În primul rând, vreau să spun că sunt unul dintre mii de profesori suplinitori ai acestui sistem blamat de mulți, sunt printre cei arătați cu degetul de către societatea asta care nu știe în ce direcție se îndreaptă și mă mâhnește faptul că presa nu face ceea ce ar trebui să facă și anume să investigheze de ce sunt notele care sunt.
- Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.
Răspunsul este unul cât se poate de simplu. Jumătate din materia ce intră în programa de titularizare la toate materiile nu se predă niciodată la clasă, subiectul cere ceva anume, iar când apare baremul … surpriză.
Voi vorbi în ceea ce urmează despre examenul de suplinire națională la limba franceză. În programa pentru acest minunat examen avem, spre exemplu, literatura care nu se predă niciodată la clasă, uitându-ne în catalog apare limba franceză (gramatica), iar programa școlară nici măcar nu pomenește despre cei 18 autori pe care, practic, îi tocești, ca profesor, ca să ii poți reține. De exemplu, anul acesta a fost Stendhal, și voi atașa un print screen cu ce a cerut subiectul și ce a fost scris în barem.
Noi am scris raportat la reperele date de către cei de la ROCNEE, iar în baremul a apărut astfel:
Apare undeva în subiect „le roman comme une miroir”, despre Gerard Genette sau să se facă referire la doar anumite romane?
Voi continua să arat și partea de gramatică, și cea de metodică, pentru a se vedea cât subiectivism este lăsat celor care corectează. Pentru noi nu exista punctaje intermediare – ce să vezi – și pentru noi nu există coduri, precum se dau elevilor la evaluarea națională și bacalaureat.
Iată cât de sumar este baremul de subiectul al III-lea. Dacă celui care corectează îi place, e ok. Dacă nu, vorba unui contemporan – ghinion.
An de an suntem blamați, aproape e un bullying la adresa noastră, că am făcut grevă, mai aveau puțin și ne răstigneau toți, părinți (care nu vin pe școală decât să te tragă de mânecă, nu are copilul note mari, copil care poate nu face efort să învețe), ministerul (care ar trebui să fie primul care să zică faptul că învățăm ce nu predăm) și presa. Da, presa cea care publică lucruri din școli, că profesorul X vorbește prea tare la ore și intimidează elevii, că profesorul Y e prea drastic în notarea la clasă. Să nu uităm faptul că în contextul actual părintele și elevul are mai multe drepturi decât obligații.
Dar să revin la acest examen de suplinire națională, căci titularizare nu mai e demult. El, de fapt, se numește examen de ocupare a posturilor vacante sau rezervate (nicăieri nu se dă un examen an de an pentru ocuparea unei funcții) să știți că nu sunt posturi, ore răzlețe pentru că directorii nu le scot, pentru că inspectoratele aprobă continuități unor persoane care au examen pe alta specializare și tot așa.
De ce în 2012, 2013, 2014, când structura subiectelor a fost strict pe ce făceam la clasă, nu am fost lăudați, în acei ani s-au luat note foarte mari, era ceea ce făceai la clasă, știai ce ai de făcut.
Vă rog, pentru limba franceză, urmăriți manualele, programa școlară și comparați cu cea de titularizare, e posibil să aveți mari surprize.
Iată partea din programa de titularizare care nu se predă niciodată, voi pune și alte print screenuri din subiectele de titularizare partea de literatură și vă rog să trageți concluzia.
Voi atașa un print screen cu subiecte din 2013 pentru a se vedea diferența.
La limba și literatura română se cere profesorului un eseu de minimum 900 de cuvinte și maximum 1500 de cuvinte. Face cumva curs separat al autorului respectiv? Căci ceea ce se cere în subiect nu se cere și la evaluarea națională sau la bacalaureat, dar umilința trebuie făcută până la capăt. Să nu mai vorbim de chimie, fizică și alte materii.
Așadar, în numele profesorilor care dau de ani de zile acest examen de suplinire națională, că și dacă iei 7 și nu ai post titularizabil tot suplinitor ești, nu ne mai umiliți fără să știți măcar ce se cere la examen și ce se predă de fapt la clasă.
E un strigăt disperat al cadrelor didactice!
Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Ștefan Lefter
41 comments
Pe vremea tovarasului Ceausescu nu exista examen de titularizare. Se faceau repartitii anuale in functie de media de la licenta (numita examen de stat) si media din anii de studii. Era si prezenta la cursuri obligatorie 80%, nu ieseau ca acuma rebuturi si nu existau specialitati universitare necautate ca acum.
Dupa repartitie noul profesorul primea un fel de locuinta de serviciu in localitatea unde a fost repartizat. Astfel nu se chinuia nici cu naveta se integra in scoala si in comunitatea respectiva stiind ca este deja titular iar elevii aveau profesor nu ca acum suplinaci si necalificati schimbati anual cu care nu invata nimic.
Apoi dadea definitavul si gradele.
Dar si atunci erau diversi smecheri si “oropsiti” care nu vroiau sa mearga sa lucreze la tara sau in alte orase sau departe de centrele urbane si incercau transferuri si altele pe diverse motive.
In plus exista si industrie unde puteau migra profesorii care constatau ca nu le place la clasa sa lucre cu elevii sau aveau probleme. Erau si atunci care dupa 1-2- 3 ani plecau, dar aveau unde sa plece. Si nu era o rusine.
De exemplu azi cei de fizica sau chimie nu au unde lucra de aceea se agata de invatamant desi multi fara vocatie, atunci erau absorbiti in industrie. Lafel multi de litere si limbi.
De aceea vedeti acolo pe tabele fie note slabe fie lipsa candidati. Or fi si subiectele la unele materii prea disproportionate.
De aceea nu mai vrea nimeni normal la cap azi sa urmeze specializari necautate ptr ca nu ofera piata muncii un back-up. Degeaba vrei in clasa a 8-a sau a 10-a sa te faci profesor de o materie si peste 7 ani cand intrii la clasa constati ca nu te descurci cu elevii si abia atunci iti dai seama ca ti-ai ratat viitorul in romania cu cine stie ce materie care e scrisa doar in catalog iar pe piata muncii nu e deloc cautata.
Iar in cazul limbilor si literelor constati ca sunt prea multi candidati, e o saturatie de cadre. Adica faci studiile alea de profesor si constati ca nu esti cu vocatie sau nu iei peste 7 la titularizare sau nu sunt posturi, dar culmea e ca nici nu ai unde lucra in domeniul tau.
Ai 2 optiuni: fie continui ca profesor suplinitor adica o mizerie si sa te jignesti anual cu examene si miloaga, fie pleci la taraba ca evident studiile din unele domeniu nu-ti permit sa intrii la vreo firma sau multinationala fara relatii.
Am cunostinte cu master in chimie si lucreaza la chiosc si la magazin la lidl.
Am cunostinte cu facultate de fizica si master tot asa si lucreaza si la salubritate maturat strazile.
Am cunostinte cu facultate de geografie si cunostinte cu facultate de istorie si lucreaza in paza ca agenti de paza.
Am cunostinte cu facultatea de drept si unii lucreaza la taraba vanzator altii nu lucreaza nimic.
Toti astia vreo 10 persoane cu studiile la univeritati de stat destul de bine cotate, pasionati candva de materiile alea.
Au cochetat cu invatamantul candva dar nu au vocatie. navete supliniri examene nervi probleme, dupa o varsta nu se mai merita. Cum sa fii capul familiei si sa fii suplinitor?
Cum sa fi suplinitoare la 40 de ani?
Vedem aici in articol pangeri ale unor oameni aflati in situatia asta. Ei nu vor spune, dar cu siguranta daca ar avea posibilitatea sa dea timpul inapoi si s-o ia de la capat ar alege altceva. Ptr ca sa faci dosar cu toate actele si sa dai inspectie si examen anual este un adevarat masochism. Multi nu recunosc dar altceva nu pot face. Chestia asta ar trebui sa ia sfarsit cumva. sa fie un nr limitat de eamene de titularizare pe care le poti da. sau un nr limitat de picari ale acelui examen. O varsta limita.
Altfel avem profesori cu probleme interioare bagati la clasa.
Deci ca tanar e important sa fii foarte atent pe unde te bagi si ce faci ca e vorba de viitor. Niste studii aiurea iti ofera doar o hartie sau un carton si iti poate insa manca timpul si tineretea.
Vechimea din invatamant nu este considerata experienta in mediul privat si nici in alte domenii. E doar vechime in munca.
Ca tanar chiar daca esti pasionat de un domeniu, daca acel domeniu nu e cautat in tara e clar ca lucrurile sunt mai complicate decat par. Iar invatamantul actual nu e un domeniu care garanteaza o angajare, invatamantul necesita vocatie, iar fara ea cu siguranta trebuie si un back-up ptr acel domeniu sa ai adica sa existe joburi la privat pe acel domeniu fie sa poti pleca din tara.
Ptr sistem e important sa se faca schimbari, schimbari care pot fi copiate dupa ce este in alte tari.
Specializarile liceale si universitare mai ales corelate cu piata muncii.
Materiile inutile si fara profesori reduse.
Nu poti continua la infinit si in perioade de criza sa platesti zeci de mii de suplinitori si de necalificati si milioane de ore date aiurea sau neefectuate inutile elevilor.
Suntem extrem de naivi, ni se trage de la comunism, aplaudam la 5 olimpici facuti cu mare dopaj cu universitarii dar inchidem ochii la problemele grave din sistem cum sunt si cele din acest articol precum si analfabetismul de care sufera absolventii de gimnaziu liceu si facultati in proportie de 90%.
Se pot scrie multe deaspre aceasta situatie PARADOXALA.
Nu sunt profesori dar nici nu vor sa angajeze profesori.
Cand tu ca stat minister etc pui piedici profesorilor sa ajunga la clasa la elevi inseamna ca iti bati joc de elevi neasigurandu-le profesor si trimitand necalificati care sa piarda din timpul elevilor acolo.
M-am uitat pe subiecte la majoritatea materiilor si pot confirma ca si examenul de titularizare este o piedica in a asigura educatia necesara elevilor si viitorilor cetateni. Si imi pare ca vinovati sunt cei din minister si factorii de decizie care nu coreleaza invatamantul cu piata muncii.
Sunt 2 extreme:
– stiintele fizica si chimie unde capetele patrate din minister cred ca la gimnaziu e nevoie de genii care sa predea formula greutatii si simbolurile chimice si prefera sa angajeze necalificati care nu predau nici alea Astfel ca nu mai reusesc sa angajeze pe nimeni sa predea astea. Exemplul doamnei care nu se poate titulariza desi sunt mii de posturi la fizica
– limbile straine lb romana si alte cateva materii unde sunt foarte multi candidati ptr ca sunt prea multe locuri pe asa materii la universitati si merg acolo toti aia certati cu calculele si apoi nu au unde lucra. exemplul sotiei unui alt domn care da anual examenul de titularizare cu note peste 8 si 9 doar ca sa suplineasca.
Daca la greva nu s-a spus nimic despre situatia asta, ci tot mereu se inchide cu cu “profesorii sunt nepregatiti sau sunt prosti” atunci singura solutie ramane boicotul. Nu stiu exact a ce, dar probabil ori a examenului ori altfel.
Așa întreabă și copilul “De ce învăț fracții și radicali și la ce mă ajută geometria daca eu o sa am un job simplu?Si când o să aplic în viață ceva învățat după clasa a 8-a?” . La așa profesori și la așa părinți, așa elevi.
S-au afisat contestatiile ce sa vedeti un 6.3 s-a transformat in 7.1 noroc pe el, un alt 6.3 s-a transformat in 4.8 ghinion, ( poate primul s-a trezit cu buna dispozitie, al doilea…cu fata la…) avem trei variante cine a corectat bine, primul corector, al doilea sau nici unul, asta e intrebarea. In concluzie pana nu se fac teste cu itemi obiectivi destinul TAU sat in pixul celui care corecteaza, pana nu se schimba DRAMA continua si anul viitor.
Acest așa zis ” Concurs de titulatuzare” ar trebui să dispară, să nu se mai pună accent pe cât de mult trebuie să înveți pt acest examen, un munte de informații inutile, pe care la clasa nu le mai folosești, ci să fie un concurs bazat pe proba practică, efectiv la clasă. Am văzut unii profesori suplinitori care au luat note frumoase la titularizare iar în fata elevilor sunt praștie. Să existe feedback ul dintre elev și prof, să știe să își expună ideile, să știe să țină clasa, s.a.m d.
Despre asta este vorba, vorba proverbului ” teoria ca teoria, practica ii omoară pe toți”
Dar, dacă se întâmplă invers?
Buna tuturor!
Legat de titularizare, sotia mea da de ani de zile acest examen si de fiecare data ia peste 8, anul acesta a luat peste 9. E evident ca trebuie sa inveti si lucruri in afara a ceea ce predai si nu cred ca acesta e neaparat lucrul care deranjeaza.
Cu adevarat frustrant pentru cei care dau acest examen, aproape la nesfarsit, este chiar faptul ca in urma examenului nu au dreptul sa se fixeze pe post pe perioada nedeterminata ca toti ceilalti oameni ai muncii pe care ii vedem comentand neplacut, fara sa-si imagineze ca lucrurile stau chiar asa, ei neintalnind situatia aceasta in viata.
Legat de subiectivismul celui care corecteaza, iar este posibil, neexistand, deseori, o structura de punctaj foarte clara, iar faptul ca nu exista codificarea numelor la aparitia rezultatelor, exact ca la concursurile elevilor, este o situatie in care esti pus in societate in mod discriminatoriu. Rude, ,,prieteni”, cunostinte curioase, oameni care ei insisi nu sunt capabili de performante, iti urmaresc cu sete rezultatul, lucru care poate fi extrem de frustrant, stressant si total neplacut. Dar hai ca le accepti pe toate, dar fixeaza omul pe post exact cum se intampla cu medicul, asistenta, lucratorul bancar, sudorul, lucratorul comercial si toti ceilalti atat de vocali din societate, oameni care se ,,titularizeaza” pe posturi adesea printr-un interviu, dupa care arata cu degetul.
Un aspect care nu stiu de ce e atat de condamnat, faptul ca unii, repet, unii profesori predau suplimentar. Dar medicul, constructorul, mecanicul, nu lucreaza suplimentar pe langa locul de munca? Da, intr-adevar, cei care nu platesc taxe, respectiv, cei care predau foarte multor elevi deodata, cate 4-5 la un curs, dau dovada de lacomie, insa acestia sunt putini. De regula cei de romana, matematica, engleza fac asta si doar unii dintre ei depasesc limitele. Si da, sunt de condamnat, insa e o categorie mare de profesori care nu au aceste posibilitati, nu e corect sa-i bagi pe toti in aceeasi oala sub sintagme de genul: ,,Toti profesorii sunt asa sau asa”. Pai atinci pot si eu spune la fel, ,,Toti medicii, zidarii, mecanicii, etc. sunt…”. Evident educatia nu-mi permite sa gandesc astfel. Dragi colegi, sunt si eu profesor (titular), nu va faceti probleme, cei care comenteaza sunt in majoritatea cazurilor oameni care ei insisi au probleme, de regula atat de mari, incat mai bine se uita la altii decat sa si le rezolve pe ale lor. Inca ceva, nu am nimic cu medicii, am observat ca dau exemple incepand cu ei, poate pentru ca am foarte multi prieteni in breasla, ei de asemenea sun des aratati cu degetul. Presa intr-adevar din dorinta de vanzare, face foarte mult rau si creeaza disensiuni intre profesiile din Romania, dupa care isi ia banii. Foarte urat lucru, oricum nu toata presa, o parte. Educa-te, Romania!
Un răspuns pertinent!!!!!
Vreți să mi-l trimiteți pe messenger sau WhatsApp?
Aș vrea să îl distribui,…
PS: există discipline la care nu sunt norme ,…
Acolo nu ai ce face!!!!!
Paradoxul este că în unele județe sunt libere catedre și nu sunt candidați,iar în altele,taman ” pe dos”,…
Examenul de titularizare contine materie care nu se preda in scoala pentru ca , in primul rand este un concurs , nu trebuie neaparat ca programa sa contina numai ce predai in scoala. Se presupune ca un profesor sa stie ce trebuie stiut in domeniul respectiv. Trebuie sa se faca departajare intre concurenti si ei trebuie sa stie aproape orice . Se cade ca acestia vina pregatiti la examen. Tot timpul concurentii se plang ca nu se preda materia aceea de la examen in scoala. Si ce daca? Tu trebuie sa stii literatura , gramatica, etc, chiar daca nu se preda in scoala. Si oricum se da si materie care se preda in scoala pe langa cea care nu se preda. Trebuie sa inveti. Oricum daca dai tutularizare de multi ani , ar trebui sa visezi materia si deci sa ocupi un post titularizabil pana la urma. Cum sa o tot dai de 10-20 de ani?
În ce profesie din lumea asta dai licența în fiecare an? Pentru că cel puțin la limba engleză materia de titularizare este cea de licență la care se adaugă didactică. Îmi pun întrebarea: de ce am mai dat licență și examen final de modul psihopedagogic? Atunci nu ar trebui toată lumea care ocupă un post să dea încă o dată licența cum facem noi? Sunt curioasă câți dintre cei care ne hulesc ar face asta an de an? Dacă ocup conform examenului de titularizare o fracțiune de normă? De ce nu pot rămâne pe acele ore cu contract pe perioadă nedeterminată ca orice alt angajat al României și trebuie fie să îmi fac dosar de continuitate sau să dau iar titularizarea ca să ocup aceleași ore în caz că nu mă place directorul și nu-mi aprobă continuitatea?
ohooo titularuzarea subiect de tocat zile intregi. sa presupunem ca titulariz este o selectie a profesorilor care vor sa predea. ei bine nu exista ceva mai prost decat sistemul asta de selectie. iarasi memorie reproductiva multa info retinuta si evident uitata dupa o luna doua. prieteni nu asa se selecteaza oameni pt ca predatul si memoria reproductiva au o legatura minora . predatul nu este despre cat de doxa esti tu ca individ…nu …nu…:))). predatul este despre empatie comprehensiune si persuasiune …va implor daca nu stiti termenii folositi google …in special voi dragi romani…deci revin si dau un exemplu: instructia adica materia fara educatie adica la ce ne foloseste materia aia este egala cu zero….mai simplu vreau sa spun ca 1 + 1 fara educatie va fi = cu cat vrea ala care face operatia asta si nu cu 2 asa cum e normal sa faca ,,,,:))). v ati prins neam de idioti ce suntem…
Ce va mai plangeti voi de mila….va intereseaza doar banii…copiii la clasa “Dumnezeu cu mila” sa se descurce fiecare cum poate. In afara de salarii, nu v-am auzit in greva sa solicitati modificarea programei infecte sau predarea la licee a materiilor conform specializarii alese. Nu v-am auzit vreodata sa va pese de copii care ar trebui sa fie pe primul plan in acest proces educational. In cocluzie, faceti ceva in primul rand pentru copii si dupa aceea pentru voi si veti avea si respectul cuvenit atat al elevilor cat si al parintilor. Succes in carierele dvs.!
va plang de mila frate .faceți orele de clasa cand doriți d stra.veniți la scoala cand doriți meditatii la greu daca se poate si noaptea zile libere cat cuprinde.concedii de odihna cat doriti .si in final treceti toate uscaturile care nu ar merita decat o sapa in mana .apoi hop la facultate cu ei si sunt absolvenți de masterate si pretentii de functii pe bani grei asa ca taceti din gura puneti mana si invatati.si fiti corectii.oricum dupa mine as proceda la ceva roboți in locul d stea
Într-adevăr, cu adevărat, nu examen de titularizare ar trebui să se cheme ci de ..”suplinire cu note peste 7″ , dat fiind că cel mai adesea nici măcar nu sunt posturi, dar atenție, ore pentru toți, inclusiv pentru cei cu note sub 7, există. Ce deduceți de aici domnilor care citiți ? Are vreun sens ? Nu vi se blochează mintea? De numărate ori deja, am spus și aș vrea devină conștienți inclusiv colegii titulari care habar nu au ce se întâmplă lângă ei, cu suplinitorii: este total greșită denumirea de “titular pe școală”, fiind imposibilă în contextul unor materii care nu se predau în toți anii de școală, nici la toate profilurile, nici în fiecare zi din săptămână. Au scos ore de matematică, ore de română, iar științele sociale niciodată nu s-au predat astfel încât să existe la toate școlile, normele întregi la câte o singură școală pentru toți profesorii necesari. Există doar câte un profesor titular, dar mereu un rest de ore care sunt acoperite mereu de către suplinitori. Orele sunt suficiente pentru toți candidații, aceștia pot avea normele întregi dar nu mai au cum să fie pe o singură școală ci pe cel puțin 2. Cred că adevărata problemă nu este diferența între ce se predă și ce se cere la examenul pentru titularizare ci faptul că este multă materie pentru care se cere foarte mult pentru a obține …nimic, și în plus pentru a repeta de n ori, acest examen care nu mai are nicio logică în metodologia examenului. Practic, acest examen are sens doar o singură dată, la intrarea în sistem, iar poi doar pentru cei care nu au luat note peste 7. În rest, toți cei care și-au luat nota lor de titularizare, trebuie să fie numiți titulari, cu diferența că primul, eventual poate fi titular pe singură școală iar restul pe cel puțin 2. Asta e tot. Dar minte limpede acolo unde trebuie nu există. În schimb, o pot consuma pe a celor care încep să dea examenul de titularizare pe la 20 cu 10 și ajung poate la 30, cu 8, iar unii care încep examenul asta la 40 și au 8-9, se prea poate să ajungă la 6-7 … pentru că sunt epuizați, obosiți și dau în burnout. Și asta e realitatea tristă și aici se află în mare parte, cauza esențială a pierderii calității învățământului. O menținere forțată în stadiul inițial al formării nu e decât o formă de rinocerizare sau..mai bine mancurtizare ( citiți Aitmatov – “O zi mai lungă decât viața”). Căci acești veșnic suplinitori cu note peste 7, obosesc psihic, trași mereu în spate, discriminați la salarii și în atitudinea multor colegi și uneori a directorilor. Ei nu pot progresa în profesia lor, nu pot avea motivație pentru proiecte inovatoare, ocupați fiind în fiecare vară cu examene, lipsiți de concediul lor firesc. Unii dintre ei se duc la asistență pentru Bacalaureat, alții chiar corectează.Cum vi se pare?
Dragi concetățeni, văd foarte multă răutate la adresa profesorilor!
Învățați, dragi români, că înainte de a avea pretenții, trebuie să investiți. Asta se întâmplă în orice domeniu.
Până nu veți pricepe, veți continua să vă lamentați. Fiți fericiți cu lamentarea voastră! O tot faceți de 30 de ani. Și nu învățați nimic. E fain așa.
Da, vă confirm! Nu sunt posturi fixe scoase la concurs. Degeaba iei peste 7 (nota minimă pentru a te titulariza) la concursul de titularizare. Și eu am suplinit ani la rând, cu note la titularizare de peste 9.
Deci, în ce alt domeniu se plătește mai slab și există mai puțină siguranță? În ce alt domeniu susții examene an de an?
Dragi români, nu vă mai plângeți de profesori!
Voi, ca și mase, dormiți precum vă așterneți, adică așa cum investiți. De unde semănați, de acolo și culegeți. Asta e de când lumea. Responsabili sunteți cu toții pentru ce se întâmplă în educație, fiindcă aveți mentalitatea că “vi se cuvine”. Plătiți înainte de toate profesorii cum se cade (nu ca pe niște cerșetori), ca să atrageți în sistem cei mai buni absolvenți! Oferiți-le stabilitate, posturi fixe (căci nu sunt, decât câteva) și veți beneficia de calitate. Dacă nu, nu vă mai mirați atât că va ajunge femeia de serviciu să predea copiilor voștri! Dacă pe dascăli nu îi respectați, de ce voi
așteptați respect? Asumați-vă! De cât oferiți, de atât primiți! Eu sunt de părere că oricum, în prezent, primiți mult mai mult decât meritați!
Vă spune cineva care a plecat să profeseze în afară, unde chiar există respect pentru meseria asta, fiindcă întâi de toate, suntem plătiți așa cum merităm.
Păi, vorba proverbului: “Cât dai, atâta face!”
Mult succes! Și Domnul să vă înțelepțească, să investiți în viitorul copiilor voștri, și să nu mai așteptați în schimb “pomeni”, (să vi se muncească la o calitate superioară, de pomană, în schimbul unei lipse totale de respect.)
Nu uitați un lucru esențial: de propria prostie, nu te poate apăra nimeni!
Mă înclin in fața părinților care iubesc profesorii, îi respectă și le susțin cauza. Știu că sunt mulți și dintre aceștia. Nu generalizăm, trebuie să fim corecți. Doamne-ajută!
Îți dau perfectă dreptate. Sunt profesor de limba engleză și lucrez în învățământ de 20 de ani. Am fost titular de la bun început. Într-adevăr, volumul de cunoștințe pe care trebuie să le ai pentru ocuparea unui post în învățământ este exagerat de mare, în măsura în care nici jumătate din ce se învață la facultate nu se predă la școală. Eventual dacă mergi la un liceu de profil, de filologie intensiv. Dar și așa, 98 procente din școli nu au nevoie de materia de la facultate. Am avut un elev care a plecat la facultate și a revenit la școala unde lucrez ca profesor de biologie. Elevul respectiv a fost colegul meu pentru câțiva ani, dar nu era titular. Cam de vreo cinci sau șase ori (deci timp de șase ani) a tot încercat să ocupe un post de titular în alte școli, fiindcă la noi nu avea ore suficiente.
În orice caz, cu chiu cu vai, a reușit să obțină un post, la o școală. Îmi spunea că materia pentru concursul de titularizare era foarte vastă, ținând cont de faptul că elevii noștri nu aveau decât o oră de biologie pe săptămână (eventual două unde este cazul). Eu am constatat că nivelul de dificultate al concursului crește cu volumul de materie.
Firește, sunt și colegi din sistem care au o pregătire mai slabă, dar din nefericire societatea generalizează, și poate ajunge să arunce aceeași lumină proastă asupra tuturor celor implicați în educație.
Notele sunt mici, dar și tematica pentru concurs este vastă.
Mai mult decât atât, o facultate nu te face profesor, ci doar pune bazele unei posibile viitoare cariere de dascăl, însă acest lucru rămâne până la urmă la discreția studentului.
Îți trebuie mulți ani de experiență la catedră pentru a putea spune despre tine că ești “profesor”.
Ar mai fi de spus multe, dar închei prin a ruga persoanele care nu știu ce presupune vocația de dascăl să judece lucrurile cu mai multă prudență și aplecare asupra problemelor educaționale în care sunt implicate milioane de oameni, copii, părinți și profesori.
Baftă tuturor!
Profesor din Satu Mare.
La TITULARIZARE sa se faca teste cu itemi obiectivi, (nu subiectivi si atunci vezi daca ai noroc sau nu dpeinde cine corecteaza) din patru raspunsuri unul, doua, sau trei sa fie corecte, nu mai ai timp de copiat, iar daca se da si pe calculator rezultatul se afla la sfarsit, nu mai trebuie trimise prin tara la corectat, unde subiectivismul e pana la cer, se rezolva problemele: copiat, corectat si bugetul pentru profesorii care corecteaza lucrarile, dupa care cei care corecteaza contestatiile, unde ce sa vedeti subiectivismul de la prima corectare se bate cap in cap cu corectarea de la contestatie….si scapam si de acest calvar. Examenul daca il iei sau nu sta in pixul tau nu in pixul celui care corecteaza, tu iti decizi destinul nu altul (care depinde in ce dispozitie se afla).
Stimate anonim,aveti perfecta dreptate.Se intelege alegerea anonimatului,motivat de faptul ca,in aceasta tara,daca ei pozitie,se recurge la eliminarea celui in cauza si asta in orice domeniu.Comentariile sunt diverse,insa nu se se pune intrebarea de ,de ce?Este limpede de ce,se actioneaza cu scop chiar din sistem pentru a nu li se lua locurile,e clar!..Pe fondul nefraternitatii si docilitatii,ne meritam soarta!
La limba engleză, nu se mai face literatură deloc. Ai doar vreo 2-3 ore, în total, pe care le faci cu elevii de liceu. Ca să „vadă“, și ei, ce e aia. Atât. De ce să mai dăm examenul și din literatură, dacă nu va fi de nici un folos la clasă?
Iarăși, de ce nu dăm examenul pentru nivelul la care predăm noi? Dacă predai la clasele 0-8, de ce să mai dai examenul din materia de liceu / universitate? Nu ar putea deveni mai practice aceste lucruri și mai la obiect?
De ce? Pentru ca aceia care corectează sunt profesorii universitari care predau literatura. Acum pe bune? Din cauza acestor dinozauri care trebuie sa isi pastreze catedra de literatura, titularizarea este un concurs perimat.
Si ca titular, nu e o fericire decat pentru cei care gândesc asa: timpul trece, leafa merge, spaga la director sa imi dea clase ușoare si orar usor de 4 ore pe zi iar restul meditatii cu copiiii pe grupe etc. Sa se chinuie suplinitorii. Asta e realitatea. Poti fi titular si poti obosi intr – un mediu toxic, cu aceiasi colegi care de a lungul timpului s-au schimbat ca moralitate, caracter etc. Care ar recunoaște asta? Nuuuu, toti sunt manati de pasiune dar nu știi care rupe usa mai întâi.
E anormal sa nu poti fi lasat sa pleci decât prin transfer sau detasare unde este o mare loterie. Pentru ca oricum directorii scot orele cu dedicatie.
In alte tari, nu exista comunismul de la noi. Contract pe competente. Nu mai vrei intr-un loc, pleci la altul. Fara supărare. Rutina este tare demotivanta. Formare cu deformare, numai buna sa castige cei de la CCD.
Dupa greva din mai, speranta nu mai e sa se vrea ceva bun in invatamantul de stat. Inca cel putin 10 ani de sacrificiu pe noua lege.
Nu, mulțumesc!
la unele specializări sunt manuale alternative, la ingineri/ profesori nu sunt manuale. Programa de la titularizare nu se schimbă de ani dar planurile cadru de liceu se tot schimba. Totul e politica, nu educație și disciplină. Sunt ani in care repartiția se face in ordinea mediilor, sunt ani in care prioritate au mediile din anul respectiv, daca se vede și notele cum se pun, ca la bacalaureat, daca corectează 10 profesori 10 note!!!
Ca sa depasim discutia despre materia de specialitate, as vrea sa aduc in discutie si metodica. Ar trebui sa existe un manual de metodica pe arie curriculara. Din pacate fiecare invata de unde apuca. Tot timpul apare un subiect de te intrebi de unde l-au luat, cel putin pe materia mea. Pentru Definitivat am facut chiar un curs cu metodisti de la Casa Corpului Didactic iar la examen s-a dat ceva foarte diferit fata de ce ni s-a predat. Am avut noroc ca am luat peste 8, as fi vrut sa contestam baremul dar doamna de la CCD a zis “sa o lasam asa, ca te lupti cu morile de vânt”.
E o aberatie a colegului. Nu poti fi profesor adevarat, daca ai doar cunostintele unui absolvent de liceu. E o aberatie.
Nu ai doar cunoștințele unui absolvent de liceu când ai absolvit facultatea de specialitate. Dar concursul testează lucruri care nu-ți vor fi niciodată necesare, nu le vei aplica niciodată, nu se predau și nu se cer nimănui… doar la concursul de titularizare. Iar asta la nivel de facultate, pentru că, de ce nu, după ce dai de 10 ori concurs pentru că nu există posturi titularizabile, e clar că îți păstrezi absolut tot bagajul de cunoștințe din facultate. În special dacă ai predat ca suplinitor prin școli uitate de lume, unde trebuie să predai la nivelul genunchiului broaștei doar ca să te faci înțeles unor copii complet dezinteresați.
Astea-s scuze pentru cei care vor să înjure iar profesorii candidați la concurs că iar n-au luat magica notă de 7. Și dacă ocupă un post – chiar dacă e titular la un moment dat – se mai trezește câte unul care știe de toate că respectivul e titular cu 5, că așa a auzit el de la TV.
Corect spus! Dar dacă predai doar la gimnaziu trebuie un efort dublu sa treci și materia de liceu cu o culegere de probleme rezolvate. Proful trebuie sa învețe și familia sa își ia un an de “vacanță”!
Nu vad sincer ce rost are sa dai teme tratate ca la facultate daca profesorul preda cel mult la liceu. E aiurea cu totul. Trebuie sa fie date teme din materia de liceu sau scoala generala pe care o preda. Si da, cel cu bac nu poate fi calificat sa predea daca nu are facultate. Asa e in orice domeniu, de pilda cel cu bac info poate fi operator pc dar nu inginer de sistem sau programator aceia doar cu facultate de profil.
Îmi pare rău Ana că trebuie să te contrazic. Sunt profesor de fizică și pot spune că ce a scris colegul nostru este 100% adevărat. La fizică, la titularizare, din anul 2000 încoace subiectul de teorie trebuie tratat cu matematica din facultate(care nu se face în liceu),adică:gradient, rotor,diferențiale. Dacă tratez subiectul la nivel de liceu, vei putea obține 7,doar rezolvând perfect problemele și subiectul de metodică care este subiectiv.Deci, pe măsură ce te depărtezi în timp de terminarea facultății nu mai ai antrenament. Se uită lucrurile pe care nu le exersezi. De aceea unii (mi s-a întâmplat și mie) pot lua note sub 5. Am reușit să mă titulatizez, folosind strategia asta:Metodica și problemele spre perfect, iar teoria tratată la nivel de liceu.În condițiile în care sunt posturi de fizică și nu sunt profesori care să predea, examenul de titularizare a rămas la fel de 20 ani. Noi, profesorii, continuăm să fim blamați și puși la colț: profesori corigenți! Poate că presa ne va ajuta, cu timpul, să arătăm tuturor nedreptățile la care suntem permanent supuși!
La fizică e dezastru. Subiectele la titularizare sunt formulate după tiparul:
1. (30 puncte) 2 subiecte MAMUT, care sunt la nivel de capitol în facultate, tratate, evident. la nivel de facultate. Anul ăsta, dacă nu mă înșel, au dat Mecanica Fluidelor (inclusiv Bernoulli, care nu se predă nicăieri în liceu, nici la științele naturii) și Asociații de Lentile. Cine are impresia că pot fi tratate corect și complet la nivel de barem în maxim o oră (dacă e să-ți dozezi timpul de lucru cât mai proporțional), se înșală complet. În anii anteriori cam tot așa – subiecte imense pentru cel mult 30 de puncte. Și dacă nu menționezi ceva… ghinion!
2. (30 puncte) 2 probleme, nu simple, care necesită timp și au nevoie de rezolvări complete până la ultima cifră zecimală pentru punctaj maxim.
3. (30 puncte) Subiect de metodică, cât se poate de creț… De regulă, ți se prezintă un capitol din programă și legat de el trebuie să întocmești un test cu diverși itemi, inclusiv cu bareme și machete privind competențele vizate. Cei care au predat la acel nivel (pot fi de la gimnaziu sau de la liceu) se descurcă, începătorii, mai puțin. Iar pe lângă nelipsiții itemi, musai un punct despre o metodă/procedeu/strategie didactică CU exemple practice despre cum se aplică/realizează (teorie și practică, musai 1-2 pagini scrise mărunt, ca să atingi tot ce se punctează).
Și să fii tobă de carte și practică, trebuie să te încadrezi în cele 4 ore, în căldurile specifice perioadei, după ce ai așteptat de la 7.30 până pe la 9-10 să înceapă proba… E groaznic.
Spre comparație… Sunt unele discipline unde subiectele sunt super-simple – cum ar fi la maiștri și profesori ingineri. Când văd subiectele la matematică, mă iau cu mâinile de cap – ei măcar nu au decât exerciții și probleme și un subiect de metodică, nu capitole întregi de teorie de prezentat la nivel de facultate! Iar subiectele pentru educatoare și învățători sunt glume (sunt convinsă că stresul e același, dar nivelul subiectelor e extrem de diferit!)
Nu e de mirare că n-au ”clienți” la disciplinele reale. Pentru ce?! Dac-aș mai avea 22 de ani, m-aș duce oriunde aș vedea cu ochii, înainte de a intra în sistem 🙁
PS În 2003, când au încercat sistemul grilă de evaluare, la fizică au dat 30 de probleme (cu răspunsuri la alegere, dar trebuia să rezolvi problema ca să știi care e răspunsul corect… sau să joci x și 0) și 15 întrebări de metodică. Am comparat cu ce aveau cei de la istorie și geografie… Subiectele la fizică erau pentru masochiști, și au continuat să rămână așa.
La istorie e și mai și.Sa vezi acolo analizarea faptelor iastorice,dintr-o perioada oarecare.Sa alegi tu doua pe care tb sa le întorci pe toate fetele.Sa le compari( asemănări deosebiri între ele sau cu alte fapte din alte epoci)doua cauze, doua urmări, rolul cauzei,rolul urmărilor,opinia ta despre și argumentarea opiniei.Si multe alte chițibușuri pt care îți trebuiesc cel puțin 30 de ore sa la gândești și sa le scrii , nu 4.
La metodica in istorie se pot aplica absolut toate metodele clasice ,moderne ,interactive.
Mijoacele sunt f numeroase. Sincer metodica îmi place mai mult decât teoria care pretinde multă memorizare.
In concluzie la materialul științific fff mult subiectivism.Si nu văd sensul memorizarii acum când avem la dispoziție atâtea mijloace de informare .
In “opinia mea” as pune mai mult accent pe metodica pt ca abia atunci ești profesor ,dacă stii cum sa captezi atenția elevului și sa înculci in mintea lui lucruri importante pentru el. Din istorie elevul trebuie sa rămână cu lecții de viața.Îl ajuți sa crească cu principii valoroase.
Perfecta dreptate. același lucru și la disciplina Mecanica profesori/ingineri. Au ajuns să predea discipline tehnice, silvicultori, textili, constructori pentrucă acest examen e la mana directorilor. Inspectorii școlari sunt pungile partidelor în teritoriu. Suceava vă respectă gestul de a da vorbi despre presă. Foarte multe rude din presă lucrează în școli fără aceste examene de titularizare, culmea au continuitate. Catedră ocupată. Să stau la decizia unui consiliu de administrație e umilitor. Un director de Geografie, știe cu ce se mănâncă elastohidrodinamica? Dar mergem mai departe. Aduci unei școli pentru prima dată titluri olimpice la mecanica. De ce nu dai continuitate? Care este prețul partidului? Locurile din mai viabile pentru 4ani, au devenit înaintea ședințelor publice pentru titularizare locuri vacante cu perioada determinată. Am luat peste 7 anul acesta, dau acest examen din 2004 în fiecare an. Am luat și 4,5,6,7,8,9 ca-n viață. Dar întreb Ministerul din 2004 până în prezent nici un post vacant? Cu-i trebuie să duc punga cu bani? La ce partid? Însă din respect pe elevii care i-am educat, pentru copiii care îi am în familie și multe altele vă spun cu frica de Dumnezeu m-am săturat. Vă rog invitați -mă în studiourile de televiziune și vin cu probe. Fiți transparenți, astfel lumea va crede că televiziunea este parte din punga partidului. cu respect, prof. dr. ing. Vovciuc Ionel, Suceava
Pentru ca subiectele sa se potriveasca cu realitatea din clasa ar trebui sa existe o analiza profesionista a jobului mai intai. Analiza nu se face din birou, de la aer conditionat, de niste politruci absolventi de universitati dubioase. Se face cu specialisti HR impreuna cu cei mai buni profi din sistem. Exista o metodologie foarte bine pusa la punct, folosita in toate tarile europene avansate. In Romania nu exista specialisti si nici nu se foloseste aceasta metodologie. Este deci firesc ca subiectele de examen sa fie complet rupte de realitate.
Pe de alta parte subiectele de la titularizare si definitivat sunt foarte previzibile si aceleasi de ani de zile. Cei mai prosti candidati ar putea memora raspunsurile mecanic si ar putea lua usor nota 7.
Cei mai inteligenti se pot folosi creativ de erorile clasice de evaluare si notare pentru a lua o nota mai mare.
Total de acord. Eu nu înțeleg de ce trebuie sa învăț toți scriitorii care se predau inclusiv la liceu daca eu vreau sa predau doar la generala. Ar trebui sa existe o diferență între cei care vor sa predea la liceu și generala. În al doilea rand, asa cum a spus și colegul, e porcarie sa dai examen în fiecare an…de ce nu dau toți cei care lucrează la stat??
În al treilea rand, intre ceea ce se cere la un examen de titularizare și ceea ce se învață la scoala e o diferență de la cer la pământ….de ce???
Nu stie nimeni sigur, dupa ce a devenit TITULAR in SISTEM (NU doar pe un anumit nivel:gimnaziu/liceu) daca va preda unei singure categorii de școlari până la finalul carierei!! De aceea nu se face diferențierea intre subiectele de examen. Ce ar trebui? Sa declari la inscriere la ce nivel estimezi sa lucrezi la catedră? Ce siguranță există apoi? Vrei aceeași salarizare? Vei refuza sa predai la un liceu/gimnaziu daca ai dat concurs diferit?? Vei fi de acord sa fii disponibilizat din cauza unui concurs diferențiat pe care l-ai cerut din comoditate?
Odata devenit titular in conditiile actuale, te poți muta de la gimnaziu la liceu pe baza acestui statut câștigat, nu riști să pierzi postul in favoarea unui coleg cu o titularizare mai “dificilă”. Au fost perioade cand titularizarea se făcea pe nivel de invatamant, pe rural/urban, iar ocuparea posturilor, inclusiv transferul, era condiționată de acesti factori. Să nu mai amintim si că, demult, salarizarea era diferita in fctie de acest nivel, nu doar de studii!! Pe criteriul asemanator cu cel invocat de dv.: era considerat mai usor sa predai materie de gimnaziu, de exemplu, deci salariul de bază era mai mic la prof “de școală generala”…
Cu alte cuvinte, acest examen trebuie sa fie dificil daca ne dorim profesori bine pregătiți științific. Unii licențiați de la stat/privat rămân doar cu 3 ani de facultate, poate câțiva/toți făcuți in online, iar la incheierea studiilor nici nu mai dau examen scris din materia ce o vor preda selectiv in clase. Daca s-ar reintroduce integral examen scris de licență poate ar recapitula mai bine materia considerata acum dificilă si dupa 2 luni examenul de titularizare nu ar fi o spieretoare pentru unii candidați. Nu mai zic sa se revina la min 4 ani de studii de LICENȚĂ… si la examen scris de admitere peste tot unde se pregatesc inclusiv viitori profesori! Ajung unii care se vor profesori sa nu dea nici admitere scrisa la facultate, nici examen de licență din materiile studiate, la final. Ba câțiva mai fac si “studiile” universitare doar la distanță…
De ce trebuie sa se testeze un nivel inalt de competențe la angajare induferent cui predai?
Fiindcă profesorul care se respectă pe sine si nu a “eșuat” în învățământ (deoarece nu poate in alta parte), trebuie sa aibă si să dovedească o imagine de ansamblu a disciplinei lui, sa ofere paralele si conexiuni la cererea elevului, sa justifice in mod elaborat o părere/metodă/rezolvare – obiective pe care doar o înțelegere totală si o pregatire universitară profundă si continuă le pot garanta.
Fiindcă orice domeniu al cunoașterii se extinde, nicidecum nu se restrânge si trebuie sa aratam o capacitate superioară inclusiv prin confruntarea cu un examen dificil, a carui promovare cu succes ne face mândri de noi, inainte de toate. Altfel suntem precum elevii care nu învață niste conținuturi din programa clasei Y fiindcă “nu se dă la bacalaureat” (din câte au auzit ei, dar mai au 2-3 ani pana atunci…si nu se stie exact ce va fi, oricum…)
Fiindcă profesorul onorabil este un “profesionist”, un potențial cercetător, om de știință oricât de modest, NU doar un antrenor personal, cu niste clienti puțin interesați sau dezinteresati de evoluția lor.
Plus că, în privat, un angajator testează la modul complex un viitor angajat, nu doar la ce va executa acesta un timp previzibil in firma…
Prin urmare, ar trebui sa nu ne speriem de dificultatea (nu absurditatea!) acestui examen, cibsă ne magulească la final perseverența si succesul, astadacăa, repet, ne considerăm profesori pentru care disciplina noastra nu are secrete, care se respecta dpdv intelectual si vor sa evolueze permanent. Altfel, de ce ar depune periodic cineva un efort atât de mare ca să devina “titularul” unui sistem subfinanțat, asa de stresant si de contestat??
Ca marturisire, am devenit titular dupa cei 5 ani de facultate cu ex scris de admitere (4 de licență, 1 de master) si 3 ani de suplinire si in prezent repet la finalul lecțiilor fraza preferată: “Am răspunsuri! Aștept intrebarile!”
Sunt gata oricând sa susțin anual acest examen. Si fara cod de anonimizare a numelui!
>> în privat, un angajator testează la modul complex un viitor angajat
Serios? LOL, nici pe departe nu esta asa. Exista un test scris / probe practice de una – doua ore maxim si unul, doua, trei interviuri, eventual se aplica si un test psihologic. Nu se mai fac de mult selectii care sa tina 3 zile, cu multe teste, jocuri de rol, interviuri, pentru ca nu sunt eficiente economic.
Un angajator privat nu il va angaja pe “cel mai bun candidat, cu cea mai buna pregatire stiintifica, blah blah blah” ci pe cel mai potrivit pentru jobul dat.
Probele au legatura cu jobul pe care il va face candidatul. Probe din alea de tip aiureli Google sunt lipsite de valoare si nici macar Google nu le mai aplica.
Pe de alta parte degeaba e candidatul toba de carte daca nu are habar cum se aplica in practica.
Un test care se da la angajare are de obicei un scor de trecere care spune daca un candidat este calificat sau nu pentru job, de asemenea scorul permite o departajare a candidatilor.
>>profesorul onorabil este […], un potențial cercetător, om de știință
OMG, trebuie sa fie mare frustrarea lol
Stimate coleg, dacă programa ar cuprinde numai tematica materiei de liceu, ar putea lua nota foarte bună un absolvent de liceu, deci cei cu studii superioare ar sta acasă.
Mi se pare ca am ajuns mult prea jos cu nivelul de pregătire, tocmai datorita programei mult simplificată.
Nu e vorba numai de materia/materiile respectivă/respective ca studiu pentru examen ci e vorba și despre metodică care nu se predă decât la nivel universitar.
Aveti perfecta dreptate. Nu poti sa dai un examen de titulatizare din materia de liceu.
Pentru colegul de fizica, problemele au fost putin peste nivelul de bac, iar primul subiect avea suficiente “ghidaje”. De unde atâta vaicăreală?
Domnule dragă, nu cred că ai mai scris de mult de mână vreme de 4 ore, non-stop, alergând să atingi toate punctele cerute. Asta, pentru cei care vor notă mare.
Ideea nu era că e excesiv de greu. Dar e excesiv de MULT. Prea mult, doar pentru partea de fizică efectiv (poate nu vă mai amintiți ce înseamnă în facultate un capitol precum mecanica fluidelor (și la ”ghidul” acela sunt cuprinse practic toate temele din el). La fel și în alți ani, când pentru punctul de teorie tot câte 2 capitole au fost date (la nivel facultate pentru punctaj maxim).
Fă dumneata o comparație cu subiectul de matematică – o pagină de probleme nu foarte grele, un subiect de metodică nu foarte complicat pentru cei care predau. La fel pentru engleză, la fel pentru româna cerută la educatori sau învățători. La ingineri, anul ăsta – primul subiect la mecanică era cu selectarea din răspunsuri multiple, al doilea era cu ceva de completat, punctul de metodică ceva despre evaluare… La fizică, nu, e nevoie de romane fluviu doar pentru unul din trei puncte. Și astea-s doar cele la care m-am uitat, probabil mai sunt altele la fel de simple (și scurte, pentru tratarea corectă și completă). Dar apoi se compară iar merele cu perele – ”dar de ce un învățător poate să ia 10 an de an, iar un candidat care dă concurs pe fizică de-abia ajunge la 7?” (dacă ajunge). Păi poate pentru că nu ni se cere să discutăm basmul cult în 300 de cuvinte și să rezolvăm probleme de clasa I, ci să prezentăm jumătate de manual în cel mai scurt timp posibil. Iar unele subiecte nici nu se predau vreodată în liceu sau gimnaziu.
Poate dvs vi se pare văicăreală, dar oamenii ăștia care dau concursul an de an cu așa ceva se luptă. Iar locuri oricum nu sunt, o fac pentru suplinire, în cel mai bun caz.
Nu fac comparatie cu subiectul de matematica! Poate comparam cu subîectele din 2000. Ce spui de ” atomul de hidrogen”?
Sisteme de lentile este ultrausor, daca nu le rezolvi stai acasa!
Si eu am dat concurs (84 candidati pe 1 loc de titular in doua scoli)!
Păi de ce să nu facem comparație cu ce se dă la alte discipline? Asta e și ideea – nu seamănă subiectele (nu conținuturile) ca formă și ca importanță acordată punctelor incluse. Dar toți sunt judecați în funcție de note, de parc-ar da același concurs, și nu este cazul.
Pentru 30/100 puncte ai de scris cât pentru celelalte două subiecte la un loc. Și da, sisteme de lentile este ușor LA LICEU. Dar pentru punctaj maxim trebuie scris tot ca la facultate. Iar pe lângă acesta mai este unul, mai lung și mai complicat. În alți ani au fost date și subiecte mai lungi de-atât, gen (la un moment dat) Tranzistori (tratat practic tot capitolul, și TEC-MOS și J-FET), sau puncte de mecanică relativistă – încă o dată, NU la nivel liceal, ci de facultate. Asta în timp ce la alte discipline aveai de rezolvat probleme și scris ceva la metodică, și gata. Nu, la fizică e necesar să scrii până faci scurtă la mână – pentru 30 de puncte.
Nu sunteți singurul care a dat concurs. Nu vorbesc din poziția de suplinitor care trebuie să repete concursul an de an, căci posturi nu sunt niciodată. Dar mă uit la subiectele date la titularizare și definitivat, din curiozitate. Nu e de mirare că notele sunt cele care sunt. Iar o parte din vină nu e a candidaților, ci a celor care fac subiectele.
Perplex?@
Sa înțeleg înțeleg ca si sistemul privat se multumeste cu “esuati”, dar macar si din fericire nu (de)formează generatii intregi prin impostură. Probabil pentru ca se vor economii la plata salariilor. Daca acum e așa, atunci e putred si sistemul privat: nu (mai) selecteaza serios deci. Chiar poti rămâne “perplex:. Mulțumesc pt informatii, credeam ca sistemul privat e superior la resursa umana, se vede ca nu mai este asa. Dezamăgitor.
Nu ai habar ca unii prof titulari predau si in inv. superior, lucreaza in institute academice si fac cercetare științifică. Mai citește. Aștept sa evoluezi daca ai trecut testele angajatorului cu minimim de pregatire, cum recunosti. Nu stiu ce înseamnă “LOL”. E din limbajul corporatist sau?? Am deschiderea sa învăț, dar numai daca e ceva important, fiindca si eu vreau sa evoluez.