De mai mulți ani urmăresc rezultatele profesorilor de fizică la examenele de titularizare și definitivare. Am avut ocazia din 2017 să mă implic în formarea viitorilor profesori în cadrul Universității Babeș-Bolyai, unde conduc practica pedagogică la linia maghiară, iar în acest an în cadrul unui proiect inițiat de Federația Universitară Maghiară din Cluj-Napoca am colaborat la un program de pregătire a profesorilor de fizică pentru examenele de titularizare și definitivat. Proiect inițiat în special pentru disciplinele unde se observă o lipsă acută de profesori calificați: la disciplinele fizică, chimie și matematică. La fizică la acest program de 18 ore în perioada aprilie-iunie au participat 19 profesori din 7 județe ale țării. Astfel am avut ocazia să simt frustrările lor, profesori debutanți cu experiență de 1-3 ani, dar unii chiar cu experiență de peste 15 ani, cu multiple încercări la aceste examene.
Profesori calificați, dintre care mulți predau în școli din mediul rural, la școli gimnaziale. Profesori devotați, cu rezultate la concursuri școlare de fizică, având vocația pentru a sprijini talentele dintr-un mediu defavorizat în sistemul de învățământ românesc: cel rural. Am ținut legătura cu acești profesori și după aflarea rezultatelor de la examene și cu sprijinul acestora am realizat o analiză a rezultatelor la examenul de titularizare din perioada 2017-2024, 8 ani care ne arată tendințele ministerului educației de a sprijini profesorii de științe și în a atrage tinerii către profesia de dascăl. Am realizat acest studiu pe baza datelor prelucrate împreună cu Gergely Melinda, profesor de fizică-informatică la Odorheiu Secuiesc și dr. Papp Botond profesor titular de fizică la Reghin.
În primul rând doresc să menționez un aspect care afectează toți profesorii: modul de comunicare a rezultatelor. Rezultatele la cele două examene majore a profesorilor sunt comunicate cu numele și pot fi vizualizate retroactiv pentru ultimii 5 ani de către elevi, părinți, colegi. Rezultatele acestor examene obligatorii din 2 în 2 ani pot fi consecința unei zile nefaste, a unor probleme familiale, și astfel mulți injust devin ținta unor batjocoriri. Această practică a ministerului conduce la bullying a profesorilor din partea părinților, fenomen tot mai des întâlnit în învățământul românesc. S-a solicitat de mai multe ori ministerului secretizarea cu coduri a numelui candidaților, similar cu examenele susținute de către elevi. Ministerul dispune de mijloacele pentru secretizarea cu coduri a candidaților, solicităm și pe această cale ca pentru examenele profesorilor din vara anului 2025 să facă acest pas important pentru protejarea colegilor din sistem.
Trecând la cazul specific al profesorilor de fizică am analizat rezultatele la nivel național a profesorilor de fizică la concursul național de titularizare pe o perioadă de 8 ani, realizând statistici pe cele trei segmente de note specifice: note sub 5, note între 5 și 7 și note peste 7. (figura 1). Rezultatele au fost prelucrate după publicarea rezultatelor finale, folosind site-ul oficial al ministerului: titularizare.edu.ro.
Se observă o constanță a procentului notelor peste 7, necesare pentru titularizare și ieșirea din calvarul repetării examenului la perioade de maxim 2 ani. Acesta fiind de doar 15%. Dacă comparăm aceste rezultate cu procentul notelor peste 7 pentru toți candidații participanți la examen, indiferent de disciplină, se observă a diferență semnificativă (figura 2). Se observă diferențe între 30 până la 45%.
Am analizat și media notelor obținute la disciplina fizică la nivel național și acesta ne arată că doar în doi ani a trecut media notelor pragul de 5: în anul 2017 și în 2024 (figura 3). Cauza -acestuia este și faptul că majoritatea notelor peste 7 sunt în intervalul 7-8. De exemplu în 2024 cea mai mare notă la nivel național a fost de 8.40, obținut de un candidat din județul Cluj și încă 2 candidați din cei 206 au atins pragul de 8. În ultimii 5 ani doar o singură notă a fost peste 9, un 9.20 obținut de către un candidat din București. Deci distribuția notelor este departe de cea gaussiană, ceea ce ne sugerează că calibrarea subiectelor de examen nu este potrivită.
Credem că pregătirea inițială a candidaților este corespunzătoare, luând în considerare că majoritatea absolvenților specializării fizică au studiat la universități de top din România: Universitatea București, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca; Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, unde specializările fizică sunt printre cele mai bine cotate dintre specializările acestor universități.
Din perspectiva experienței cu programul de pregătire a profesorilor pentru examenul de titularizare cred că problema majoră constă în programa stufoasă a acestui examen și modul de redactare a subiectelor. Programa în vigoare pentru acest examen datează din 2010, astfel nu ia în considerare modificările curriculare intervenite prin programele gimnaziale din 2017 și reperele metodologice pentru liceu (între 2021-2024). Bibliografia pentru examen la didactica fizicii conține volume editate în perioada 1995-2009, majoritatea fără relevanță legat de subiectele de examen. Tematica științifică conține 44 de teme acoperind aproape toată materia de la disciplinele obligatorii de la facultățile de fizică. A parcurge o tematică atât de vastă este o cerință imposibilă a ministerului către candidați.
În structura subiectelor date la examen se observă o constanță în ultimii 10 ani, astfel subiectul 1 de fiecare dată conține două teme mari teoretice, din care unul se leagă doar de programa școlară de la liceu, sau sunt cazuri în care nu apare nici măcar în curricula liceală, de exemplu noțiuni de dinamica fluidelor a fost dat la examenele din 2018 și 2023. În asemenea condiții candidații în pregătirea lor pentru examen sunt derutați și supraîncărcați, în special cei care predau de mai muți ani doar la nivel gimnazial. La fel se poate afirma că și problemele de la subiectul 2 sunt de nivel ridicat, probleme de olimpiadă nivel liceal. În consecință timpul de 4 ore alocat examenului este insuficient pentru tratarea subiectelor conform cerințelor de examen.
- Pentru exemplificare, subiectele de la concursul național de Titularizare 2024 pot fi consultate mai jos în articol.
În contextul în care numărul catedrelor vacante, chiar titularizabile la fizică este în continuă creștere, iar media de vârstă a profesorilor este peste 50 de ani, cu mulți profesori pensionari și se constată o lipsă din ce în ce mai acută de profesori de fizică calificați, această practică a ministerului față de profesorii de fizică trebuie regândit urgent. Totuși există în sistem un procent foarte ridicat de profesori de fizică suplinitori. Cauza principală a acestuia sunt rezultatele slabe de la examen. Frustrarea acestor profesori prin experiențele negative repetate de la examen conduce la ieșirea multor colegi de valoare din sistem și trecerea în alte sectoare de activitate. Astfel lipsa de profesori calificați se va acutiza, în special în mediul rural, dar se simt efectele deja și în mediul urban. Lipsa profesorilor calificați din mediul rural conduce la creșterea inechității în educație din România, un aspect deja subliniat în mai multe studii internaționale.
În încheiere remarc și două aspecte pozitive: numărul candidaților la examen la disciplina fizică a fost cel mai ridicat (206 candidați la nivel național) din ultimii 8 ani (figura 4). Un alt aspect aș dori să-l remarc din datele figurii 1, notele între 5-7 a fost cel mai ridicat în acest an, de 61%. Prin prisma acestora se poate spune că mai există interes pentru profesia de dascăl printre absolvenții facultăților de fizică, iar ministerul a făcut primul pas mic pentru o structură a subiectelor mai accesibilă. Este momentul pentru a regândi tematica de examen și restructurarea subiectelor de examen, pentru ca și profesorii de fizică să atingă nivelul de succes al celorlalți colegi și examenul să-i motiveze pentru a profesa în continuare. Sperăm că ministerul se v-a apleca cu înțelegere la aceste probleme ale profesorilor de fizică.
__________
Despre autor:
Vörös Alpár István Vita este profesor gradul I, cu o teză de doctorat în predarea fizicii. Are vechime 27 ani, predă la Liceul Teoretic Apáczai Csere János, Cluj-Napoca și este profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) – metodica predării fizicii, practică pedagogică.
Subiectele de la concursul național de Titularizare 2024 – Fizică (sursa):
