decentă a cadrelor didactice este esențială pentru a atrage și a reține profesori talentați în sistem.

Eliminarea politicului din sistemul de educație”.

Ați menționat într-o scrisoare deschisă faptul că ministrul Educației, Ligia Deca, nu v-a răspuns la cererea de audiență. Cum ați descrie relația dintre cadrele didactice și autoritățile educaționale din România? 

„Din păcate, relația dintre cadrele didactice și autoritățile educaționale este adesea tensionată. Profesorii se simt adesea ignorați și neascultați de către minister, iar deciziile luate de autorități nu iau întotdeauna în considerare realitățile din școli.

Exemplul meu personal cu lipsa de răspuns din partea ministrului Educației, Ligia Deca, la cererea de audiență, evidențiază această problemă. Lipsa de comunicare și dialog constructiv între cele două părți afectează negativ calitatea educației oferite elevilor.

Relația poate fi tensionată din cauza deciziilor administrative și a comunicării deficitare. Este important să se promoveze dialogul și colaborarea constructivă. Se acordă audiențe pentru problema x, dar nu ești ascultat, menționează ora 13 și aștepți până la 14, sau ești amânat, nu răspund la sesizări în termenul legal, când răspund nu au în vedere aspectele semnalate… De cele mai multe ori inspectorii nu au concurs, nu cunosc Legea Educației, nu sunt interesați să rezolve problemele din sistemul de educație”.

Ați întâlnit în această perioadă și Corpul de control al ministrului Educației, cum a fost experiența cu acesta și ce credeți că ar putea fi schimbat în privința acestor întâlniri?

„Am avut ocazia să interacționez cu Corpul de control al ministrului Educație și nu am fost mulțumit de modul în care am fost tratat. Doar insistentele mele și amenințarea cu Greva Foamei au făcut să fiu luat în seamă, deși aveam toate elementele juridice și argumentative de partea mea. Am auzit de la mulți colegi profesori experiențe negative legate de controalele efectuate de către inspectorii școlari în județul Gorj.

Cred că ar fi important ca aceste controale să se axeze mai mult pe sprijinirea profesorilor și pe îmbunătățirea calității educației, decât pe sancțiuni și penalizări. De asemenea, ar fi necesară o mai bună comunicare și transparență din partea Corpului de control în ceea ce privește modul de desfășurare a controalelor”.

Cum afectează problemele administrative și lipsa de suport din partea autorităților performanțele elevilor și calitatea educației oferite?

„Problemele administrative și lipsa de suport din partea autorităților afectează negativ performanțele elevilor și calitatea educației oferite în mai multe moduri:

Profesorii sunt nevoiți să petreacă mult timp completând diverse formulare și rapoarte, timp pe care l-ar putea folosi pentru a se pregăti mai bine de curs sau pentru a oferi sprijin individual elevilor.

•⁠  ⁠Lipsa resurselor: Școlile nu dispun de resursele financiare și materiale necesare pentru a oferi o educație de calitate, ceea ce afectează negativ infrastructura, dotările și materialele didactice.

•⁠  ⁠Demoralizarea profesorilor: Lipsa de apreciere și de sprijin din partea autorităților poate duce la demotivare și la abandonul profesiei didactice din partea multor profesori talentați.

Problemele administrative afectează negativ procesul de învățare, resursele disponibile și stabilitatea cadrelor didactice”.

Ce măsuri ar trebui luate pentru a îmbunătăți comunicarea și colaborarea între profesori, părinți și autorități pentru binele elevilor?

„Din punctul meu de vedere, viitorul profesiei de profesor în România este incert, dar trebuie să existe și motive de speranță. Profesorii sunt nevoiți să petreacă mult timp completând diverse formulare și rapoarte, în loc să se concentreze pe predare și pe sprijinirea elevilor.

Salariile mici, lipsa de apreciere și de sprijin din partea autorităților pot duce la demotivare și la abandonul profesiei didactice. Societatea și piața muncii se schimbă rapid, iar profesorii trebuie să se adapteze continuu la noile cerințe. Viitorul profesiei de profesor în România depinde de o serie de factori, inclusiv de resursele disponibile, de reformele implementate și de rolul jucat de profesori. Cu toate acestea, există motive de speranță pentru un viitor mai bun al profesiei didactice în România. Implementarea unor reforme eficiente, creșterea prestigiului profesiei și implicarea activă a profesorilor pot duce la îmbunătățirea semnificativă a calității educației și a statutului profesorilor.

Este important de reținut că este esențial ca autoritățile să asculte vocile profesorilor și să ia în considerare opiniile lor în procesul de luare a deciziilor. Doar prin colaborare și dialog constructiv se poate construi un sistem educațional performant care să ofere șanse egale tuturor elevilor”.

Cum vedeți viitorul profesiei de profesor în România, având în vedere provocările actuale și potențialele reforme?

„Reformele trebuie să fie adaptate la realitățile din teren și să implice activ profesorii în procesul de schimbare. Inspectorii școlari, care au un rol important în monitorizarea și evaluarea activității școlilor, sunt numiți politic. Aceasta poate afecta obiectivitatea și independența procesului de evaluare. De asemenea, este important de menționat că inspectorii școlari nu sunt supuși unor examene sau evaluări periodice pentru a-și demonstra competența profesională plus cunoașterea și respectarea legii. Inspectorii școlari sunt favorizați la etapele de pretransfer și în cazul celor care vin din mediu rural nu sunt verificate notele obținute la examenul național, dacă acestea sunt peste șapte, ca să poată realiza pretransferul în mod legal”.