Analiza de mai jos este semnată de profesorul Adrian Stoicescu, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București:
Anul acesta, în cadrul concursului Comper, la clasa a III-a, la testarea care a avut loc vineri, 12 ianuarie, testul a conținut și un item discutabil, itemul nr. 16. Acesta este următorul, în transcriere fidelă:
În enunțul Și-a făcut senzație:, semnul două puncte marchează:
- o explicație/concluzie;
- o enumerare;
- sfârșitul unei propoziții enunțiative;
- sfârșitul unei propoziții interogative.
Varianta de răspuns pe care cei care au realizat subiectul au indicat-o drept variantă corectă este a).
Fără a oferi explicații gramaticale greoaie, care nu sunt destinate unui public general, voi prezenta în continuare inadecvarea acestui subiect, nu doar la nivelul clasei a III-a, la care a fost dat, ci, de fapt, la orice nivel de adresabilitate.
Pentru a putea observa dacă după semnul de punctuație indicat urmează o explicație/concluzie sau, dimpotrivă, o enumerare, celelalte variante de răspuns fiind, în mod evident, greșite, cel mai simplu pentru un elev ar fi să încerce să continue secvența dată.
Astfel, sunt posibile două moduri de continuare:
- Și-a făcut senzație: a sărit cu parașuta de pe o clădire cu 100 de etaje!
- Și-a făcut senzație: de vomă, de silă și de greață.
Dacă în exemplul 1), continuarea secvenței indicate ar putea legitima selectarea răspunsului a) drept corect, fiind o explicație a motivului pentru care a făcut senzație, iar și fiind o conjuncție, cea de-a doua continuare ar conduce către răspunsul b) drept răspuns corect, reprezentând o enumerare, iar și fiind un pronume.
Cu alte cuvinte, formularea unei cerințe de tipul celei menționate, într-o manieră evident ambiguă, nu poate avea drept răspuns corect o singură variantă.
Le-am scris celor care administrează respectivul concurs, nu în calitate de profesor, ci de simplu părinte al unui copil de clasa a III-a, rugându-i să îmi spună răspunsul corect și justificarea acestuia. Răspunsul primit, după cum m-am așteptat, trebuie să recunosc, a fost sumar și a indicat numai varianta a).
Am continuat, de această dată ca profesor, și am explicat de ce este incorect un singur răspuns, precizând, totodată, că formulările exercițiilor ar trebui să evite situațiile de ambiguitate și omonimiile conjuncturale care rezultă din fragmentele de propoziție.
Însă, de această dată, răspunsul a fost savuros prin formula pe care o utilizează cel care nu știe sau nu are dispoziție să răspundă pentru că este deținătorul adevărului absolut: „[e]chipa care a alcătuit subiectul s-a ghidat după programa de clasa a III-a.” Cu alte cuvinte, ar trebui să înțeleg că programa școlară indică explicit predarea și testarea… ambiguității.
Pe de altă parte, nu este atât de deranjant faptul că un subiect este construit printr-o alegere nefericită a unui exemplu. Oricine poate greși. Ceea ce este cu adevărat deranjant este faptul că atunci când ți se semnalează o greșeală îți lipsește decența de a recunoaște, generată de seducția de a fi cel mai îndreptățit la adevăr din simplul motiv că… ai fost în echipă făcătoare de subiecte.
În încheiere, devenind puțin mai tehnic, dar respectând programa de clasa a III-a, care prevede studierea adjectivului și a verbului, aș formula și eu un item pentru „echipa care a alcătuit subiectul”, cu precizarea că există un singur răspuns corect (în mod evident, existând două) și că de rezolvarea acestuia depinde rămânerea la catedră.
În secvența căutarea continuă, cuvântul continuă are valoarea morfologică de:
- pronume;
- adjectiv;
- verb;
- substantiv.
Un singur răspuns corect!
Despre autor: Adrian Stoicescu este conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București.
Ce spun reprezentanții Comper, la solicitarea Edupedu.ro
Contactat de Edupedu.ro, reprezentantul organizării competiției, Călin Vlasie, a transmis în legătură cu aspectul semnalat de profesor:
„Itemul acela are un răspuns corect pentru că ține cont de programa școlară de clasa a III-a, nu o încalcă, nu o depășește. Este cum am spus în barem, nu este nicio enumerare, nici sfârșitul unei propoziții enunțiative. Programa de clasa a III-a până aici funcționează. Nu înseamnă că modificăm gramatica pentru clasa a III-a, dar nu cuprinde învățământul gramaticii ceea de domnul profesor spune cu atâta precizie ca pentru studenți de anul II sau III de facultate. Aceasta este poziția noastră”.
„(…) Dacă așa crede acest domn că se ține un concurs cu 820.000 de copii, chiar și dacă am fi greșit, nu se fac chestiile astea. Se greșește la olimpiadă, cele organizate de Minister, știți câte greșeli se fac? Să presupunem că am făcut o greșeală, dar nu am făcut, ce facem, ne apucăm…? Echipa care a alcătuit subiectul s-a ghidat după programa de clasa a III-a. (…)
O sută și ceva de mii de copii au participat la clasa a III-a. Nimeni nu s-a sesizat până acum, profesori, mentori. Am mai avut situații în alți ani cu erori de corectură, un concurs nu se face așa ușor, pare simplu, dar nu e simplu, ne-am asumat. Am greșit, au mai fost greșeli de corectură, au venit unii care au mai spus – „vedeți că aici nu este așa”, am corectat, apoi lumea s-a liniștit”, a continuat Vlasie pentru Edupedu.ro, care ulterior discuției telefonice a transmis prin e-mail încă o precizare: „În ciclul primar Limba Română se predă diferit, cu mai puține reguli și mai mult intuitiv”.
DESCARCĂ DOCUMENT Subiectul de la clasa a III-a – limba română, Comper etapa I, 12 ianuarie 2024 (sursa):
- Baremul de corectare:
__________
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
21 comments
Sunt copii și copii, sunt mai multe tipuri de inteligenta.
Din ce văd eu, programa școlară nu e făcută sa dezvolte prea mult gindirea și creativitatea ci doar sa antreneze copiii sa aplice niște scheme.
Însuși faptul ca, chiar la clasa pregătitoare, copilul e pus sa aleagă răspunsul, la proba de matematica, dintr-o lista, A). B), C), etc., cind copiii abia învață literele, mi se pare simptomatic.
Poate Dvs spuneți ca e un lucru simplu pentru copiii Dvs, dar nu toți copiii au același ritm de dezvoltare intelectuala, iar cei care alcătuiesc aceste teste ar putea sa le formuleze mai simplu. Nepoata mea, de exemplu, a rezolvat aproape toate exercițiile cind a înțeles cu adevărat ce i se cere. Ea nu înțelegea ce este cu acea înșiruire a, b, c,… V-am dat doar un exemplu.
Buna seara,
Răspunsul trebuia sa fie dat în concordanță cu textul propus, și anume, poezia lui Topârceanu citată parțial. Prin urmare, nu este nici o ambiguitate. În schimb, expresia pe care o propuneți Dvs, “Și-a făcut senzație: de voma…” este cam nefericita. Ce fel de expresie este acesta? Se spune: “și-a provocat senzație de voma” în cel mai bun caz.
Referitor la aceste concursuri, par a fi gândite sa descurajeze copiii, să-i facă sa nu aibă încredere în forțele lor.
Formularea cerințelor este greoaie și nu tine cont de dezvoltarea mentală a copiilor. De exemplu, în testul de matematica pentru clasa pregătitoare, apare o ecuație de gradul 1 sub o înfățișare grafica, chipurile accesibila.
Oare trebuie sa ducem copiii la școală, în clasa pregătitoare, cu lecțiile făcute de acasă? Nu înțeleg de ce mai este școală obligatorie! Și, mai ales, de ce li se pun bete în roate celor care vor să-și educe copiii acasă. Sau poate ca aceste teste sunt făcute doar pentru copii precoce.
Iarasi, la testul de limba română, clasa pregătitoare, este propusă următoarea propoziție: “Maia ia portocale”. Va place cum suna?
De ce nu: “Mai ia Maia maia de la brutărie?
Cine sunt geniile care alcătuiesc aceste subiecte?
Stimati profesori, nu va mai bateți joc de copiii noștri!
De acord ca cine doreste ar trebui lasat sa isi educe copiii acasa. Poate asta ar insemna sa lucreze cu ei mult peste nivelul programei romanesti, daca acesta e nivelul lor de dezvoltare.
Copiii mei de clasa pregatitoare si a 3-a mi se plang mereu cat de plictisitor e la scoala. Desi exista prin lege invatamantul diferentiat, nimeni nu iese domnle din programa nici pentru cei mai precoce dintre copii. de ce?
Iar subiectele de comper sunt extrem de usoare, sunt pur si simplu la nivel de clasa. Ce ati dori sa cuprinda testele comper, totusi?
Ne place să despicăm firul în patru!
Nu există nicio ambuitate, interpretare în alegerea răspunsului corect, dacă se citește textul cu atenție. Variantele c și d se eliminau din start, pentru că elevii de clasa a III-a știu că o propoziție enunțiativă se termină cu punct și una interogativă cu semnul întrebării. Citind textul cu atenție, răspunsul corect este a.
Elevii care s-au pregătit pentru acest concurs știu că cerințele fac referire la textul dat…
Susțin ideea enuntata de “Un parinte”. În ce sistem educational mai exista atâtea manuale “alternative”? Care este ideea unui astfel de amalgam de manuale, elaborate (cum s-a mentionat) de orice persoana, care dorește sa câștige “Un ban în plus”? Fiindcă, in opinia personala, abundenta de manuale are o singura explicație “câștigurile materiale” ale editurilor apărute peste noapte.
Exista o comisie națională, formata din oameni competenți, care sa analizeze aceste “manuale”, înainte de a le da drumul pe piața?!
De ce trebuie lăsată aceasta problema foarte importanta la latitudinea învățătorului (scuze, profesor învățământ primar… ne este jena sa mai spunem invatator – a se vedea sisteme de invatamant unde aceasta jena nu exista – Franta, Belgia, etc. – dau aceste exemple fiindca le cunosc indeaproape), aceea de alegere a manualului care se va folosi la clasa? Manual însoțit de altele, secundare, încât elevul de clasa I, spre exemplu, cară un ghiozdan cu masa totala cât jumătate din masa sa proprie…
De ce, în continuare, scoala noastră, inclusiv acest gen de concursuri (fa.cute pentru faima cadrului didactic, nu pentru elevi), încearca sa “incuie” elevul (“vezi, te-am prins?”), în loc sa-l ajute pe acesta sa învete corect și cu mai mare ușurință?
De ce, de ce, de ce…? S-ar putea continua!
Domnule profesor Stoicescu este surprinzător că un “coleg” din generația mea dă dovadă de atâta superficialitate și diletantism prin răspunsul la problema în speță. Te-ai fi așteptat la scuze și la mai mult pragmatism din partea unuia cu o activitate oarecum prodigioasă (parcurgându-i autobiografia-CV) dar, se pare, individul constitue excepția ce confirmă regula.
Nicolae Iorga spunea : „Ataci părerea unui prost, te trezeşti cu prostul în discuţie“.
În consecinţă, “Nu încerca să dezgheţi mintea prostului căci te inundă !”
Se refera, evident, la textul dat! Nu e deloc discutabil! Copiii de clasa a 3 a stiu! Lasati-i in pace si vedeti-va de sferele inalte in care plutiti!
Domnul profesor are dreptate daca ne referim la enuntul respectiv in afara unui context. Testele Comper( nu sunt o sustinatoare a lor) sunt altfel construite.Fragmentul de text este urmat de o serie de intrebari legate strict de situatia din text.Si, atunci, in cazul dat singurul raspuns este cel din barem.Copiii care au sustinut teste Comper sau s-au antrenat pe ele, stiu cum functioneaza regulile acestui concurs de aceea nu exista si nu vor exista sesizari din tara.Asta trebuia sa explice organizatorul nu treaba cu programa…
No words, Comper…
E foarte dificil sa creezi un subiect, însă trebuie și multa competenta! Îmi pare rău să o spun,dar,în ultimii 10 ani,dacă nu mai mult,subiectele concursurilor școlare nu se mai concep cu maxima atenție! Din acest motiv și multe erate.Asa era?
Off topic, Adrian Stoicescu era seminarist de folclor cand eram eu studenta la litere. era un profesor destul de atipic. imi amintesc o zi in care s-a enervat nu mai stiu din ce motiv si ne-a dat un fel de test cu ceva de comentat la prima vedere. Cum erau vremurile alea in care se invatau comentariile pe de rost si altceva nu iti mai cerea nimeni, a fost socant si multe colege au luat note infime. Dar parca nu s-a tinut cont de ele.
Profesorul de folclor era Silviu Angelescu, mare antipatic. In fiecare an ii punea pe studenti sa cumpere plicticoasa lui carte Calpuzanii. De altfel, la examene se astepta sa ii reciti ce a predat el la curs. Pacat de seminariile originale ale lui Stoicescu.
Concursurile COMPER sunt o aberatie a unui sistem educational esuat.
Discutam tomato tomato cand, de fapt, ar trebui sa ne intrebam ce cauta aceste examinari COMPER la clasa? Cine sunt oamenii care au creat aceste teste? Ce exertiza au? De ce nivelul acestor teste este mult peste nivelul de la clasa? De ce creeaza frustrari imense copiilor si le dau sentimenul ca nu sunt buni cand de fapt testele sunt aberante? De ce se foloseste un limbaj prea complex pentru copii? De ce intr-un item sunt, de fapt, alti itemi care trebuie rezolvati? Am avea noi adultii, probleme sa rezolvam testele de clase primare si atunci de ce le cerem copiilor asa ceva. Si ne mai miram ca dezgustul fata de scoala creste pe zi ce trece.
Hello, Ministerul, ceva experti in pedagogie scolara pe la voi sau doar invartitori de hartii?
Ca pe domnul Calin Vlasie, scriitor etc., nu stiu ce il abiliteaza sa fie coordonator COMPER. Are ceva studii publicate, de mare impact stiintific care sa ateste validitatea acestor teste? E valabil pentru toti cei care au creat aceste teste. Cine sunt? Ce ii califica sa creeze materiale de evaluare care tortureaza anual generatii de elevi.?
Noi parintii stam si ne minunam cum un ONG obscur a intrat cu forta la clase ca sa ne spuna ca avem copii prosti. Serios draga Minister?? Pana cand va bateti joc de copiii nostri??
De ce concursurile Comper au mare succes in scoli? Pentru ca sunt foarte comode pentru profesori la corectare. De ce Comper si nu LuminaMath sau ViitoriOlimpici? pentru ca are un grad de dificultate mai scazut.
Bine punctat. Comper a devenit o industrie validata de un sistem de invatamant neputincios.
Doamne fere ce spune reprezentantul Comper, eu nu l-aș trimite nici să vândă zarzavat la piața…
Nu inteleg cum adica “cel mai simplu pentru un elev ar fi să încerce să continue secvența dată.”. Secventa este deja continuata in text si este evident ca este o concluzie, o explicatie a modului in care a facut senzatie.
Dacă s-ar fi dorit ca răspunsul să fie dat pe marginea textului, atunci, similar punctelor 14 si 15 din text, subiectul ar fi trimis la acesta. Or, neexistând această precizare, copilul rezolvă doar în raport cu secvența indicată. Cum un copil nu are informații teoretice foarte multe, și-ar fi dat seama prin continuarea enunțului.
un copil de clasa a 3-a care TOCMAI a citit un vers/o propozitie intr-un text ar trebui sa isi aminteasca acest lucru si sa revina asupra lui cand cerinta face referire la el. totusi, la 9-10 ani nu te astepti de la un copil (mai ales unul care se inscrie la Comper) sa citeasca mecanic un text si sa aiba nevoie de precizarea respectiva. Este si intre ghilimele. Toate cerintele fac referire la fragmente din text. sa fim seriosi, totusi.
felicitari domnului profesor Stoicescu! ma bucur sincer ca mai exista astfel de profesori. E putin jenant pentru echipa Comper sa nu ai decenta necesara sa recunosti ca ai gresit, sa multumesti celui care ti-a semnalat greseala si sa incerci sa corectezi in viitor. Raspunsul publicat de edupedu din partea Comper nu face decat sa arunce o alta lumina si mai negativa asupra unui sistem ineficient, corupt, cu oameni slab pregatiti si lipsiti de politete, carora nu le pasa ca ne indreptam spre dezastru (din toate institutiile – si publice si private), copiii sunt ultimii la care va ganditi si cand faceti subiectele si cand dati interviurile si cand raspundeti intrebarilor!
parca e singurul…
culegerile sunt pline de astfel de enunturi…
sunt concursuri de matematica la care nu se puncteaza solutiile gasite in afara baremului… si nu s-a mai sesizat nimeni… sunt profesori care fac asta indiferent de concurs si realizezi doar la contestatie…
Nu pot să mă pronunț complet… Așa că sunt parțial de acord… De când cu manualele alternative, toți neica nimeni fac manuale și multe dintre probleme sunt interpretabile. Și ne mai mirăm că suntem analfabeți funcționali… Eu, ca părinte, stau și mă uit la o problemă și habar nu am care este varianta corectă… Datorită enunțului care lasă loc de interpretări.. În manual…