Numărul elevilor care nu s-au mai înscris la Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie a crescut constant în ultimii 3 ani, după cum puteți vedea în graficul de mai sus. Sunt peste 40 de mii de elevi numai în acest an, 2022, care deși au fost înscriși în clasa a XII-a nu au mai vrut nici să încerce, măcar, să dea probele de la Bacalaureat, asta arată datele analizate de Edupedu.ro zilele trecute, analiză în urma căreia o parte a presei a preluat și dezvoltat subiectul. Motivul pentru care, dintr-o dată, din ce în ce mai mulți dintre elevii care fac liceul nu se mai înscriu la Bac este unul banal, simplu, inventat chiar de școlile la care învață elevii, de către profesorii și directorii acestora, în semn de rezistență la desființare. Ei folosesc trucuri de ocolire a literei legislației recente, concepute tocmai să nu mai permită existența unor școli cu rezultate zero.
Pe această temă, oficialitățile, de la ministrul Educației la președinte, au făcut declarații eterice, despre îngrijorarea în fața fenomenului și posibile cauze, dar niciuna dintre ele nu atinge problemele care ies la iveală în teren, unde unii profesori decid înaintea examenului de Bacalaureat dacă elevii sunt pregătiți sau nu și astfel își protejează, prin artificii de legalitate, locul de muncă.
A fost întrebat despre acest fenomen al elevilor care, deși figurează în ani terminali nu mai ajung să se înscrie la Bac, mai întâi ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-o conferință de presă la minister, luni. Oficialul a răspuns așa:
Sorin Cîmpeanu: „Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă”.
Marți dimineața, acesta a subliniat că este vorba despre cel mai mic număr de elevi înscriși la Bacalaureat din istoria postdecembristă a României.
A venit cu justificări după conferința de presă de luni și secretarul de stat Sorin Ion, responsabil de învățământul preuniversitar, care a precizat că majoritatea acestor elevi sunt fie corigenți, fie repetenți, fie cu situația neîncheiată, acesta fiind motivul pentru care nu ar fi intrat în Bac.
Nici Sorin Cîmpeanu și nici Sorin Ion nu au oferit cifre în argumentele lor, deși situațiile școlare s-au încheiat din 27 mai pentru clasele terminale de liceu.
Chiar și Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, în vizita sa la o școală din Buzău, „care este strategia din „România educată” pentru a-i aduce pe acești tineri măcar cu diploma de 12 clase în mână?” (n.red. referire la diploma de Bac)
Răspunsul oficialului: „întregul proiect „România educată” dorește, printre altele, să ducă pe mult, mult, mult mai mulți tineri să rămână în școală și să termine școala. Vrem să reducem semnificativ abandonul și vrem să reducem semnificativ absenteismul de la examenele naționale. Asta se poate făcând învățământul mai flexibil, mai performant, mai centrat pe elevi și de mai bună calitate și vom reuși”.
Director de școală: „Nu prea avem ce să ne reproșăm”
Definitoriu pentru fenomenul elevilor care termină a XII-a și nu se mai înscriu la Bac este însă un reportaj făcut de ȘtirileProTV în județul Olt unde, în 3 licee tehnologice niciun absolvent din cei 1.000 nu s-a înscris la Bac, potrivit relatării. Atenție, vorbim despre absolvenți, deci nu este vorba despre tineri cu situația neîncheiată sau repetenți, cum justificau oficialii din minister.
„În județul Olt, trei licee nu au organizat Bacalaureatul. Niciun elev nu a vrut să se înscrie. Este vorba, în total, despre 1.000 de tineri”
Știrile ProTV
În reportaj apar două directoare de la liceele tehnologice fără înscriși la Bac – este vorba despre directoarea Liceului „Constantin Filipescu” din Caracal și directoarea Liceului Tehnologic Izvoarele.
Aceasta din urmă susține că a „încercat să discute cu elevii”, a avut intenții de-ale elevilor de a se înscrie la Bacalaureat, dar „acestea erau strict la stadiul de intenție, elevii nefiind pregătiți pentru acest examen, evident”. Deci profesorii și directoarea au decis că elevii nu erau pregătiți. Ca și cum aceștia ar fi trebuit să se pregătească singuri sau rolul școlii ar fi fost doar de constatator – este sau nu este pregătit elevul pentru Bac.
Directoarea școlii din Caracal spune, împăcată cu sine și în numele profesorilor, că „nu prea avem ce să ne reproșăm”, enumerând câteva măsuri cum ar fi pregătiri suplimentare și consiliere în carieră făcută de dirginți. Aici este evidențiat din nou rolul profesorului care îi poate spune elevului că nu are rost sau că nu e cazul să se înscrie la Bac, pretextul fiind consilierea în carieră.
Adevăratul motiv este acela că dacă elevii s-ar înscrie și niciunul nu ar promova Bacalaureatul, liceul respectiv nu ar mai avea dreptul, potrivit reglementărilor legale în vigoare, să înființeze clasa a IX-a în anul următor școlar. Deci de ce să riște? Neînființarea claselor a IX-a înseamnă pașaportul pentru desființarea școlii. În primă fază înseamnă eliminarea unor părți din normele profesorilor (orele de la clasele respective nu mai există), apoi pentru că nu ar avea elevi ar primi evident mai puțini bani prin costul standard per elev – finanțarea de bază. S-ar declanșa astfel un lung șir de evenimente care ar avea un drum mai scurt sau mai lung, dar cu final sigur – falimentul școlii și desființarea. Între timp se practică și se propășește falimentul educațional.
Dacă niciun elev nu intră în Bac, atunci metodologia făcută de Ministerul Educației nu penalizează în niciun fel liceul respectiv și îi dă voie să organizeze în continuare clasa a IX-a în anul școlar următor. Deci normele profesorilor sunt protejate, posturile directorilor la fel. Asta deși liceele acelea produc absolvenți de studii medii fără diplomă de Bacalaureat, fără nici măcar o încercare de obținere a unei diplome de Bacalaureat. Și poate cel mai important, fără să știe nimeni, în afară de profesorii lor, ce competențe au acei copii sau ce lipsuri în competențele pe care școala trebuia să le formeze au acei copii. Pentru că rolul Bacalaureatului este unic – este singura unitate de măsură din liceu, singura evaluare cu subiecte naționale din ciclul acesta de învățământ.
Cadrul legal care permite mecanismul descris mai sus este următorul, în ordinea apariției cronologice a reglementărilor:
August 2019: Ordinul de Ministru 5090/2019, semnat de ministrul interimar Daniel Breaz, stabilea în premieră că liceele la care niciun elev nu a luat Bacalaureatul în sesiunea de vară din 2019 nu vor putea înființa clasa a IX-a în 2020.
Articolul 9, alineatul 1) „Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a cu frecvenţă zi învăţământ liceal, pe nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/programul de studii, pentru care s-a obţinut prin ordin de ministru autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unităţile de învăţământ în care, în sesiunea iunie – iulie 2019 a examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de cel puţin un absolvent”.
Septembrie 2020: Ordinul de ministru nr. 5.599/2020, semnat de ministrul Monica Anisie, relaxează condițiile în care liceele pot organiza clase de început de ciclu și introduce opțiunea ca liceul să aibă măcar un elev promovat la Bac în sesiunea de toamnă.
Articolul modificat: “Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ liceal, pe nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ programul de studii, pentru care s-a obținut prin ordin al ministrului autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unitățile de învățământ în care, în sesiunile cumulate din anul 2020 ale examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de cel puțin un absolvent“.
Octombrie 2021: Ordinul 5.551/2021 semnat de ministrul Sorin Cîmpeanu
Articolul neschimbat: „Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ liceal, corespunzătoare nivelului/filierei/profilului/specializării/ calificării profesionale/ programului de studii pentru care s-a obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unitățile de învățământ în care, în sesiunile cumulate din anul 2021 ale examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent”.
De la momentul introducerii acestei condiții care desființează clase, numărul de elevi care, deși au fost în anul terminal de liceu, nu au mai ajuns să se înscrie la bac, a crescut continuu, cu peste 13 mii în 3 ani.
Iar aceștia nu se înscriu deloc, nici măcar la sesiunea din toamnă a bacalaureatului, și acolo numărul de candidați fiind în scădere pe termen mediu, potrivit datelor de la Ministerul Educației.
Bacalaureatul este prevăzut în Legea Educației, la articolul 77, alineatul 2):
„Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține examenul național de bacalaureat”.
Alexandra Tănăsescu
Mihai Coman
Raluca Pantazi
Redacția
Ș.L.
21 comments
Cu toata sinceritate pot spune ca scoala nu ne ajuta in viitor!? Fara bac este mai usor sa te angajezi deoarece mimeni nu iti pun intrebari din Bac!?! Toti se gandesc numai la bani si cum am spus scoala nu te invata despre viitor sau despre bani!?
Articol tendentios, care face rusine portalului dealtminteri apreciat. Sa presupunem ca toti cei care termina liceul dau Bac-ul. Oare cine se va minuna cu intrebari de genul: 50% au sub 5? Pai cum au luat astia medie de trecere la toate materiile, profesorii aia chiar ii trec pe toti la gramada? Adevarul trist este ca nu mai este la moda munca, efortul, meritocratia si alte notiuni perimate. La ce exemple de succes avem in toate domeniile, nici nu e de mirare. Prea multi copii si ulteriori adolescenti trec prin scoli pe degeaba. Dar e ok, oglindeste exact importanta educatiei in munca liderilor nostri si in extenso in societatea romaneasca. De la primul profesor al tarii, la ultimul bisnitar.
De fapt foarte multe licee tehnologice au clase fantomă de pe urma cărora obtin bani.Profesorii nu fac ore,elevii nu vin la școală dar au medii încheiate.Unii nici nu știu ca sunt înscriși la liceu dosarele fiind luate de la alte școli generale cu care Liceul colaborează,unii sunt plecați în străinătate,alții lucrează și rămân câțiva care oricum nu fac ore sau fac doar câteva ore.
Invidie mare , ma cherie..! Mai aveti de mancat multa mamaliga pt a deveni un profesor , chiar si platit cu 2lei ..!!! Dar trebuie sa intelegeti : nu orice elev poate sa ajunga la performante scolare bune si f bune !!!! Nu oricine are aptitudini : matematice, lingvistice, muzicale, sportive etc ..inclusiv inteligenta e o aptitudine…
Așa cum a menționat și A.G. situația nu se poate schimba dacă admitem la liceu absolvenți ai clasei a VIII-a, care la evaluarea națională obțin la limba română și matematică note sub 5. Niciodată până în 1990 nu au fost admiși la liceu candidați cu note sub 5 la concursul de admitere la liceu. Dar PSD a vrut voturile părinților acestor elevi submediocri. Care nu concepeau să aibă odraslele la școli profesionale, ci doar la liceu. Astfel avem tineri la vârsta majoratului care nu știu nici o meserie și nici carte nu mai pot învăța. Cunosti tele lor de școală au rămas la nivelul notelor de 2, e sau 4. Sunt analfabeti funcțional. Asta este Romania educata de care face parada profesorul devenit președinte.
Sau poate elevii nu vor să se înscrie știind că nu pot trece un asemenea examen. Sunt slabi, dar nu inconștienți, își evaluează corect șansele. Pe când copiatul era la liber, aveau șanse, acum tind către zero. Știe toată lumea asta, din moment ce se bănuiește că profesorii îi îndeamnă să nu se înscrie de teama promovabilității zero.
Încă nu a găsit niciun expert în educație o soluție pentru elevii liceelor tehnologice; ei intră cu 1 sau cu 2 la matematică la evaluarea națională, adică nici ordinea operațiilor nu le e clară, după care dau bacalaureatul la matematică dintr-o materie pe care nu aveau cum să o înțeleagă, din moment ce nu au înțeles-o nici pe cea din gimnaziu.
Da. Aveți dreptate. Acesta e adevărul. Atât timp cât legea permite ca elevi cu note sub 5 la Evaluarea națională să opteze pentru învățământul liceal cu frecvență de zi, de ce ne mai mirăm că nu se înscriu la BAC? Atât timp cât intră cu lacune foarte mari în liceu și nici dorință de a și le acoperi nu există din partea lor, acesta este rezultatul.
Acest fenomen va dispărea dacă se va reintroduce obligativitatea obținerii notei minime 5 la testarea de la sfârșitul clasei a VIII-a ca și condiție de admitere la liceu. Cine nu obține media 5 va merge la școli profesionale. Astfel, vor urma cursurile liceale doar acei elevi capabili să promoveze 12 clase și examenul de bacalaureat. Totodată, nu vor mai exista clase din învățământul profesional care nu se pot constitui din cauza lipsei de elevi.
Foarte bine au facut . Copiii pot da la anul bac-ul. Dar raman cu 12 clase facute pana la urma si nu ajung de la 14 ani fara alta sansa. Sa tinzi spre inchiderea unor scoli e o mare greseala. De desfiintat si distrus ne pricepem. Nu am vazut pana acum scoala noua infiintata. Doar scoli private. Asadar, e bine ca au putut ocoli legea daca in realitate asta s-a intamplat. Si scoala ramane. Poate anul viitor aduce lucruri mai bune.
Se pare ca nota 5 nu mai e o problema . A rezolvat domnul ministru cu subiectele date la evaluarea nationala .Sa mai zică cineva ca nu avem pregătire !
Asta ar fi și idea, câteva firme să formeze un monopol și pe educație, ca o mână de hoți să se îmbogățească din ceva care în fond este un drept de bază pentru orice societate care se respectă.
Foarte bună analiza, Edupedu! Felicitări!
A se observa că cei care ocolesc legi și perpetuează o realitate toxica in detrimentul copiilor sunt fix profesorii, cei care ar trebui sa existe exclusiv în serviciul copiilor.
Mai pe scurt noi avem licee care de fapt nu sunt licee, sunt niste locuri de câștigat bani pentru profesori. Copiii intra și ies din aceasta instituție fără să beneficieze de absolut nimic.
Articolul asta necesita un pic de munca de editare. Explica foarte pe ocolite ceva simplu: liceele sunt penalizate daca nu au absolventi cu bac si au gasit portita ca daca nimeni nu se inscrie nu mai se incadreaza la penalizare.
De asemenea autorii articolului au centralizat niste numere ca sa vedem cum a crescut numarul celor care nu se mai inscriu la bac. Numerele ar putea fi coroborate cu tabelul de la final. Pentru ca daca avem in 2021 24.990 inscrisi si 34290 care NU s-au inscris este chiar ceva! Si atunci rata de promovare este un dezastru (7300 din 58000?).
Acum dati vina pe directori, nu mai sunt de vina politicienii care tin educatia cu 2% din PIB. In educatie investitiile se in timp, daca de 20-30 de ani ne-am batut joc nu trebuie sa ne miram de rezultate.
Păi, de ce să facă directorii și profesorii ceva pentru copii și să îi înscrie la examenul de bacalaureat, când pot să ia salariile mari și nemeritate, pe stat degeaba. Normal că nu au ce să își reproșeze, cum a zis un “director”, că oricum nu fac nimic. Vinovații principali sunt profesorii, care nu își dau interesul și nu le pasă de copii. Nu știu să își apropie copiii de la clasă, să le explice ce înseamnă un examen de maturitate și cum îi va ajuta acest examen în viață. Exemple: din 4 ore cât are un profesor la o clasă, dacă vine 2, dar își ia salariul pe cele 4 ore sau trece în condica școlii, că a făcut cele 4 ore la clasa respectivă, dar probabil, că nu s-a dus la nicio oră. Știu că cei care vor comenta aici, vor spune că elevii sunt de vină că nu se interesează de școală și de examene, dar ei, au ajuns în acest stadiu, din cauza profesorilor, care înafară de a face grevă, că li s-au dat doar 65 de lei, la salariu, în plus, pe care oricum mulți dintre ei, nu îi meritau, altceva nu fac. Vor bani mulți și salarii mari, pe stat degeaba.
Cum sa spuneți ca e vina profesorilor pentru dezinteresul elevilor? Parintii nu au nicio responsabilitate? Oricum se vede ca dumneavoastră ați avut profesori de excepție -iată ce frumos v-ați expus aici opiniile! Poate ei v-au convins și sa susțineți examenul de bacalaureat, nu??? Sau cum??? Și chiar credeți ca profesorii fac greva numai pentru nemeritatele salarii?!? Nu pentru manualele lipsa, pentru programele prea încărcate, pentru clasele cu mobilier învechit sau lipsa mijloacelor tehnice moderne??? Vor doar aia 65 de lei, nemernicii – ca doar nu au și ei copii la școala, cu nevoi materiale ori examene!!! Sunteți cel puțin nedreapta!
aici e un site plin de profesori, cum sa spui asa ceva, o sa sara toti pe tine. da, asta e realitatea la liceele astea cu 0%, nu inseamna ca e peste tot la fel, mai exista probabil 20-30% dintre profesori care isi fac meseria. restul au intrat in sistem si n-au unde sa fuga asa ca s-au adaptat la toate nemerniciile din el. Cativa controleaza sistemul, fac bani gramada din meditatii, cumul de functii la mai multe institutii si alte manevre.
Dar la faptul ca acesti elevi prefera sa-si castige banutul, decat sa isi mai cheltuie timpul invatand, inca de cand sunt pe bancile scolii, v-ati gandit?
Fast-food-urile sunt pline de ELEVI ANGAJATI !!!
Nici nu au timp sa respire la serviciu, dar cand sa mai invete, si inca si pentru examene !?
Analiza dvs. este clara. Realitatea de asemenea!
Pai nu-i opreste nimeni, dar nu ai nevoie decat de 4 clase ca sa lucrezi la fast-food. De ce sa mai irosim banii de la buget pe salariile unor profesori de liceu care nu fac nimic? Bani stransi din taxele elevilor care lucreaza la fast-food..
O castiga “banutul” angajat la fast food, dar pentru cat timp? In mod sigur nu pentru 10-20 de ani. Fara bac, nu are cum sa promoveze prea mult nici in cadrul fast-food-ului.
Daca baga in Bac toti neavenitii, sunt profesorii vinovati ca dau drumu la analfabeti functionali, daca nu-,i baga, tot profesorii sunt vinovati ca vor sa-si pastreze catedrele. Niciodata nu e vinovat elevul. Ca nu pune naibii mana pe carte, ca vrea bani obtinuti usor sau cu carte putina, ca prefera videochatul sau sparanghelul in loc sa invete o meserie si sunt meserii din ce in ce mai cautate si mai banoase(mecanic auto, tractorist, electrician, brutar, frizer etc). Mereu mereu profesorul. Ia mai lasati-ma, ca mi-a ajuns la creier sa aruncati cu rahat numai in prostul asta de profesor ce va educa nesimtitii si impertinentii pe 2 lei. Nu-i invatati nimic de acasa si aveti pretentia ca profesorul sa-l faca sfant. Noi educam elevi, nu canonozam sfinti in calendar.