Profesorii universitari și cei din învățământul secundar se numără printre angajații cei mai expuși la efectele pozitive ale inteligenței artificiale generative, adică inteligența artificială care produce conținut sub diverse forme, pe baza datelor folosite pentru „antrenarea” ei, arată un raport Google cu privire la posibilul impact al IA în economia Europei Centrale și de Est, prezentat săptămâna aceasta. Raportul arată, între altele, că IA ar trebui să devină parte centrală a sistemelor de educație, în condițiile în care va avea impact asupra unii număr foarte mare de slujbe – între altele, circa jumătate din slujbele din România. Iar ECE și în special România sunt în urma altor țări europene cu privire la capacitatea de adaptare la IA.
- Raportul, realizat pentru Google de o un grup internațional de consultanță (Implement), spune că, pentru Europa Centrală și de Est, IA generativă reprezintă o oportunitate economică evaluată la 100 de miliarde de lei, dacă tendințele sunt folosite optim. În cazul României, documentul afirmă că acest tip de inteligență artificială poate genera un plus de 5% pentru PIB în următorii 10 ani, dar atrage atenția că țara este în urma altor state europene, inclusiv la nivelul regiunii – despre raportul general a scris pe larg Economedia.ro.
În ceea ce privește educația, analiza citată plasează nevoia de formare a unui capital uman adaptat la utilizarea IA printre principalele 5 obiective pe care ar trebui să le aibă țările în domeniu, alături de inovare, reglementare, accesibilitate și infrastructură. Potrivit documentului, este necesară „o forță de muncă susținută de IA, construită prin investiții în sistemele de educație și formare. Aceasta înseamnă ca IA să fie tratată drept o componentă centrală a sistemului de educație”.
În rândul profesiilor care au cea mai multă expunere la IA ca instrument de susținere a activităților, profesorii universitari apar pe primele locuri, alături de persoanele active în domeniul dreptului și cele din servicii sociale și religioase, autori și jurnaliști. Scoruri ridicate din acest punct de vedere au și profesorii din învățământul secundar. Iar între profesiile cu scoruri peste medie, din punct de vedere al expunerii la IA, sunt și profesorii din învățământul vocațional.
Potrivit raportului, 31% dintre companiile Europei Centrale și de Est cred că au nevoie de competențe digitale generale îmbunătățite, pentru a putea profita optim de pe urma IA, iar pentru aceasta este nevoie de angajați competenți în domeniu, susținuți de procese de învățare continuă în noi tehnologii și prin curricule îmbunătățite pentru competențe digitale.
Administrația publică, sistemele de educație și de sănătate se poziționează pe primul loc între sectoarele de activitate care ar obține cel mai mare plus de productivitate de pe urma adoptării IA, înaintea unor sectoare precum afaceri și imobiliare sau informații/finanțe sau procese de fabricație.
În cazul României, raportul apreciază că 54% dintre locurile de muncă vor avea de beneficiat de pe urma folosirii IA în următorii 10 ani, iar 4% ar urma să fie amenințate. Între timp, doar 42% din slujbe ar urma să rămână neafectate – în special cele ce presupun muncă fizică, activități în exterior (construcții, curățenie), alimentație sau îngrijirea personală.
- Documentul afirmă că în România potențialul economic al IA generative este mai mare decât în țări precum Lituania sau Republica Cehă, dar țara este în urma multor altora din punct de vedere al capacității de adaptare, iar o întârziere cu 5 ani poate reduce masiv impactul pozitiv pe care IA l-ar putea avea asupra economiei peste un deceniu – de la o creștere potențială de 5% a PIB, la doar 1%.
Foto: © Wrightstudio | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.