Numărul elevilor care nu s-au mai înscris la Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie a crescut constant în ultimii 3 ani, după cum puteți vedea în graficul de mai sus. Sunt peste 40 de mii de elevi numai în acest an, 2022, care deși au fost înscriși în clasa a XII-a nu au mai vrut nici să încerce, măcar, să dea probele de la Bacalaureat, asta arată datele analizate de Edupedu.ro zilele trecute, analiză în urma căreia o parte a presei a preluat și dezvoltat subiectul. Motivul pentru care, dintr-o dată, din ce în ce mai mulți dintre elevii care fac liceul nu se mai înscriu la Bac este unul banal, simplu, inventat chiar de școlile la care învață elevii, de către profesorii și directorii acestora, în semn de rezistență la desființare. Ei folosesc trucuri de ocolire a literei legislației recente, concepute tocmai să nu mai permită existența unor școli cu rezultate zero.
Pe această temă, oficialitățile, de la ministrul Educației la președinte, au făcut declarații eterice, despre îngrijorarea în fața fenomenului și posibile cauze, dar niciuna dintre ele nu atinge problemele care ies la iveală în teren, unde unii profesori decid înaintea examenului de Bacalaureat dacă elevii sunt pregătiți sau nu și astfel își protejează, prin artificii de legalitate, locul de muncă.
A fost întrebat despre acest fenomen al elevilor care, deși figurează în ani terminali nu mai ajung să se înscrie la Bac, mai întâi ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-o conferință de presă la minister, luni. Oficialul a răspuns așa:
Sorin Cîmpeanu: „Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă”.
Marți dimineața, acesta a subliniat că este vorba despre cel mai mic număr de elevi înscriși la Bacalaureat din istoria postdecembristă a României.
A venit cu justificări după conferința de presă de luni și secretarul de stat Sorin Ion, responsabil de învățământul preuniversitar, care a precizat că majoritatea acestor elevi sunt fie corigenți, fie repetenți, fie cu situația neîncheiată, acesta fiind motivul pentru care nu ar fi intrat în Bac.
Nici Sorin Cîmpeanu și nici Sorin Ion nu au oferit cifre în argumentele lor, deși situațiile școlare s-au încheiat din 27 mai pentru clasele terminale de liceu.
Chiar și Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, în vizita sa la o școală din Buzău, „care este strategia din „România educată” pentru a-i aduce pe acești tineri măcar cu diploma de 12 clase în mână?” (n.red. referire la diploma de Bac)
Răspunsul oficialului: „întregul proiect „România educată” dorește, printre altele, să ducă pe mult, mult, mult mai mulți tineri să rămână în școală și să termine școala. Vrem să reducem semnificativ abandonul și vrem să reducem semnificativ absenteismul de la examenele naționale. Asta se poate făcând învățământul mai flexibil, mai performant, mai centrat pe elevi și de mai bună calitate și vom reuși”.
Director de școală: „Nu prea avem ce să ne reproșăm”
Definitoriu pentru fenomenul elevilor care termină a XII-a și nu se mai înscriu la Bac este însă un reportaj făcut de ȘtirileProTV în județul Olt unde, în 3 licee tehnologice niciun absolvent din cei 1.000 nu s-a înscris la Bac, potrivit relatării. Atenție, vorbim despre absolvenți, deci nu este vorba despre tineri cu situația neîncheiată sau repetenți, cum justificau oficialii din minister.
„În județul Olt, trei licee nu au organizat Bacalaureatul. Niciun elev nu a vrut să se înscrie. Este vorba, în total, despre 1.000 de tineri”
Știrile ProTV
În reportaj apar două directoare de la liceele tehnologice fără înscriși la Bac – este vorba despre directoarea Liceului „Constantin Filipescu” din Caracal și directoarea Liceului Tehnologic Izvoarele.
Aceasta din urmă susține că a „încercat să discute cu elevii”, a avut intenții de-ale elevilor de a se înscrie la Bacalaureat, dar „acestea erau strict la stadiul de intenție, elevii nefiind pregătiți pentru acest examen, evident”. Deci profesorii și directoarea au decis că elevii nu erau pregătiți. Ca și cum aceștia ar fi trebuit să se pregătească singuri sau rolul școlii ar fi fost doar de constatator – este sau nu este pregătit elevul pentru Bac.
Directoarea școlii din Caracal spune, împăcată cu sine și în numele profesorilor, că „nu prea avem ce să ne reproșăm”, enumerând câteva măsuri cum ar fi pregătiri suplimentare și consiliere în carieră făcută de dirginți. Aici este evidențiat din nou rolul profesorului care îi poate spune elevului că nu are rost sau că nu e cazul să se înscrie la Bac, pretextul fiind consilierea în carieră.
Adevăratul motiv este acela că dacă elevii s-ar înscrie și niciunul nu ar promova Bacalaureatul, liceul respectiv nu ar mai avea dreptul, potrivit reglementărilor legale în vigoare, să înființeze clasa a IX-a în anul următor școlar. Deci de ce să riște? Neînființarea claselor a IX-a înseamnă pașaportul pentru desființarea școlii. În primă fază înseamnă eliminarea unor părți din normele profesorilor (orele de la clasele respective nu mai există), apoi pentru că nu ar avea elevi ar primi evident mai puțini bani prin costul standard per elev – finanțarea de bază. S-ar declanșa astfel un lung șir de evenimente care ar avea un drum mai scurt sau mai lung, dar cu final sigur – falimentul școlii și desființarea. Între timp se practică și se propășește falimentul educațional.
Dacă niciun elev nu intră în Bac, atunci metodologia făcută de Ministerul Educației nu penalizează în niciun fel liceul respectiv și îi dă voie să organizeze în continuare clasa a IX-a în anul școlar următor. Deci normele profesorilor sunt protejate, posturile directorilor la fel. Asta deși liceele acelea produc absolvenți de studii medii fără diplomă de Bacalaureat, fără nici măcar o încercare de obținere a unei diplome de Bacalaureat. Și poate cel mai important, fără să știe nimeni, în afară de profesorii lor, ce competențe au acei copii sau ce lipsuri în competențele pe care școala trebuia să le formeze au acei copii. Pentru că rolul Bacalaureatului este unic – este singura unitate de măsură din liceu, singura evaluare cu subiecte naționale din ciclul acesta de învățământ.
Cadrul legal care permite mecanismul descris mai sus este următorul, în ordinea apariției cronologice a reglementărilor:
August 2019: Ordinul de Ministru 5090/2019, semnat de ministrul interimar Daniel Breaz, stabilea în premieră că liceele la care niciun elev nu a luat Bacalaureatul în sesiunea de vară din 2019 nu vor putea înființa clasa a IX-a în 2020.
Articolul 9, alineatul 1) „Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a cu frecvenţă zi învăţământ liceal, pe nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/programul de studii, pentru care s-a obţinut prin ordin de ministru autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unităţile de învăţământ în care, în sesiunea iunie – iulie 2019 a examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de cel puţin un absolvent”.
Septembrie 2020: Ordinul de ministru nr. 5.599/2020, semnat de ministrul Monica Anisie, relaxează condițiile în care liceele pot organiza clase de început de ciclu și introduce opțiunea ca liceul să aibă măcar un elev promovat la Bac în sesiunea de toamnă.
Articolul modificat: “Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ liceal, pe nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ programul de studii, pentru care s-a obținut prin ordin al ministrului autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unitățile de învățământ în care, în sesiunile cumulate din anul 2020 ale examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de cel puțin un absolvent“.
Octombrie 2021: Ordinul 5.551/2021 semnat de ministrul Sorin Cîmpeanu
Articolul neschimbat: „Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ liceal, corespunzătoare nivelului/filierei/profilului/specializării/ calificării profesionale/ programului de studii pentru care s-a obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unitățile de învățământ în care, în sesiunile cumulate din anul 2021 ale examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent”.
De la momentul introducerii acestei condiții care desființează clase, numărul de elevi care, deși au fost în anul terminal de liceu, nu au mai ajuns să se înscrie la bac, a crescut continuu, cu peste 13 mii în 3 ani.
Iar aceștia nu se înscriu deloc, nici măcar la sesiunea din toamnă a bacalaureatului, și acolo numărul de candidați fiind în scădere pe termen mediu, potrivit datelor de la Ministerul Educației.
Bacalaureatul este prevăzut în Legea Educației, la articolul 77, alineatul 2):
„Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține examenul național de bacalaureat”.