Acum aproape doi ani am intrat pentru prima dată într-o școală ca profesor. Deși aveam un statut diferit față de anii în care eram în spatele clasei, am ales să pășesc în școală pe la intrarea ce se afla la cea mai depărtată distanță față de poarta școlii, cunoscută în literatura de specialitate drept intrarea elevilor.
- Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului.
Acum aproape doi ani am intrat pentru prima dată într-o școală ca profesor.
Când mă refer la această demnitate publică, fac trimitere, bineînțeles, la ocupația de cadru didactic, nu la cea de profesor universitar. Mai e mult până departe.
Revenind la acea primă zi. Deși aveam un statut diferit față de anii în care eram în spatele clasei, am ales să pășesc în școală pe la intrarea ce se afla la cea mai depărtată distanță față de poarta școlii, cunoscută în literatura de specialitate drept intrarea elevilor.
De ce am procedat în acest mod? Nu dintr-un spirit revoluționar, ci mai degrabă din dorința de a dovedi că puterea exemplului este vitală în educație.
Încă de atunci am ales, chiar și când îmi era mult mai la îndemână să pășesc în școală prin față, să intru pe unde o fac și elevii. De ce să continuăm cu această mentalitate înrădăcinată din comunism prin care subliniem că profesorul are privilegii față de elev, încă din primele secunde în care se află în proximitatea unității de învățământ.
Nu doar că intru prin locul pe care o fac doar copiii și uneori și colegii de educație fizică & sport, dar când copiii se grăbesc să prindă autobuzul de peste drum, îi sfătuiesc să iasă prin față. Și dacă le reproșează cineva ceva, să spună că eu i-am rugat s-o facă.
Deocamdată nu s-a întâmplat să-mi aud un reproș pe această temă. Dacă se întâmplă, am toată încrederea că pot argumenta decizia mea.
În aceeași ordine de idei, discriminările și discrepanțele din învățământul preuniversitar sunt atât de evidente, încât elevii, după ani de studiu, ajung să le ignore cu desăvârșire.
Să ofer doar alte trei exemple:
- profesorii au voie să întârzie, elevii n-au nicio scuză;
- elevii sunt încurajați (uneori chiar certați) să cumpere marker sau burete, profesorii și conducerea școlii n-au nicio obligație în acest sens;
- profesorii pot lipsi motivat dacă au consiliu sau alte activității în școală, dar elevii au șanse să aibă absențele motivate dacă au o competiție internațională în plan sportiv doar după ce prezintă scutire.
Nu sunt perfect. Recunosc că am întârziat și eu (rareori și din motive obiective), dar de fiecare dată mi-am cerut iertare copiilor. Cum mi-am dat seama că a fost o excepție? În ambele clase în care am făcut-o, au fost voci ce s-au ridicat și mi-au mărturisit că nu era nevoie, mi-au spus să stau liniștit, pentru două sau trei minute nu-i bai și că marea majoritate întârzie.
Le-am explicat că eu sunt plătit, spre deosebire de cei care nu primesc bursă, să vin la ore. Dacă eu nu aș ține o oră, ar trebui să primesc un salariu mai mic și nu-mi convin aceste aspecte. Bineînțeles că au început întrebările despre cât câștigă un profesor sau poveștile despre alții care nu vin cu zecile de minute. Am răspuns cu drag, transparent și echidistant, tuturor întrebărilor ce țin de latura pecuniară a cadrelor didactice și am evitat bârfele despre colegii mei printr-o simplă frază pe care elevii o știu foarte bine: „Despre persoanele care nu sunt de față, nu putem discuta decât în termeni laudativi, altfel se numește bârfă și n-aș vrea să fim părtași la așa ceva”.
Să nu mă îndepărtez de tema discuției noastre. Sunt multe hibe în învățământul preuniversitar românesc, dar unele pot fi rezolvate prin pași mici, mai ales dacă dorim să avem generații de elevi care să vină cu drag la școală și să dobândească utilele competențe pe care le menționează destul de des, în ultima perioadă, ministrul Educației.
Fără discriminare. Orice tip de discriminare să fie stopată. Nu vorbim despre o egalizare a celor două categorii decisive în unitățile de învățământ. Sugerez ca orice tip de discriminare să fie oprită pentru ca elevii să simtă, încă din învățământul primar, că cel din fața lui nu este o lumină ce inspiră teama, autoritate și control, ci un facilitator, un mentor, un om care te învață să înveți.
Fără materii inutile. Sunt discipline ce nu-ți folosesc la nimic, dar sunt acolo doar pentru că sindicatele din învățământ au o putere extraordinară și niciun ministru n-a putut reforma curriculum din acest punct de vedere.
Fără elevi cu carte de muncă la școală. Copiii nu sunt angajați. Așadar, dacă au într-o zi șapte ore la școală și trei ore acasă pentru teme, înseamnă că nu mai au timp pentru copilăria, pasiunile, împlinirile și dezamăgirile lor. Cinci ore (cel mult și doar în situații excepționale) sunt suficiente pentru un elev în învățământul preuniversitar.
Fără profesor demotivați. După o monitorizare îndeaproape, profesorii care nu-s pregătiți sau care nu mai au motivație se pot îndreptate către alte domenii de activitate. Dacă elevii pot rămâne repetenți din cauza notelor, de ce profesorii trec clasa indiferent de comportament sau conștiință profesională?
Mai multă învățare pratică, mai puțină teoretizare sau memorizare. Cred că e limpede de ce, nu are rost să detaliez.
Masă caldă în școală. Am avut copii care nu veneau la școală deoarece nu aveau cu ce să se încalțe sau ce să mănânce. Dacă în toate școlile din România copiii vor avea o oră în mijlocul programului în care să mănânce, să se relaxeze, să socializeze cu cei dragi, atunci abandonul școlar ar scădea fără doar și poate. Sunt sigur de asta, citind și studiile organizațiilor neguvernamentale de profil.
În esență, învățământul din România are șanse să se îndrepte. Depinde de noi toți. Părinți, conducerea școlii, minister, profesori, elevi, comunitate și societate. Avem șansa să construim ceva fain împreună, să ne ascultăm și să învățăm unii de la alții sau nu. Depinde doar de noi și de drumul pe care îl alegem pentru a investi în viitorul României.
G4Media.ro
Matei Pop
Mihai Peticilă
Redacția
Diana Ghimiși
103 comments
Foarte frumos spus și foarte adevărat. Eu sunt părinte iar la ora de matematică fiica mea transcrie minute bune definițiile din manual.E printre elevii care nu vor să ridice mâna că kricum pe ea nu o pune. Și eu ce să fac? Nu am timpul fizic să parcul fiecare capitol, fiecare tip de exercițiu și apoi să îi explic ei, să mă asigur că a înțeles. Așa că meditațiile sunt o necesitate, nu un moft.
Stimată doamnă Oana,
Dincolo de injurii, observ consecvența cu care plasați virgula între subiect și predicat. Se pare că “specimenele de profesori” nu au “urlat” la dumneavoastră suficient. Ziceați că ați făcut și facultate?
Unii dintre ei, ne-au terorizat psihic și nu aveam nicio putere, nici noi, nici părinții noștri, deoarece nu ne-au ajutat nici directorii școlii, respectiv liceului, să rezolvăm situația. Ei se cred “zei”, deasupra elevilor și a părinților și majoritatea lor, nu merită nici măcar mărirea de salariu, de 65 de lei, dată de guvern
Doamne ajuta sa imbatraniti specimenelor si sa va ia mama natura odata cu toate fițele voastre de comuniști cu o inteligenta emoțională egal cu 0. Degeaba sti unde sa pui virgula, dacă nu sti unde se pune empatie. Singurul motiv pentru care nu sunteți băgați la pușcărie pentru crima, este faptul ca acele cadavre pe care le-ați secat de forța de viața, încă mai umbla pe strada.
Bună ziua. Ce am citit sună foarte bine. Din păcate, realitatea este alta. Ce simt este ca toată lumea se plânge de orice. Vina este mereu aruncată pe altcineva, se stă extraordinar de rău cu asumarea de responsabilitate. Sunt elevă. Îmi doresc să vin la școală cu drag, nu să stau în tensiune toată ziua pentru că un cadru didactic are o zi nu prea bună, sau că se favorizează persoane pentru că ar fi mai “drăguțe” ca mine. Nu știu cum este în alte tari și, sincer, nu ma interesează. Pe mine ma interesează doar țara mea, aici locuiesc. Sper ca, la un moment dat, să ne trezim din…ceea ce este acum. Mulțumesc.
Bună ziua,
Este așa de simplu să devenim prieteni, noi, părinți, profesori, miniștri, DACĂ nu ne vom gândi la frustrările noastre de adulți ci LA COPII!
Copiii, elevii noștri, trebuie tratați cu dragoste necondiționată.
Nu mai comparați locul dvs de muncă sau salariul cu cel al cadrului didactic. “Obiectul muncii noastre” este cea mai prețioasă ființă. Nu este ușor!
Este important să vrem să șlefuim caracterul și inteligența!
Pentru a realiza acest lucru trebuie să fim o adevărată echipă.
Esti tu eleva pe cat sunt eu Angelina Jolie.
Cred ca se acorda prea multa atentie unei postari de doi bani.Intentia anonimului a fost de a arunca laturi intr-o categorie considerata ( in vremea pandemiei)eroica.Bravii parinti erau disperati de faptul ca trebuie sa-si supravegheze copiii.Altceva urmareste anonimul nostru inteligent:sa distraga atentia si sa justifice neincluderea cadrelor didactice in categoria bugetarilor carora li se maresc salariile.RUSINE!
Vai și amar de tine, cucoana “profesor” Dacă acest cadru didactic și-a exprimat o părere despre ceea ce se întâmplă în învățământul preuniversitar, nu a greșit cu nimic. Doar voi, ăștia, cu o mentalitate veche și idioată lătrați în pustiu. Mergeți dracului în pensie.
Acesta era interesul dumneavoastră, salariul pe care îl luați. Despre calitatea serviciului pe care îl faceți ce puteți spune?
Dragă Georgeta, cred că salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar sunt derizorii și aș dori să crească numaidecât.
Nu doar pentru cadrele didactice debutante, ci pentru toate categoriile de angajați din învățământ.
N-am vrut să distrag nimănui atenția, îmi cer iertare dacă s-a înțeles asta.
Domnule “profesor” anonim, dovediți o necunoaștere profundă nu numai a realității din școala românească de azi dar și a istoriei. Nu comunismului trebuie să-i imputați rigorile școlii (așa cum este și intrarea separată pentru profesori sau uniforma), ci educației clasice, antebelice. Comunismul nu a făcut decât să meargă în siajul acestui sistem datorită oamenilor formați înainte. Ceea ce se întâmplă acum este consecința școlii “moderne”, care a desființat rigoarea, seriozitatea, respectul, tenacitatea, competitivitatea, munca, a redus și a uniformizat fără discernământ, a desființat tor ce era de calitate. E suficient să facem o comparație: ce generații a scos școala clasică și ce rezultate dezastruoase are școala modernă.
De ce credeți că ar trebui să avem un clivaj între învățământul clasic și cel modern? Poate funcționa în armonie, luând exemple de bune practici din ambele metode.
Franturi de adevar.Comentarii mult prea transante cu note de oportunism.E mult mai grav.Ca sa primesti intai de toate trebuie sa oferi.Statul, parintii, elevii si cu voia dumneavoastra si profesorii.Dati Cezarului ce se cuvine Cezarului si lui Dumnezeu ce-i a lui Dumnezeu.Este ingenunchiata si haituita aceasta casta profesionala.Nu–i aplaud pe parintii care provin din alte medii profesionale si care au opinii cu privire la procesul de instructie dintr-o scoala.De instructie sa se ocupe cadrele didactice.De educatia copiilor sa se ocupe parintii.Poate au mai multa expertiza.Este chiar datoria lor.Sa nu-i uite.Copii se dezvolta sub aceasta ghilotina.Sunt derutati, obositi si sigur perdanti.
Sunt doar produsul nostru.Ca sistem.Cum facem ordine…..? Ne mai revenim? Mi-am exprimat doar amaraciunea.
Greșit! Școala face educație, educație formală, nu doar instrucție(celelalte tipuri de educație-informală, nonformala se realizează în familie, mediu etc.). Chiar ministerul se numește al educației.
Ce putem face noi profesorii daca nu ne asculta nimeni? Se fac schimbari pe banda rulanta, asa cum spunea cineva: ”vopsim masina dar ea nu are motorul bun”. Este clar ca societatea este in continua schimbare, mentalitatea si ea, iar scoala nu poate sa nu sufere si ea in urma acestei dinamici sociale, data fiind si evolutia tehnologica si intrarea in era digitala. Este delicat de facut in acest punct de rascruce, schimbari in invatamant, oricum ele nu trebuie facute ad-hoc… trebuie pastrate principiile pedagogice de baza ale educatiei, metodele formative de instruire (in zona stiintelor unde activez, stiu foarte bine ce am de facut), o dezvoltare plenara a personalitatii nu e posibila fara educație, paine a sufletului. Fara educatie omul este incomplet, schiaopata intreaga viata. Elevii de azi sunt cum nu vor parintii: buliyng cibernetic, violenta verbala excesiva, lene intelectuala si superficialitate, dezinteres generalizat… In primul rand vad ca solutie disciplinarea prin orice mijloace, apoi cresterea exigentei in evaluare si obiectivarea ei obligatorie. In al 2lea rand, eliminarea meditatiilor, pentru ca tot parintii sunt cei care spun ca ”la scoala nu li se da copiilor atata cat le trebuie”, cand in realitate profesorii nu sunt lasati sa isi faca datoria de catre elevi (de altfel nu poti sa stai 6 ore la scoala si inca 2 la meditatie si sa iti mai faci si temele). Pe de alta parte sursele de informare sunt extrem de bogate… Lectiile sa existe in format electronic, intocmite de profesor la nivelul fiecarei clase in parte, sa existe soft de simulare interactiva si de animatie (la lectiile de stiinta care necesita o astfel de abordare), iar la ora sa se insiste doar pe explicatii, exersare si sarcini de lucru. Ar putea de asemenea sa se micsoreze efectivul de elevi din clasa. Oricum modernizarea invatamantului nu inseamna anarhie in scoli, note date fara acoperire, batjocura la adresa instruirii, asa cum se prezinta acum. In momentul de fata elevii au fost scapati de sub control, scoala a devenit un haos, o scena a grotescului, a coruptiei si viitorii absolvenți vor fi niște abrutizati si barbari deghizati in haine scumpe. Noi ne spunem parerea, dar decizia o au guvernatorii, cei care azi ”vopsesc masina…”
Stimate prof anonim,veți rămâne un anonim ilustru și sub protecția anonimatului loviți int-o categorie extrem de lovita și de afectata…Abia aștept sa va vad peste 10 ani ,când nimeni nu va mai dori sa practice și veți recurge din nou la suplinitori necalificați.Probabil asta va doriți, sa fim mai prosti și mai anarhici pe zi ce trece!
Dragă Laura, persoana mea este mai puțin importantă. Nu lovesc în nimeni, doar spun ce am observat.
Dacă nimeni nu va mai dori peste un deceniu să practice această meserie, înseamnă că avem o problemă de selecție și motivație în învățământ. Poate avem și prea multe materii, nu credeți?
Nu-mi doresc să fim anarhici, dar nu cred că soluția este să impunem principiile lui Machiavelli în școala din România.
Numai profesor nu e profesorulanonim ăsta
Competitivitatea trebuie inlocuita cu lupta pentru comunitate. Cand veti intelege asta vom trai fericiti si impacati cu noi. Degeaba eu sunt bogat daca tu esti frustrat si ma judeci. Cand lupți pentru drepturi si comunitate nu exista competitie. Este atat de greu sa formezi o echipa într-o firma, deoarece educatia de a fi competitiv, cu care oamenii au venit din scoala, le ruineaza rezultatele, viata, fericirea. Educatia (ecologica pentru tine si ceilalti) inseamna sa înveți ca lupta pentru aproapele tau pentru comunitate, pentru planeta, pentru tot ce înseamnă respect pentru viața , te întregește pe tine ca fiinta umana, te face fericit si implinit, iar rolul tau este sa pui la dispoziția celorlati talentul cu care ai fost înzestrat, iar rolul unui profesor este sa te călăuzească in drumul tau. Competitia este pentru….. iar poporul roman este aici din cauza educatiei prost inteleasa.
Profesorul nu are privilegii si elevul nu se compara cu profesorul pentru ca merele nu se compara cu perele si asta se aplica in orice domeniu si toata viata pentru cine are 1 gram de inteligenta ceea ce s-ar putea sa nu prea mai existe la natiunea asta.
Da, cu profesori ca tine ,,învățământul din România are șanse să se îndrepte”…către superficial și non-valori. Nu cumva materia pe care o predai tu este inutilă și trebuie să te îndrepți către alt domeniu?
Ți-a zis bine cineva ca bați câmpii. Intri în școală pe același ușă cu elevii și consideri asta o mare victorie împotriva mentalității comuniste. Nu știi prea multe despre comunism…o fi fost vreo materie inutilă, nu-i așa? Sau ai fost absent motivat cu scutire, fiind plecat la o competiție internațională? Poate măcar așa ai fi aflat că, in anii 90, Bill Gates declara că româna e a doua limbă vorbită la Microsoft. Mda…învățământ comunist, cu elevi preocupați de știință, nu de ușa prin care intra în școală.
Din nou un articol despre forma fără fond, care dă satisfacție celor ce apreciază poleiala.
Ne trebuie dascăli în adevăratul sens al cuvântului, să fie modele din punct de vedere profesional, nu țațe cool care să stea la bârfe cu elevii!
Eu predau mai multe discipline. Cea de bază, cu siguranță nu este inutilă, mai ales că elevii îmi spun că și-ar fi dorit mai multe ore pe săptămână. Cealaltă poate fi considerată inutilă (la unele unități de învățământ, unde copiii au alte competențe sau așteptări) și sper că într-un nou trunchi comun să nu mai apară, ci doar în CDȘ.
Asta e din ciclul “sa dam in scoala si in profesori, sa daramam si ce mai era bun din ea”. Nu am citit articolul, nici nu merita, se vede falsul inca din titlu. Sa va spun eu ca profesor ce elevi avem? Ii vad fumand, ii aud cum la 3 cuvi te unul e cu p…ă, fete, baiei de claaa a 6a.. este indicibil. Eu unul nu mai vrea sa traiesc intr-un astfel de mediu social si imi e greata sa fiu profesor in scoala actuala.. Dati in profesori cat vreti, nu conteaza, gura lumii nu o astupa nimeni, vai de voi, vai de ce va urma! Eu am avertizat de multa vreme: o scoala corupta si anarhica cum este cea de azi, conduce la multe rele in societate! Vorbiti de intarzierea la ore? Dar cine a facut orele de 40 min? Cine ne roaga tot timpul “putem sa facem ora afara?”… Dati in profesori, masmedia e portavocea prostimii, ce mai co teaza, s-a ales praful.
Nu pot spune decat ca mi-e sila in ce societatw traieste copilul meu… inca cuminte…
Ori ați citit articolul, ori nu? Dacă vă e greață să fiți profesor în școala actuală, de ce nu plecați în altă parte? Credeți că e constructiv să fiți acolo cadru didactic în momentul în care aveți aceste trăiri și impresii?
Sunt un părinte și sunt întru totul de acord cu dvs, profesorul anonim. Tot ceea ce ați menționat este real și ar trebui schimbat, modificat, rectificat.
Majoritarea cadrelor didactice au rămas cu vechea mentalitate, chiar dacă unii dintre ei sunt tineri, și consideră ca scoala romaneasca este una dintre cele mai bune, cel puțin din Europa. Restul țărilor dezvoltate sunt vai de capul lor în ceea ce privește învățământul.
Iar profesorii care nu sunt de acord cu sistemul nostru de învățământ sunt considerați niște lunatici.
Treziți-vă oameni buni!
Îmi cer scuze, dar ,,profesorul model” care ni se prezintă nu cred că are habar de birocrația și legislația din învățământ.
Dacă persoana e reală, cum încă nu si-a dat definitivatul cred că vorbește la modul utopic.
1. Profesorii nu au statut ( a fost desființat prin legea 1din 2011)
2. Elevii au un statut dat prin ordin de ministru in care 80% din pagini ne reamintesc drepturile acestora
3. Disciplinele din TC (trunchiul comun) sunt in proportie de 80% în concordanță cu cele studiate in UE . Profesorii cu cel puțin un E-Twinning sau Erasmus știu asta. ,,Profesorul nostru ideal ” din articol vrea o școală că afară.
Si noi vrem dar vrem si PIB ul aferent ca sa putem face asta.
4. Școala e o instituție nu e tabăra de vară.
Orice instituție are reguli, responsabilități, răspunderi,
(Ar fi frumos ca pasagerul sa meargă in cabina pilotului la un suc si sa mai tragă si de manșă, nu?)
5. Elevii participă la discutarea noii legi a educației, profesorii nu sunt invitați.
Lista e lungă…
Profesorul nu mai e de mult egal cu elevul.
E tratat si vazut ca o bonă. Cel mult.
Toți il etichetează ca atare, elevii, părinții, directorii, inspectorii, ministerul si acum întreaga societate.
Prin aceste articole se reia vechea ură socială de tip bolșevic (cu alte ținte) și poleită frumos in egalitarism deșănțat.
Iertați, dar e deja prea mult!
Bravo ! Din păcate, sunt mulți care au ajuns în învăţământ doar pentru ca să intre,, pe la profesori ”, care nu înțeleg care e menirea unui dascăl (fie educator, învățător, profesor de gimnaziu, liceu sau facultate).
Domnule”Citizen”, ați scris mult și nu ați spus nimic.Nu era greu să spuneți dacă sunteți de acord ca elevii să intre pe la intrarea profesorilor, dacă profesorii trebuie să fie punctuali, dacă ar trebui ca profesorii să rămână repetenți/corijenți,samd.Nu cred că trebuie dată vreo lege ca elevii să intre cu profesorii.Acest punct,mie cel puțin,mi se pare că ar putea fi un pas mare spre educarea tuturor,profesori,elevi și chiar părinți.
@DB sau ,, BD la munte și la mare,,
Bănuiesc ca este articolul tău de te-ai atacat așa tare. Dacă ești profesor asa cum spui, ar fi trebuit sa cunoști pedagogie, psihopedagogie…Poate nu ar fi rău să te apuci acum de învățat. Copiii de astăzi, nu prea mai au respect pentru dascăli, tocmai din cauza unora ca tine care se trag de șireturi cu ei. În rest dacă îți place poți întra în clasă și pe geam… dar aveți grijă la elevii chiulangii sa nu dați cap în cap.
Nu chiulește nimeni de la proferi pe care îi apreciaza!
Articolul este scris de către mine. Cred că aveți dreptate, oricând poți învăța, eu o fac zilnic datorită elevilor mei. Sunt de acord că nu trebuie să depășim o linie clară de demarcație, dar cred că motivația elevilor poate fi încurajată prin empatie și respect reciproc, nu autoritate și atitudine de tipul profesorul atotștiutor.
Iar dacă cineva chiulește (mi s-a întâmplat, chiar dacă am fost anunțat sau nu pe whatsapp), primește absență. Nu putem obliga un elev care nu vrea să fie într-o sală de clasă să fie acolo, doar că această atitudine comportă unele consecințe.
De pildă, cel care lipsește are îndatorirea de a-și lua lecția sau nu poate folosi săptămâna următoare scuza „n-am fost la oră/n-am știut șamd”.
Stimate profesor anonim,
Daca după doi ani la catedra consideri că desenul sau muzica sunt inutile, înseamnă că viziunea dumitale despre OM este similară cu cea despre MASINA DE SPALAT RUFE, care are funcții clare, utile și nu pierde vremea cu artele.
Restul articolului este o sforțare de compunere de clasa a IV-a, fara vreun argument bazat pe dovezi și doar pe curente de opinie feisbucistice. Deschideți ochii mai mult la viitorul copiilor, nu la ușă pe care intra în școala. Ci la cea pe care ies. Și mai deschideți ochii și in cancelarie, o să vedeți că nu e aproape nimeni demn de etichetele dvs.
Credeți că desenul sau muzica pot fi materii inutile pentru un elev din liceu care a parcurs aceste discipline ani de zile, fără pic de motivație, implicare, talent sau atenție?
Nu sunt profesor ideal, nici model. Sunt cât se poate de real, dacă doriți, vă invit să asistați la orele pe care le predau.
În rest, mai pare dintre argumentele aduse pot fi combătute foarte simplu. Vă rog să reflectați la ceea ce am scris și la ceea ce ați menționat dvs, s-ar putea să vă regândiți punctul de vedere.
PS: O parte dintre legiutorii din comisiile pentru învățământ au fost sau sunt profesori, deci fiți siguri că sunt implicați în procesul de redactare a legii educației naționale.
Sindicatele nu isi fac treaba, iar profesorii sunt atacati si pusi la zid in fiecare zi. Profesorii castiga mult, muncesc putin, fac meditatii, intarzie la ore, predau lucruri inutile, agreseaza elevii, tipa la elevi (daca va aduceti aminte de doamna ministru cand asculta la usa cu televiziunea), etc. Ne sunt prezentate aceste motive pentru a tine PIB-ul educatiei la cel mai mic nivel din Europa, daca continuam pe acest drum aceasta tara nu isi mai revine niciodata.
Nu am spus că profesorii câștigă mult sau muncesc puțin. Și eu fac meditații, dar nu cu elevii de la clasă și întotdeauna trimit factura pentru ceea ce încasez.
Generalizările sunt periculoase, vă rog să fiți mai atent.
Cred că un profesor si-a câștigat dreptul de a intra în școală pe o ușă separată, fără a fi nevoit să se strecoare printre elevi agitați și gălăgioși, care nu-l salută. L-a câștigat în ore multe de studiu și trecând prin zeci de examene dificile.
Cât privește relațiile acestuia cu elevii, acestea ar trebui să fie guvernate de corectitudine, fermitate, tact și bun-simț. Un om manierat nu își face un obicei din a întârzia, se scuză dacă întârzie, își recunoaște greselile. Profesorii ar trebui să fie astfel, ca să poată pretinde/induce elevilor un comportament similar.
Da, copiilor ar trebui să le rămână mai mult timp pentru joacă, dar nu cea pe telefon, tabletă, laptop. Pentru că au nevoie de supraveghere în lipsa părinților (aflați la serviciu), cred că ar fi potrivit un program de școală de 7- 8 ore – cursuri până la 12-13, masă de prânz, apoi activități care să fie recreative și formative (sport, muzică, pictură, teatru, voluntariat etc.).
Cred ca aceasta este mentalitatea de care are nevoie corpul didactic din România.
Felicitări!
Mulțumesc!
Încă un pseudo-profesor inventat de edupedu:
1. Elevii nici scutiri de la medic nu-și iau pt că “se rezolva” cu diriga.
2. Markerele sunt împrumutate de la profesori in multe cazuri, cumpărate de profesori.
3. Sunt profesori care nu intarzie și primesc elevii și după 40 de minute.
Din nou slogane pt viitori amnezici la 20 de ani: mai putina memorare și teorie, mai multa practica. Sa citez dintr-o discuție repetată cu același răspuns:
-cine a scris cartea?
-nu știu numele, dar avea coperți roșii…
-cum îl cheamă pe profesor?
-nu știu dar este inalt, creț…
Și ăștia continua cu sloganuri “sa nu mai memoram mult”, mai mare râsul!
1. Vă asigur că nu sunt inventat de edupedu.
2. Este tragic că profesorii sau elevii cumpăra ceva pentru școală. Învățământul general obligatoriu este gratuit și finanțat de către stat.
3. Aveți dreptate, mi s-a întâmplat și mie.
Încă un personaj frustrat, un activist plictisit care dorește să ne vorbească de atitudinea lui empatică…Când te scuipa și înjură unii elevi ești mândru, nu? Sistemul de educație a decăzut enorm din cauza unor așa zisi pedagogi revoluționari…
Daca toti profesorii ar avea modul lui de gandire si ar fi capabili sa isi educe elevii, nu ar exista copii care l-ar scuipa si injura
Mda. Am citit si inteles fiecare fraza. Invatamantul din Romania se putea schimba demult daca erau si mai multi profesori precum dvs. Parintii,elevii nu au putete decizionala, ei doar trebuie sa respecte cerintele si au obligativitatea de a le aplica. De sus porneste totul, legi, directive,impuneri,obligatii,etc. P.s daca ar fi si alti profesori care sa gandeasca in acest mod, invatamantul se va schimba. Felicitari d.le profesor anonim. Tot respectul din partea unui parinte 🙂
Mulțumesc, Mihaela!
Ceva îmi spune că pe el nu îl înjură elevii… din reacția dumneavoastră presupun că sunteți persoana înjurată… oare de ce ….
Încă nu mi s-a întâmplat, dar dacă se va întâmpla înseamnă că am făcut și eu ceva greșit.
Perfect de acord, trebuie ca ambele părți să aibe drepturi egale. Totuși, în aproape fiecare clasă există unul sau mai mulți elevi care își înjură colegii și profesorii, nu se implică deloc, oricât de străduie profesorul sau colegii de clasă să-l motiveze, distrage atenția celorlalți, etc.
Ce ne facem cu școlile (și sunt multe) unor profesori și unor elevi le este frică să intre în sala de curs din cauza elevilor agresivi?
Ce ne facem cu copiii care rămân corigenți, repetenți și primesc telefoane mobile noi și haine de firmă de la niște părinți nu foarte avuți? Continuăm să le dăm burse sociale și alocații?
De ce presupunem că portretul general al elevului este cel al unui copil avid de cunoaștere, respectuos cu ceilalți, receptiv, dispus la o comunicare reală, care nu înjură, nu se bate, nu jignește? Verificați tik tok ul și YouTube ul.
O să răspund pe rând la întrebările dvs.
Mircea, dacă unor profesor și unor elevi le este frică să intre în sala de curs, atunci trebuie anunțată conducerea școlii și poliția. Fiecărei școli îi este arondată un agent de politie.
Bursele sociale se acordă doar în baza unor criterii foarte bine stabilite de către ME. Vă asigur că este aproape imposibil să trăiești cu venituri reduse în România, statul este obligat, conform Constituției, să te sprijine. Alocațiile sunt drepturi ale elevilor, nu prime sau recompense.
Fiecare părinte este liber să îi achiziționeze ce dorește copilului, dar bineînțeles că ar fi indicat să investească în educația lui, nu în bucurii de scurtă durată.
Nu presupun că elevul este avid de cunoaștere, dar cred că îi putem trezi interesul dacă ne străduim suficient de mult.
Toata lumea spune ” fara materii inutile” dar nimeni nu spune care ar fi acestea! Fiecare materie are rolul ei, scoala trebuie sa asigure si competentele de care se vorbeste atat, dar si un mimim de cultura generala. Vi se pare ca muzica si desenul sunt inutile? Poate unii elevi talentati sunt descoperiti in scoala si indrumati sa isi imbunatateasca performantele in aceste domenii. Chimia, fizica, biologia sunt inutile? Daca da, atunci nu trebuie sa ne mai plangem de anlfabetii functionali. Cine poate stabili care sunt materiile inutile?
Pentru marea majoritate a elevilor de astazi toate materiile sunt inutile. Nu ai nevoie de scoala ca sa iti faci conturi pe Instagram si TikTok, iar vulgaritarile de orice fel sunt gratuite in online.
Copilul mei a studiat 12 ani religie. Absolt inutil. Un an de studiu era suficient La liceu a fost opțional dar diriginta ne-a rugat să completăm catedra doamnei de religie, să avem în vedere că în ora respectivă, dacă nu vor participa, copiii vor merge la țigară, nu la biblioteca, oricum o medie de 10 nu le strică…. etc.
Au răspuns și alte persoane, o s-o fac și eu.
Sunt multe materii de socio-umane într-un liceu vocațional. Multe sunt irelevante pentru un viitor muzician sau handbalist (logică, filosofie șamd). Dacă va avea nevoie de unele noțiuni din aceste domenii, în câteva săptămâni le poate deprinde în mod individual, la 15, 20, 30 de ani.
De asemenea, în aceleași licee, chimia, fizica, matematica, religia, muzica, desenul șamd pot fi în CDȘ, nu în TC. Înțelegeți unde bat?
De ce să îi aglomerăm pe elevi, când putem să îi motivăm și altfel?
Bravo ,si eu m am chinuit si am renuntat la invatamant
As dori sa cunosc opinia profesorului anonim cu privire la care anume discipline sunt inutile și de ce.
Mulțumesc!
Am răspuns mai sus.
Stimate domnule profesor, am 20 de ani de invatamant, asa ca imi dati voie sa fac si eu cateva observatii:
– profesorii nu “au voie” sa intarzie la ore. Ca unii fac asta, tine de constiinta lor profesionala
– daca va uitati in Statutul elevului, exista cam 5 pagini de drepturi ale elevilor ( se termina literele alfabetului si se trece la aa, bb etc) si numai 1 pagina de indatoriri si obligatii. Cautati acelasi lucru in Statutul cadrelor didactice si in ROFUIP si veti vedea ca la profesori e invers: mai multe indatoriri si mai putine drepturi
– elevii pot veni cu motivare de la parinti in cazul in care intr-o zi s-au simtit rau si nu au putut veni la ore; cadrele didactice trebuie sa isi gaseasca inlocuitor sau, mai bine, sa nu se imbolnaveasca sau sa nu aiba alte probleme urgente de rezolvat
As mai putea scrie multe lucruri, dar cei care lucreaza in sistem deja le cunosc.
Va urez ca dupa 20 de ani de invatamant sa fiti la fel de entuziast ca in acest moment!
Cu mentalitati de genul asta s-a ajuns de se striga toti copiii intre ei “c***e, iar cu profesorii sterg pe jos toate mamele de moravuri usoare si toti taticii de pacanele.
Dar de faptul că elevii ai căror părinți sunt profesori la școala pe care o urmează și intră relaxați pe la întrarea profesorilor, ce părere aveți? Că doar merg cu mami, nu la școală! E vorba de respect, nu de frondă!
„Fără materii inutile. Sunt discipline ce nu-ți folosesc la nimic, dar sunt acolo doar pentru că sindicatele din învățământ au o putere extraordinară și niciun ministru n-a putut reforma curriculum din acest punct de vedere.” Cine spune că ceva ce trebuie învățat nu folosește la nimic nu are ce căuta într-o școală. Poate că nu-i folosește lui, sau altora, dar dacă unui singur copil i-ar fi util acel ceva „ce nu folosește la nimic” atunci acel ceva merită să fie într-un curriculum.
Ce bine ar fi ca școala să funcționeze după aceste reguli de bun simt; din păcate, realitatea e crunta; profesori slab pregătiți, dezinteresați, obiceiuri comuniste, abuzuri psihice asupra elevilor și toate astea la una din cele mai bune școli din sectorul 4. Daca noi toți ceilalți, care nu suntem profesori, facem de-a lungul vieții, tot felul de cursuri de instruire, dezvoltare profesionala, și multe altele pentru a progresa, de ce profesorii sunt scutiți de așa ceva? Cine îi evalueaza anual pe acești “zei” ai învățământului românesc? Ce putem face noi ca și părinți, in afara de educația și studiul de acasă, pt a îmbunătăți lucrurile? In afara de a citi aceste materiale și a vedea că mai există o urmă de speranță, cum altfel putem schimba in bine?
Felicitari pentru articol!
Faceți niște afirmații în legătură cu formarea profesorilor în necunoștință de cauză.
Profesorii la sfârșitul fiecărui an școlar primesc un calificativ pentru activitatea desfășurată, iar alt calificativ decât Foarte Bine atrage anumite limitări pentru parcursul profesional.
Profesorii sunt obligați să dețină un portofoliu personal cu diferite materiale didactice, dar, mai ales, să demonstreze prin adeverințe și diplome că au urmat workshop-uri, webinarii și cursuri pentru dezvoltre profesională, plătite adesea din bani proprii, nu cum se întâmplă în unele domenii în care formarea personalului este obligația angajatorului.
Mai mult decât atât, sunt obligați ca la fiecare 5 ani să aibă un anumit număr de credite, puncte, obținute tocmai în urma formării profesionale prin cursuri.
De asemenea, la începutul anului școlar, profesorii sunt testați din punct de vedere psihologic, iar la orice dosar depus de aceștia trebuie depuse adeverințe medicale, care se acordă după efectuarea unei testări psihologice, plus cazier și adeverință de integritate comportamentala.
Mulți profesori sunt nevoiți să participe la concursul de Titularizare în fiecare an pentru a obține un post în învățământ, deși an de an obțin note cu mult peste 7. Mulți profesori predau în 3-4 școli.
Evident că sunt și profesori care nu își țin orele sau care nu se comportă adecvat în relația cu elevii și nu este normal. Pot fi făcute sesizări în acest sens. Sunt profesori cu note sub 7 care obțin posturi mai bune decât cei cu note mari și nici asta nu este normal.
Nu este normal nici că unii părinți nu se implică deloc în educarea copiilor, nu se prezinta la nicio ședință și nu se interesează de situația copiilor lor. Nu este normal nici că profesorii să fie supuși amenințărilor și agresiunilor din partea unor elevi, apărute tocmai din lipsa educației primite de la părinți.
Mulțumesc!
Ce tâmpenie de articol! Profesorii au ajuns să enerveze pe toată lumea. Desființați învățământul… că prea mult irită societatea. Ce atâta tevatură?
Stimat papagal penibil,
Lipsa invatamantului actual ar fi cel mai bun lucru ce “i se poate intâmpla” unui elev.
Deci, latratul tau este doar lentru tine si cei asemeni. N.o sa duca nimeni lipsa acestui sistem impuțit care consuma bani pt a da 60% analfabeti functionali.
De ce mai sunt aprobate comentariille daca poti scrie orice insulta?
Mai bine publicati comentarii in timp real ca este acelasi lucru.
Unde credeti ca ajungeti cu aceste mesaje de ura? Sa se vina cu argumente nu injuraturi, sa nu mai spunem ca sunt elevi care citesc acest site. Ce invata ei de la EduPedu?
Unii profesori trebuie sa plece din invatamant dar acest procent este mic, peste tot sunt uscaturi. Care angajati sunt perfecti?
Bună idee
Respect domnule profesor!Din păcate aveti dreptate ,in cele mai multe școli din Romania profesorilor li se permite orice,ei sunt stăpânii ,iar elevii sunt sclavii,iar indirect și părinții sunt ,,supușii”profesorilor.Tot învățământul din Romania este centrat doar pentru avantajele profesorilor..PS Au să apară părerile profesorilor valoroși care au sa spuna,,parintii și plozii lor”.
Bună dimineața!Am citit cu mult interes postarea dumneavoastră. Va sustin cu mare drag si ma regasesc in multe dintre ideile despre invatamantul preuniversitar.Totusi o ierarhizare profesor -elev exista si va exista ,dupa parerea mea,inca multi ani..Sunt de acord ca sunt prea multe materii ,ca au un orar incarcat,ca muncesc prea multe ore pe zi,ca au multe teme, ca sunt foarte multe yeste ,la fecare obiect de studiu se da yest dupa fiecare unitate de invatare..poate cine va,de acolo,de sus,citește postarea dumneavoastră, poate se va schimba ceva in bine pentru copii si pentru cadrele didactice.Masa ar fi un mijloc de socializare excelent intre copii si profesori.Ar fi ca într-o familie,s-ar lega punti intre suflete,s-ar qsculta opiniile lor,durerile lor,dorintele lor..Dar e un vis!Ma doare cand vad copii tratari cu raceala, cand cu unii se lucreaza zilnic iar cu altii ..Sunt multe de spus ,dar ma opresc.Mi-a placut in mod special ultima parte a postării. Întotdeauna am mers pe ideea ca trebuie un parteneriat,subliniez..parteneriat intre parinte,conducerea scolii,profesori si elevi.Cu toții yrebuie sa il realizăm, in centrul atentiei sa stea copilul,qsultul de maine..cel care va munci si ne va asigura si noua bătrânețea. Succes si felicitări, domnule profesor!Aștept cu nerabdare și alte postari!O zi placuta!
Buna ziua!
Nu sunt de acord cu dumneavoastra. “Intrarea profesorilor” este similar cu gestul de ati scoate palaria cand intalnesti o persoana in varsta. Mai este un aspect la care trebuie sa ne gandim. Sa ne imaginam o clasa de elevi iesind pe aceiasi usa pe care intra un profesor trecut de o anumita varsta. Ma gandesc ca sansele profesorului de a “strabate” prin multimea de elevi care “au scapat” de ora sunt destul de mici.
Nu sunt cadru didactic.
Zi frumoasa!
Ramona, de câte ori vă scoateți pălăria în viața cotidiană?
De ce trebuie sa aiba un atatut privilegiat profesorul fata de elev? Este ceva logic si nu apartine perioadei conuniste, daca e sa respectam adevarul istoric al invatamantului in Romania. Profesorul impartaseste cunostintele sale elevului si nu invers, de aceea trebuie sa aiba alt statut. Asa ca, lasati-i pe occidentali sa faca scoala asa cum vor, pentru ca in final tot din Romania vin sa recruteze “creiere” formate la scoala noastra, asa “invechita” cum spuneti ca e.
Ideal, dar nu real.
Profesorul, in majoritatea timpului este Dumnezeu, iar elevul sclavul și prostul său.
Eu, că părinte, am avut curajul să îi reproșez unui profesor că nu și-a făcut datoria până la capăt, așa că copilul meu a avut de suferit. Avea patru de zece la o singură materie singura din clasă cu această performanță,și dna profesor a făcut tot posibilul să îi strice media.
Sunt multe de schimbat, iar autorul articolului vorbește foarte bine, dar în învățământul din România sunt lucruri sfinte. Domnul ministru are alte preocupări. Ce visează noaptea face ziua. Nu se gândește dacă este bine sau nu.
Bla bla bla…Tocmai am “stricat” acum o zi doua medii de 10 compuse din 2 note fiecare. De ce? Pentru ca am trambitat fara oprire ca dau un test si un portofoliu, ambele foarte importante(fara ele nu-mi pot cladi predarea materiei) si totusi, cele “2 medii de zece” si-au bagat ceva in vorbele mele. Nu si alte 2 medii de zece, care au luat si al treilea zece. Tu, ca parinte, trebuie sa intelegi ca 2 de zece nu sunt garantia a nimic, elevul trebuie sa invete constant, nu sa se plafoneze. Ceilalti doi elevi au inteles asta. Eu? Nu am vrut decat sa-mi fac meseria si sa ii ierarhizez. Da, media ierarhizeaza daca nu stiai, nu strica vieti si planuri de mamici elicopter.
Daca avea patru de zece … puteti sa ne spuneti ce ati avut de reprosat profesorului / profesoarei?
O, vai, Gligane, media conta, nu ce știa odrasla ta!
Cred ca esti cam naiv/a si vorbesti prea mult cu elevii in afara materiei. Fa ce ai de facut si lasa judecățile de valoare. Chiar nu stiu cand mai ai timp sa redactezi asa ceva. Sau poate nu a fost un profesor cel care a scris asa ceva…
Buna ziua. Eu m-am luptat în calitate de părinte pt că ai noștri copii sa nu mai intre prin spatele scolii, sa treacă printre mașini, in condițiile in care școală are mai multe intrări prin fața și lateral . Dar, surpriza, și profesorii și părinții au fost împotriva. Trebuie sa schimbăm mentalități.
Se pare că domnul profesor este chiar el
bântuit de sechelele comunismului. Nu știu dacă mai există vreo școală în care nu este permis accesul elevilor pe oricare scara, iar un egalitarism total, cu siguranță ar fi nociv pentru educabili.
Mai exista. Si foarte bine ca exista. In acelasi timp,in caz de urgente, nimeni nu este absurd. Ba chiar, unele scoli au usa profesorilor ca usa de evacuare in caz de incendiu pentru clasele din apropiere. Elevul intra pe usa elevilor din acelasi motiv pentru care eu bat la usa inapectorului, directorului, dau buna ziua unui batran cu 4 clase care trece pe drum la tara etc. PS: Sunt un profesor care am fost aproape doborat de o clasa de elevi la plecare pe cand ieseam pe usa dintr-o clasa alaturata. Mi-am luat si o usa in cap de la clasa apropiata. Si nu sunt peofesor in varsta si nu sunt mignona si firava. Va spune asta ceva, dom’ profesor inventat de Edupedu?
Și profesorii trebuie să acorde respect elevilor, nu doar să aștepte să primească și unii dintre ei, să îi jignească pe copii ca la ușa cortului. Cum au comentat mulți pe aici, că elevii, la oră, stau pe rețelele de socializare și nu sunt atenți la ora respectivă și nu își dau interesul. Aici este vina profesorului, că nu știe să își facă lecția atractivă și nu respectă elevii.
Tot respectul și admirația pentru profesorul care a scris acest articol
Comunism putin spus. Aveam 2 corpuri la un liceu de elita intr-un oras maricel. Renovate frumos cu rata inalta de promovare la bac si frumos dotat. Efectiv in corpul B era cancelaria profesorilor cu intrare speciala, caci dadea fix in usa cancelariei, insa acea nenorocita de usa, de multe ori nu erai lasat sa o folosesti, desi veneai din corpul A, in corpul B. Probabil era si teama aia de a nu intra nimeni in cancelarie. Pai daca va spun ca era cancelaria uneori goala si neinchisa, va cutremurati, ce le trecea uneori elevilor de serviciu cu absente in minte..
Asta cu intrarea separat cred ca mai mult , un fel de securitate de a nu intra si iesi din cancelarie usor. Banuiesc ca oricum ar fi, ar trebui sa existe responsabilitate, mergi ultimul inchizi usa de la cancelarie.
Cand aveai elevi care mergeau sa schimbe catalogul, findca profesorul se incurca, nici asta nu o poti intelege, sau era cand catalogul clasei nu era de gasit.
Dar cel mai relevant lucru e de ce ai merge cu un catalog fizic, cand unul digital poate face acelasi lucru, si nici nu trebuie sa mergi dupa alt catalog. Pur si simplu o intrare pe materie in fiecare clasa, cu doar o rubrica unde poti scrie sau modifica.
Poate ca viitorul o sa mai schimbe ceva..
Cred că trebuie să te lași de profesia asta…este spre binele tau
Daca sindicatele din învățământ ar avea o putere așa de mare precum se susține în articol, profesorii nu ar trebui să-și cumpere materiale necesare desfășurării orelor (marker, burete). Acestea ar fi furnizate de școală. Cine hotărăște ce materie este utilă și care nu? Nici la universitate nu se poate face o astfel de departajare atât de clara. Apoi, cadrului didactic se pare că îi repugnă ideea de cultura generala…In viața ai nevoie de un orizont cultural mai larg decât simpla pregătire de specialitate. Privilegiile de care vorbiți au fost erodate in vremea comunismului, promotor al egalitarismului si adversar al privilegiilor de clasa. Un set de privilegii pentru profesori este necesar și benefic. Între profesor și elev exista o distanta intelectuala, școlară, de viață…Vorba Dvs. ” Mai e mult până departe”…Distrugerea privilegiilor este o manifestare a periculoasei culturi “woke”.
Sindicatele au o putere mare pentru că știu că unele discipline nu mai sunt relevante pentru un elev în 2022, dar trag cu dinții de ele ca să primească în continuare beneficii de pe urma cotizațiilor acelor cadre didactice.
Ce privilegii?
Elevii au numai drepturi si mai mult de atat, au libertati(care pot cauza o stare de haos in viata unor familii de elev) si in scoli.
Profesorii nu au nici un drept vis a vis de elevi, dar au numai îndatoriri si mai jos de atat, au obligatii si interdictii.
Pe scara profesorilor circula cu viteza elevii, profesorii cu greu au loc sa se strecoare cu catalogul intr-o mana si cu geanta mare plina de auxiliare didactice, in cealaltă mana.
Asta este realitatea în scoli.
In mediul rural sunt scoli cu o singura ușa, așa că nu se pune problema ce intrare folosesc unii sau alții .. Majoritatea profesorilor dau tot felul de examene și fac cursuri de formare continuă destul de costisitoare. Cheltuielile profesionale sunt destul de mari și adesea includ și acele materiale pomenite de anonim. Reformarea sistemului nu e vruta de clasa politică. Nu cred că sindicatul e principalul obstacol. Masa calda ar trebui oferita și profesorului și presupune un buget care nu exista. Așa cum nu există bani pentru manuale….
Motivarea despre care vorbiți pare să să fie de fapt vocație. E greu s-o aibă toți. Oricum sunt inca multi suplinitori necalificați. Așa că e ușor să recomanzi ieșirea din sistem a calificatilor”nemotivați”. Altfel ar fi nevoie de mai mare grija pentru veniturile profesorilor…
Despre respect și considerație nu mai discutam.
Pe ce lume traieste acest profesor anonim? Este fix invers.
Am doi copii de vârstă scolara și cred ca, inafara de partea cu materiile inutile, articolul e scris de o persoana care nu prea înțelege elevii și școala (sau ce a mai rămas din ea).
În ce sens?
>> profesorul are privilegii față de elev
E vorba de “power play” – jocuri de putere. E vorba cum definesti relatia de putere intre profesor si elev.
Intr-o relatie simetrica (de egalitate) toata lumea intra pe o singura usa, urca pe o singura scara si invata la acelasi tip de masa. Toata lumea poate sa intarzie si toata lumea isi cere scuze daca face vreo prostie. Atmosfera este una democratica.
Intr-o relatie asimetrica profii au intrare separata, au cancelarie, au scara separata cu flori si covor, au catedra mare si grea, eventual suita pe un podium.
Daca relatia asimetrica scapa de sub control, diferentele de putere se maresc, proful se poate transforma intr-un tiran si elevul intr-o persoana din ce in ce mai submisiva (vezi scandalul cu profa de la Targu Mures – https://www.edupedu.ro/exclusiv-cazul-de-agresiune-de-la-targu-mures-musamalizat-raportul-inspectoratului-se-recomanda-reluarea-urgenta-a-comunicarii-amiabile-intre-invatatoarea-agresoare-si-mama-elevei/)
Foarte bun articolul! Sper că profesorul anonim există în realitate.
Singura șansă de salvare a învățământului românesc este trecerea de la memorare la înțelegere. Dar pentru aceasta dascălul trebuie să-și schimbe modul de a preda, pentru a nu se adresa doar personalității intelectuale a elevului ci și personalității emoționale. Elevul trebuie invitat să-i spună părerea despre ceea ce se predă, nu să îngurgiteze pe nemestecate toate teoriile care i se servesc.
Remus, vă asigur că exist.
Domnule profesor, nu știu cum să vă spun mai frumos de atât: bateți câmpii.
Elevii întârzie de când lumea și pământul, iar profesorii ii înțeleg de cele mai multe ori, deși scuzele lor sunt de cele mai multe ori ridicole.
Când lipsesc elevii pentru concursuri, competiții sau altceva organizat, dirigintele anunță profesorii clasei și nu li se pun absențe.
În afara de creta și burete, elevii clasei mele nu cumpăra absolut nimic. În schimb eu îmi cumpăr singura hârtia pe care o folosesc pentru teste și folosesc imprimanta proprie (copiator școlii te lasă când ti-e lumea mai dragă, nu te poți baza pe el).
Elevii nu sunt foarte încântați sa între profesorii pe intrarea lor. Acolo se mai sărută și ei, se mai înjură…, mă rog, de-ale lor. Dar, da, vor sa intre sau sa iasă pe intrarea profesorilor când se grăbesc și pe acolo e drumul mai scurt.
Elevii noștri nu mor de plăcere sa ne vadă printre ei tot timpul, chiar îi cam încurcăm. Diferența între generații, ce să facem…
În final spuneți ca avem o șansă să meargă lucrurile bine, dar doar dacă “părinți, conducerea școlii, minister, profesori, elevi, comunitate și societate” ne implicăm cu toții. Ați spus, în acest articol, cum greșesc profesorii și cum ar trebui să fie, de fapt. Aștept următoarele articole în care să detaliați ce trebuie să facă celelalte părți implicate, inclusiv elevi și părinți. Cu curaj, vă rog, nu vă fie teamă că îi supărați, sunt și ei oameni, ca și profesorii, nu o să v-o ia în nume de rău.
Aveți o gândire învechită și comunistă. Vi s-ar fi potrivit de minune perioada de tristă amintire a lui Ceaușescu. Plecați, mai bine, din învățământ, că nu vi se potrivește meseria. Am avut și eu specimene de profesori, atât în școala generală, liceu și mai ales în facultate, ca dumneavoastră și nu eram fericită, nici eu, nici colegii mei. Sper să nu aveți prea mulți elevi la clasă, când aveți ore cu ei. Susțin cu toate puterile tot ce a spus profesorul anonim, în acest articol, deoarece învățământul are nevoie de o schimbare majoră, nu de stagnare și de concepții comuniste. Copiii, nu sunt sclavii voștri sau sacii de bătaie, când veniți la ore și urlați la ei și îi jigniți, doar pentru că voi aveți probleme acasă. Acele probleme, rămân acasă, nu fiți frustrați și vă vărsați nervii pe elevi, că ei nu au nicio vină. Sunteți în secolul XXI, nu în comunism!!!
Câtă furie, doamna Oana, câtă furie! Sufletul meu comunist s-a înfiorat. Promit să îmi dau demisia și să nu mă mai apropii la mai puțin de 100 de metri de un copil.
Ceva argumente în sprijinul afirmațiilor puteți aduce? Sau preferați să ne înjurăm? Sunteți obositoare cu discursul ăsta frustrat și furibund, același indiferent de tema discuției.
Un exemplu elocvent, este cazul învățătoarei care a distrus psihic niște copii, cărora trebuia să le acorde sprijin la început de drum, nu să îi jignească. Nu țin cu niciunul dintre cei care ne conduc, dar mulți dintre voi, chiar meritați mărirea cu doar 65 de lei a salariilor. Sper să nu mai primiți alta, cât de curând. Mă bucur că foarte mulți părinți, optează pentru homeschooling, deoarece au văzut ce oameni sunt în învățământul românesc
Elevii clasei dvs. nu ar trebui să cumpere nici măcar creta și burete. Să știți că în alte școlii avem copii care cumpără markere, topuri de hârtie, draperii, perdea, jaluzele șamd.
În altă ordine de idei, cred că depinde de la profesor la profesor. Elevii mei par să se bucure când ne întâlnim, ba mai mult, îmi cer să desfășurăm diferite activități împreună.
Cât privește curajul, vă asigur că nu îmi lipsește.
O să mai trimit câteva articole și vă aștept feedbackul și în viitor. Mulțumesc!
Tot respectul și admirația, domnule profesor Andrei, pentru faptul că știți să vă apropiați de elevi, că discutați cu ei și alte probleme care îi frământă și nu vă ocupați doar de materia predată la clasă. Felicitări și pentru faptul că faceți și alte activități cu aceștia, înafară de ora propriu-zisă. Sunt foarte rari profesorii de acest gen. Mă înclin în fața dumneavoastră și vă doresc din toată inima și din tot sufletul, mult succes în tot ceea ce faceți și ce veți face în viitor. Sunteți un adevărat sprijin pentru copii. Mai rar, oameni și profesori ca dumneavoastră. Să vă dea Dumnezeu, sănătate și putere de muncă. Mult succes!!!
Oana, vă mulțumesc, dar credeți-mă că nu fac nimic deosebit, ci doar ce este scris în fișa postului și ce aș dori eu (în viitor) să învețe copiii mei de la profesorii lor.
Sper și cred că nu sunt un caz izolat. Am văzut multe cadre didactice care își fac meseria cu drag și profesionalism. Contează mult aceste aspecte, recunosc.
Să știți că sunt foarte puțini profesori ca dumneavoastră. Eu, spre exemplu, în liceu, am avut doar două profesoare, de genul acesta: profesoara de limba și literatura română, care a reușit să mă facă să redescopăr bucuria lecturii și profesoara de geografie, care a știut să ne arate frumusețea geografiei, atât a României, cât și a lumii întregi și nici acum nu am uitat multe lucruri învățate de la dumnealor. Le voi purta un adânc respect, toată viața. Sper să apară, cât mai mulți profesori, ca dumneavoastră și ca profesoarele menționate de mine mai sus. Să nu apară profesori, cu mentalități închise și care nu vor să își facă orele cât mai atractive.