Profesorii necalificați și unii debutanți de Informatică și TIC întâmpină dificultăți în înțelegerea și aplicarea programelor școlare, potrivit raportului cu Starea învățământului buzoian în anul școlar 2023-2024. Un alt punct slab se referă la neînţelegerea conţinutului ştiinţific de specialitate în cazul unor profesori care au alte specializări decât informatica.
Punctele slabe identificate de ISJ Buzău sunt:
- Dificultăţi în înţelegerea şi aplicarea programelor şcolare de către cadrele didactice necalificate şi unele cadre debutante; incapacitatea sau indiferenţa unor cadre didactice pentru adaptarea curriculumului la particularităţile elevilor; conservatorismul unor cadre didactice faţă de modernizarea procesului de predare;
- Cunoaşterea parţială şi/sau neînţelegerea conţinutului ştiinţific de specialitate în cazul unor profesori care au alte specializări decât informatica;
Conform documentului, amenințările la Informatică și TIC sunt următoarele:
- Fluctuaţia mare de cadre didactice la şcolile din mediul rural;
- Lipsa de interes a absolvenților facultăților de profil în alegerea carierei didactice;
Documentul publicat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău poate fi consultat mai jos:
Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației și Universitatea din București au omis deliberat datele despre competențele digitale ale elevilor și pe cele care arată cât de rău stă țara noastră la capitolul alfabetizare informațională, în comunicatul comun de presă în care anunță rezultatele studiului internațional privind competențele digitale și alfabetizarea informațională ICILS 2023.
Aproape jumătate dintre elevii români înregistrează un scor ce semnalează dificultăți majore în competențe digitale de bază, potrivit raportului internațional. Rezultatul este valabil pentru un domeniu de studiu care a fost „actualizat” la nivel de gimnaziu prin planurile-cadru introduse încă acum 8 ani și după patru ani în care ministerul s-a aflat sub guvernare liberală („România educată”), inclusiv după perioada de digitalizare cu forța, pe parcursul pandemiei Covid-19.
Informații de context
În luna mai, profesoara Nina Vasile a vorbit, la emisiunea Destine de la Radio Muscel FM, despre ce înseamnă statutul de cadru didactic suplinitor în sistemul de învățământ românesc. „Când un om aude (cuvântul – n. red) suplinitor, se gândește la cineva care are doar liceul, care este subcalificat, care nu știe să predea, nu se descurcă”, a precizat aceasta.
Tot în luna mai, vicepreședintele FSLI, George Purcaru, a spus că în sistemul de educație sunt în prezent aproape 7000 de profesori necalificați, adică nu au studiile corespunzătoare. În septembrie anul trecut, Ligia Deca spunea că sunt “peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau“.
În luna martie anul acesta, Edupedu.ro a scris că în acest an școlar este cel mai mare număr de profesori suplinitori, din ultimii 5 ani, care predau în școlile din România: Sunt aproape 44.600 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată, în anul școlar 2023-2024.
Care sunt profesorii fără pregătire. Cele trei situații
Cadrele didactice fără pregătire sunt profesorii, educatorii și învățătorii care nu au studii corespunzătoare postului pe care-l ocupă. Conform Ministerului Educației aceștia pot fi în următoarele situații:
- Cu studii superioare în alt domeniu decât cel al postului.
- Studenți, în curs de calificare.
- Cu studii medii.
Situația suplinitorilor fără studii corespunzătoare din 2019 încoace
Iată situația din ultimii ani a cadrelor necalificate care predau elevilor:
- 2019 – 4.533
- 2020 – 4.811
- 2021 – 3.700
- 2022 – 4.152
- 2023 – 3.440
Foto: © Tanasin Srijaroensirikul | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.