Această disciplină de studiu complexă, cu un puternic caracter aplicativ și interdisciplinar, mult îndrăgită de elevi, poate fi transformată dintr-o materie distinctă cuprinsă în trunchiul comun, într-o disciplină modulară inclusă în altă disciplină, așa cum este prevăzut în articolul 62 pct. 6 din proiectul pentru legea învățământului preuniversitar.
- Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului.
Articolul 62 pct. 6 și pct. 7 din proiectul pentru legea învățământului preuniversitar face referire la o nouă disciplină, „Educație pentru viață”, și anume:
(6) „Planurile-cadru ale învățământului primar, secundar inferior și liceal includ „Educația pentru viață” ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, având incluse module, adaptate vârstei și nivelului educațional, în concordanță cu profilul absolventului. Disciplina „Educația pentru viață” va include module de educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, educație interculturală și educație pentru cetățenie democratică, egalitate de gen, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă și alte module care pot fi stabilite prin ordin al ministrului educației.
(7) Rezultatele evaluării pentru fiecare modul din cadrul disciplinei școlare „Educație pentru viață” se exprimă prin calificative de tip „Admis ”/„Respins”
Considerăm că în era tehnologizării, educația trebuie să pună accent pe dezvoltarea gândirii centrate pe tehnică şi dirijate spre înţelegerea marilor principii care explică descoperirile ştiinţei. Acest lucru se poate realiza numai prin studierea de către elevi a disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice, materie care este cuprinsă, sub diferite denumiri, în planurile de învăţământ din multe ţări europene (Italia, Belgia, Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Germania, Marea Britanie etc.).
Disciplina Educație tehnologică și aplicații practice nu trebuie confundată cu disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), confuzie care adesea se realizează în mass-media, această materie de studiu fiind singura care vizează apropierea elevului de aptitudinile sale, care îi ajută pe tineri să își găsească înclinația, atracția către un anumit domeniu de activitate, să-și descopere vocația pentru o anumită meserie și care determină accentuarea și amplificarea capacităților creatoare ale acestuia pentru invenție și inovație.
Precizăm că disciplina Educație tehnologică și aplicații practice pune accent cu precădere pe două dintre competențele cheie care definesc profilul de formare al elevului de gimnaziu, necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții: competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii; inițiativă și antreprenoriat.
Curriculum pentru această disciplină include aspecte referitoare la:
- Iniţierea elevilor în pregătirea tehnico – practică prin utilizarea materialelor, sculelor, instrumentelor, dispozitivelor, în aplicarea unor tehnologii, într-un context organizat, a proceselor tehnologice corespunzătoarea diferitelor ramuri economice; activităţile practice desfăşurate în cadrul orelor de specialitate , pun elevul în situația de a executa produse necesare lui, familiei, clasei, școlii în care învață sau comunității din care provine
- Realizarea unui produs/serviciu pe baza fişei tehnologice se desfăşoară în cadrul unei activități de tip proiect individual sau echipă, cu manifestarea respectului faţă de munca depusă.
- Necesitatea utilizării calculatorului (aplicaţii, soft educaţional tehnic etc.) pentru documentare și proiectare, învățare.
- Crearea abilităţilor pentru realizarea unui produs/serviciu de calitate, prin folosirea eficientă a resurselor umane, materiale, financiare și de timp, cât şi formarea unui comportament de consum bazat pe priorităţi.
- Crearea contextelor care favorizează formarea de atitudini responsabile faţă de sănătate, mediu, muncă prin aplicarea măsurilor de securitatea muncii, a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, de ergonomia locului de muncă, prin reducerea consumului de energie, prin utilizarea raţională a resurselor materiale necesare realizării unui produs.
- Amplificarea capacităţilor creatoare şi a disponibilităţilor pentru invenţie şi inovaţie necesare dezvoltării personale și integrării ulterioare în muncă.
- Sprijinirea elevilor în procesul de luare a unor decizii referitoare la continuarea studiilor atât prin informarea referitor la activităţile/ocupaţiile/meseriile specifice diferitelor domenii de activitate economică şi serviciile asociate acestora.
Prin caracterul profund interdisciplinar, această disciplină asigură coerența pe verticală a Planurilor cadru și continuarea abordărilor de la disciplina Arte vizuale și abilități practice studiată în învățământul primar în scopul dezvoltării competențele din profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a. Competențele, abilitățile și atitudinile tehnologice dobândite, doar la această disciplină în gimnaziu, asigură continuitatea formării și consolidării abilităţilor practice obţinute în ciclul primar şi facilitează tranziţia către învăţământul liceal/ profesional/ dual şi ulterior către viaţa reală.
Studiul disciplinei Educație tehnologică și abilități practice, prin sfera de cuprindere a sectoarelor economice, a domeniilor profesionale/de activitate îl ajută pe elevul de gimnaziu să exploreze meserii, să-și găsească înclinația, chemarea, aspirația către un anumit domeniu, meserie, activitate, alegându-și astfel propriul parcurs educațional şi profesional.
Luarea unei decizii privind viitoarea carieră, este o problemă de actualitate a şcolii contemporane, iar disciplina Educaţia tehnologică și aplicații practice, prin familiarizarea elevilor cu aproape toate domeniile de activitate din viaţa de zi cu zi, vine în sprijinul nevoii elevilor şi a părinţilor de a se orienta din punct de vedere şcolar şi profesional. Disciplina Educaţia tehnologică și aplicații practice formează elevii pentru un stil de viaţă sănătos, în deplină siguranţă şi securitate, respect pentru mediul înconjurător în vederea asigurării unei educaţii durabile şi de calitate.
Această disciplină contribuie și la integrarea reală a copiilor cu CES în procesul didactic și le oferă acestora satisfacția cunoașterii procesului tehnologic de realizare a unor produse simple, utile în viața de zi cu zi.
Această disciplină este foarte îndrăgită de elevi și părinți prin faptul că oferă ocazia copiilor de a realiza anumite produse simple, a petrece în mod plăcut timpul la școală și acasă, a da frâu liber creativității și a înfrumuseța sala de clasă, camera sau locuința cu obiecte realizate de ei.
Un alt aspect care trebuie semnalat, care rezultă din punerea în practică a Art. 62 din proiectul pentru legea învățământului preuniversitar, este cel social și apare prin transformarea disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice, în modul cu un număr foarte mic de ore, ceea ce determină reduceri de personal didactic și marginalizarea sau eliminarea specialiștilor care predau această disciplină, din sistemul educațional.
Prin faptul că se permite tuturor ONG-urilor să vină cu „specialiști” în sistemul educațional, fără pregătire didactică și pedagogică, considerăm că se decredibilizează profesia de cadru didactic și se reduc șansele profesorilor de Educație tehnologică și aplicații practice să predea această disciplină. Vă rugăm să constatați că „specialiștii” își vor rotunji veniturile iar profesorii vor fi disponibilizați.
Trebuie subliniat și faptul că, profesorii care predau disciplina Educație tehnologică și aplicații practice sunt titulari în sistemul de învățământ, cu studii de lungă durată, specializați pe această disciplină prin cursuri postuniversitare sau prin conversie profesională, grade didactice, doctorate și mulți ani de experiență la catedră, oameni pregătiți să susțină elevii ciclului gimnazial în obținerea competențelor de bază în tehnologie.
Urmărind coerența politicilor educaționale am constatat că:
- programa școlară pentru această disciplină, actualizată în 2017 odată cu toate celelalte programe școlare, pune accent pe formarea de competențe specifice și competențe europene, așa cum prevede sistemul de învățământ românesc actual;
- un număr mare de cadre didactice au parcurs în ultimii ani programe de conversie profesională pentru disciplina Educație tehnologică și aplicații practice și că universitățile propun și în acest an programe de conversie de acest gen;
- multe cadre didactice care predau această materie au participat la programul de perfecționare continuă girat de Ministerul Educației – CRED,
- colegii noștri din țară au participat și în acest an la Examenul de titularizare pe această disciplină;
- s-au editat manuale noi și în acest an pentru această disciplină, etc. – acest lucru arată interes și din partea Ministerului Educației și din partea profesioniștilor pentru menținerea disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice în trunchiul comun.
Propunem o analiză corectă a acestei noi discipline și, în cazul excepțional al introducerii în planul cadru pentru învățământul secundar inferior a disciplinei Educație pentru viață, considerăm oportună predarea acestei discipline de către profesorii de Educație tehnologică și aplicații practice.
Unul dintre argumente ar fi că modulele – educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație rutieră, educație antreprenorială, educație pentru alimentație sănătoasă, educație financiară, apar în structura disciplinelor din foaia matricola a profesorului de educație tehnologică.
Un alt argument este că multe din modulele prevăzute în noua disciplină, “Educație pentru viață”, se regăsesc în programa școlară pentru Educație tehnologică şi aplicații practice, în competențele specifice și conținuturile ei, astfel:
Nr. Crt., | Disciplina „Educatie pentru viata” / Modulul | Corespondent în Educație tehnologică și aplicații practice – Competențe specifice/ Activități de învățare / Conținuturi existente în programa 3393/ 28.02.2017. |
1 | Educație pentru mediu | Competenta 2.2. Selectarea produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării calității mediului și a sănătății – Clasa a V-a – Activități de colectare selectivă/reciclare a deșeurilor menajere pentru stabilirea soluțiilor de protejare a mediului la nivel individual/local/zonal Clasa a VI_a Soluții de protejare a mediului: spaţii verzi (amenajare, întreţinere), economisirea resurselor şi reutilizarea deșeurilor (localități verzi, casa „inteligentă” etc.) Clasa a VIII-a – Metode de economisire a energiei electrice în locuințe – Securitatea și sănătatea în muncă specifică domeniului electric – Impactul tehnologiilor de producere și utilizare a energiei asupra individului, a societății și a mediului – Protecţia mediului în contextul diverselor domenii profesionale |
2 | Educație antreprenorială | – Realizare unor proiecte pornind de la o problemă dată: realizarea unui produs cu minim de resurse, identificarea unor soluții practice pentru evitarea risipei de energie electrică sau termică, proiecte cu buget minim de decorare a casei, clasei, școlii, localităţii, prin reutilizarea unor obiecte din mediul natural sau folosirea creativă a deşeurilor – Întocmirea unui plan de economisire a energiei termice sau electrice în școală/acasă. |
3 | Educație rutieră | Mediul construit: – căi şi mijloace de transport rutiere, maritime, aeriene; Educație stradală: semne de circulatie pentru pietoni si autovehicule Reguli de circulatie pe drumurile publice si in autovehicule Minii proiecte: Permisul de pieton Minicampanie pentru respectarea regulilor de circulatie |
4. | Educație financiară | Plan simplu de afaceri – Tendințe în evoluția pieței muncii. Mobilitate ocupaţională – Calitatea muncii și relațiile de muncă Buget financiar, buget de timp, disciplina bugetului necesar realizării unui produs Dezvoltare durabilă (stil de viaţă sănătos, mediu curat, influenţa asupra individului/ societăţii) |
5. | Alimentație sănaătoasă | – Întocmirea coșului alimentar zilnic și săptămânal, selectând și evaluând produsele alimentare pe baza unor criterii: origine (minerală, vegetală și animală), tehnologie de obținere/prelucrare (tradițională, ecologică, industrializată), valoarea nutritivă şi energetică, folosirea aditivilor alimentari, ambalarea, transportul și depozitarea/păstrarea produselor, etichetarea/ambalarea produselor (interpretarea etichetelor de tip „bio” sau „eco”) – Vizionarea de filme documentare/didactice privind rolul agriculturii ecologice şi a procesării ecologice a alimentelor în asigurarea sănătăţii și culegerea de informaţii din diferite surse (reviste, pliante, Internet etc.) privind creşterea ecologică a animalelor în fermă/gospodărie – Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană, alimentaţia echilibrată: – Alimente de origine minerală, vegetală, animală – Alcătuirea meniurilor. Criterii de întocmire. Obiceiurile alimentare ale elevilor – Producția și etichetarea produselor ecologice și rolul acestora în asigurarea sănătății – Norme specifice de securitate și sănătate în muncă Calitatea produselor alimentare (proprietăţi organoleptice, valoarea nutritivă, energetică şi estetică) și a serviciilor din alimentație. Protecţia consumatorului |
6 | Educație interculturală | Preparate alimentare tradiționale specifice zonei Obiceiuri alimentare ale popoarelor lumii Costume traditionale din zonele tarii si ale Europei Stiluri arhitecturale spewcifice zonelor Romaniei si din toata lumea |
7. | Gândire critică | – Elemente de desen geometric (trasarea/construirea de drepte paralele, perpendiculare, unghiuri, poligoane, cercul) aplicate la: elemente de peisagistică; aranjamente florale; aranjarea și decorarea mesei; realizarea ambalajelor produselor alimentare Construcția la scară a unor machete (pentru școală/casă/clădire/ cartier/sala de clasă/bucătărie etc.) – Tradițional şi modern în construcţii şi transport Studii de caz privind raportul calitate – preţ pentru diferite materiale utilizate în realizarea unei machete Analizarea critică a unor machete/hărți, imagini, proiecte realizate de către elevi, din perspectiva respectării regulilor de urbanism |
8. | Educație pentru sănătate | Pentru fiecare modul exista Norme specifice de securitate și sănătate în muncă – Securitatea și sănătatea în muncă specifică procesului de realizare a produselor, norme de prevenire şi stingere a incendiilor; ergonomia locului de muncă |
9 | Oratorie și dezvoltare personală | Prezentarea proiectelor si produselor realizate, cu explicarea modului de lucru si a etapelor de realizare. Ex. Realizarea unor proiecte privind “călătoria” unor produse alimentare familiare elevilor de la materia primă la consumul acestora si prezentarea in fata colegilor Prezentarea unui plan de afaceri in prezenta colegilor si unor antreprenori de succes din localitate |
De asemenea „Oratoria și dezvoltarea personală” sunt module ce apar în cadrul disciplinei „Consiliere și dezvoltare personală”, structurată pe 4 unități:
- Unitatea 1: Autocunoaștere si stil de viață sănătos
- Unitatea 2: Dezvoltare socio-emoțională
- Unitatea 3: Managementul învățării
- Unitatea 4: Managementul carierei
Securitatea cibernetică se studiază la „Consiliere și dezvoltare personală” în clasa a VI-a și la disciplina Informatică și TIC: exemplu de conținuturi:
- Noțiuni de etică într-un mediu colaborativ: hacker și cracker;
- Protecția împotriva fraudei într-un mediu colaborativ online;
- Măsuri de siguranță în utilizarea internetului. Protecția datelor personale
- Reguli de comunicare în mediul online
- Legislație și conduită
- Siguranță pe internet
Considerăm că aceste competențe și conținuturi care se regăsesc în programa școlară pentru disciplina Educație tehnologică şi aplicații practice sunt o dovadă a faptului că nu trebuie inventată o nouă disciplină, se pot adapta cele existente și că această materie trebuie să rămână o disciplină de studiu de sine stătătoare și o dovadă a faptului că, dacă se introduce disciplina Educație pentru viață, cadrele didactice care sunt cele mai în măsură să predea această disciplină sunt cele care au studii în specializarea Educație tehnologică.
Suntem convinși că, în contextul actual, în care sistemul educațional din România se confruntă cu o lipsă a dotărilor materiale din laboratoarelor de specialitate, un grad redus de implicare a elevilor în activități sociale și preocuparea scăzută a acestora pentru practicarea unei meserii, diminuarea numărului de ore alocat disciplinei Educație tehnologică și abilități practice, singura materie care pune accent pe dezvoltarea laturii practic-aplicative, formarea aptitudinilor și abilităților tehnologice, constituie o imensă pierdere pentru cultura generală a elevului.
Solicităm ca disciplina Educația tehnologică și aplicații practice să rămână disciplină de studiu de sine stătătoare, să nu fie inclusă ca modul în disciplina „Educația pentru viață” așa cum precizează articolului 62 pct. 6 din proiectul pentru legea învățământului preuniversitar, iar planurile-cadru ale învățământului secundar inferior să mențină această disciplină cu o oră/săptămână la toate clasele V-VIII sau disciplina „Educația pentru viață” să fie predată de către profesorii de Educație tehnologică și aplicații practice
Propunem modificarea articolului 62 aliniatul (6) și introducerea unui aliniat (8) în care să se stipuleze că „disciplina Educație tehnologică și aplicații practice este disciplina care face parte din trunchiul comun al planurilor cadru din învățământul gimnazial, iar rezultatele evaluărilor se exprimă prin note de la 1-10″.
- Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului
Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.