Profesorii din România scriu istorie. De 3 săptămâni, predau întregii societăți una dintre cele mai valoroase lecții: în fața minciunii și a imposturii, îndrăznesc să acționeze și să schimbe realitatea! Cea mai recentă minciună le-a fost livrată profesorilor și părinților în urmă cu doar o zi, duminică, atunci când premierul și ministrul educației au anunțat de la Palatul Victoria că tocmai au majorat cu 25% salariile profesorilor; în realitate, majorarea este variabilă, iar promisiunea de creștere a salariilor de la 1 ianuarie 2024 nu se regăsește în dispozițiile ordonanței, ci doar în preambul și nota de fundamentare. Niciun pumn pornit de la Palatul Cotroceni și Palatul Victoria nu i-a înfricoșat pe profesori, care îndrăznesc și astăzi să ceară finanțarea majorată a celui mai subfinanțat sistem din România, după cel de asistență socială, ambele având grijă de cel mai de preț bun al unei țări: copiii.
Nici minciunile și atitudinea groasă cât o înjurătură aruncată de la Cotroceni în obrazul unora dintre cei mai respectați oameni ai societății nu i-au intimidat pe profesori, care predau public, de aproape o lună, lecția demnității și a curajului.„Cum îndrăznește cineva să puna în dificultate examenele naționale? […] După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, acum în ce temei mai continuă greva?” – au auzit profesorii și o societate întreagă, în urmă cu o săptămână, de la Cotroceni. Răspunsul profesorilor? Un protest uriaș, în care aproape 20.000 angajați din școli au mărșăluit de la Palatul Victoria la Palatul Cotroceni. „Kilometri de oameni. O autostradă umană. Autostrada Demnității” – a descris-o admirabil scriitorul și profesorul Radu Vancu, singurul universitar care s-a alăturat profesorilor în mitingul de amploare de vineri, 9 iunie 2023, din București:
Cine îndrăznește, domnule președinte, să pună în dificultate examenele naționale? Salariul profesorului debutant (2.400 de lei) va fi echivalent salariului mediu net pe economie (3.800 lei). Asta a promis negru pe alb Legea Iohannis pusă în dezbatere de fosta sa consilieră prezidențială. Prevederea s-a evaporat în legea Iohannis trecută prin Guvern de aceeași fostă consilieră prezidențială, una dintre cele mai șterse figuri din conducerea Ministerului Educației, care va rămâne în istoria instituției doar prin uriașa grevă a propriilor angajați pe care i-a mințit în repetate rânduri fie că le este solidară, fie că nu are bani să le mărească salariile, fie că chiar le-a mărit salariile debutanților prin OUG-uri în care măririle erau menționate în note de fundamentare sau în preambul.
Ce Guvern le-a dat tot ce au cerut, domnule președinte? O țară întreagă asistă la minciunile constante ale premierului Nicolae Ciucă, ministrei Ligia Deca, miniștrilor Marius Budăi și Adrian Câciu și ale secretarului general al Guvernului, Marian Neacșu, singurul condamnat penal negociator-șef în mai multe reprize cu reprezentanții profesorilor, care seara promit de la pupitrul executivului, cu însemnele Guvernului României, că dau OUG prin care dau profesorilor tot ce au cerut, pentru ca dimineața Monitorul Oficial să consemneze fără greș că nimic din ce au cerut cadrele didactice nu se regăsește în actele normative. Iar singurele replici sunt cele venite din partea profesorilor din preuniversitar, susținuți puternic de profesorii Mircea Miclea, Daniel Funeriu și Radu Vancu.
De neimaginat tăcerea plătită de Guvern a Universităților generaliste, cele care istoric îi formează pe profesorii din preuniversitar. Prin Ordonanța de Urgență 53/2023 toți rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, profesorii universitari, conferențiarii, lectorii și asistenții universitari (adică aproximativ 50.000 de angajați din învățământul superior, potrivit datelor de la Ministerul Educației) au primit 1.000 de lei brut la salariu, iar astăzi sunt pe cale să primească 1.300 prin propunerea făcută mai nou de guvern, fără să fie în grevă sau măcar să se solidarizeze cu preuniversitarul (cu excepția UVT-ului, UBB-ului și a UB-ului). Niciun angajat din universități nu a anunțat public că refuză măririle salariale obținute exclusiv prin protestele profesorilor din preuniversitar.
În condițiile în care Guvernul Ciucă se plânge constant că nu are bani să-i plătească mai mult pe profesorii din preuniversitar, de unde a găsit fonduri pentru a le mări nesolicitat salariile tuturor universitarilor care tac asurzitor, în vreme ce foștii lor studenți au renunțat din 22 mai 2023 la orice plată din salariu și rezistă în continuare? Cum acceptă profesorii universitari să primească bani în plus pe jertfa tinerilor care le-au fost studenți în drumul către catedră? Cum pot dormi universitarii din România, știind că de trei săptămâni foștii lor elevi pun capul pe pernă, noapte de noapte, gândindu-se că singura lor certitudine este că mâine vor avea încă și mai puțini bani decât ieri, plata salariilor fiind sistată în timpul grevei?
Poate marii gânditori din Universități se vor trezi în momentul în care profesorii vor protesta față de lipsa cronică a formării adecvate pe care facultățile le-o livrează, pentru a-i arunca în fața copiilor cu fărâme de pregătire pedagogică și de psihologia copilului.
Minciunile președintelui Klaus Iohannis
Să ne reamintim minciunile spuse de președintele Klaus Iohannis, în ultima ieșire publică la care s-a încumetat, de când profesorii au declanșat cea mai mare grevă din istoria ultimilor 18 ani:
Prima minciună a președintelui Iohannis: „Prima dată când educația a fost pusă la nivelul care i se cuvine a fost cu ocazia programului meu sau proiectului meu «România Educată»” – a spus Iohannis de ziua copilului, pe 1 iunie 2023
Proiectul România Educată al președintelui Klaus Iohannis a debutat în 2016, odată cu lansarea dezbaterilor pentru ceea ce liderul de la Cotroceni plănuia ca în 2018 să devină „un mix legislativ coerent” (sursa).
Care este nivelul educației pe care Klaus Iohannis l-a livrat cu ocazia „programului meu sau proiectului meu «România Educată»”? O remarcabilă analiză a „reformelor” împăratului, semnată de Cristian Pantazi în articolul „Împărate, ești gol!”:
- a închis reforma curriculară pe liceu, prevăzută de Legea educației nr. 1/2011
- a ratat catastrofal ținta asumată în fața Comisiei Europene pe Educația pe tot parcursul vieții: indicatorul a scăzut față de acum 12 ani, în loc să fie de 10 ori mai mare (detalii aici)
- în mandatul său, România înregistrează cel mai slab rezultat în Europa la echitatea educației (detalii aici)
- România are performanța cea mai slabă din Uniunea Europeană la trei din șase indicatori-cheie privind educația, iar la restul trei – printre cele mai slabe în UE. Indicatorii sunt participarea la educație timpurie, competențele la citire, matematică și științe, părăsirea timpurie a școlii, ponderea absolvenților de învățământ superior sau investițiile în educație. Detalii aici
- La testarea PISA din 2018, după 4 ani de mandat Iohannis și exact în anul în care „România educată” trebuia să devină „mix legislativ”, România obținea cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani și înregistra un analfabetism funcțional la apogeu: 44%. Detalii aici
Dincolo de dezastrul pe care mandatul lui Klaus Iohannis l-a adus în educația publică din România, actualul lider de la Cotroceni a ignorat total, prin declarația sa, Pactul pentru educație generat de fostul președinte Traian Băsescu, diagnoza pe educație realizată de Comisia Miclea și Legea educației nr. 1/2011 Miclea-Funeriu, care a însemnat o viziune cu un grad atât de mare de reformă, încât toate guvernele care s-au succedat la putere i-au adus modificări masive în încercarea de menținere a structurilor de putere preexistente.
A doua minciună a președintelui Iohannis: „oamenii au fost foarte supărați când, în Parlament, din proiectul legii a fost scoasă exact partea cu salarizarea”.
Nu Parlamentul, ci Guvernul Ciucă a fost cel care a eliminat articolul cu salarizarea din proiectul legilor Educației. Pe 29 martie, înainte cu o oră de ședința de Guvern în care trebuia să fie adoptate cele două proiecte și trimise Parlamentului, premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu, ministrul Muncii Marius Budăi, ministrul Finanțelor Adrian Câciu și ministrul Educației Ligia Deca au eliminat din acele proiecte articolul invocat de Klaus Iohannis acum. Președintele nu a avut atunci nicio reacție, nu a protestat public față de acea decizie, nu a ieșit să avertizeze, nici măcar nu a scris pe Facebook despre asta. Pe 1 iunie, la două luni de la cel moment și confruntat între timp cu prima grevă generală din ultimii 18 ani, cu cele mai ample mitinguri de protest ale salariaților din Educație, în stradă, s-a gândit totuși să ne spună de la ce a pornit această mișcare de revoltă: „Când a fost scos acest articol, oamenii s-au simțit jigniți și de aceea am spus din capul locului că solicitările lor sunt legitime”.
A treia minciună a președintelui Iohannis: „După ce s-a negociat în repetate rânduri și după ce au fost la mine și am discutat cu Guvernul, cred că s-a văzut cu ochiul liber că s-a schimbat un pic abordarea”.
Președintele induce ideea unei acțiuni de tip „expert”, profesioniste, care a schimbat abordarea negocierilor. Adevărul este că decizia leadership-ului politic a fost, după ce sindicatele au fost la negocieri la Cotroceni, la fel de abuzivă cu profesorii, cum a fost ordonanța de urgență care a modificat legea dialogului social pentru ca profesorilor care intră în grevă să le fie afectată vechimea. Acum, după ce a vorbit cu Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Ligia Deca, aceștia au dat creștere salariale și nu au mai propus doar vouchere, ca până atunci. Dar felul în care a făcut asta Guvernul, adică modul în care „a schimbat un pic abordarea”, cum spune președintele, a însemnat forțarea închiderii grevei prin tot felul de presiuni, inclusiv prin adoptarea unei ordonanțe care cuprindea creșteri salariale, fără să aibă acordul greviștilor că ar fi suficiente măsurile, că ar fi cele solicitate și că în urma acelor decizii va exista un acord de încheiere a protestului. Drept urmare, acum suntem tot în grevă.
A patra minciună a președintelui Iohannis: Cel mai important lucru este recunoașterea prin act normativ a dreptului de a avea o grilă de salarizare care pornește de la salariul mediu pe economie și asta îi va pune pe dascăli exact acolo unde le este locul natural în ecosistemul economic. Deci, încă o dată, acest lucru a fost garantat deja prin ordonanța de urgență care s-a dat astăzi.
Acea „garanție” a fost de fapt o mențiune la finalul notei de fundamentare a OUG 53/2023, respinsă de sindicate și de angajații din școli pentru că nu era în dispozițiile actului normativ, așa cum solicitau acestea.
A cincea minciună a președintelui Iohannis: „Greva a durat un pic mult și se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, fiindcă liderii de sindicat tot vin și tot pleacă, dar ei sunt doar un fel de interfață, cum sunteți voi, media: Guvernul le spune ceva sau eu, ei se duc și consultă oamenii. Este extrem de greu de imaginat cum poate să funcționeze o negociere pe această bază”.
A încercat să-i discrediteze pe liderii sindicali din Învățământ și pe jurnaliști – i-a făcut „un fel de interfață”. Sindicatele au explicat de la bun început că mecanismul în cadrul grevei generale declanșate este acela de apel la membrii de rând de fiecrare dată când există o ofertă din partea autorităților.
A șasea minciună a președintelui Klaus Iohannis: „De aceea, Premierul a hotărât, foarte corect, să dea această ordonanță indiferent cum se negociază. De ce? Fiindcă noi toți, și eu, și Guvernul, și coaliția, fiindcă a fost Premierul împreună și cu Președintele Camerei în discuție, au înțeles că sunt solicitări legitime și le garantează, indiferent de ce se negociază cu acești reprezentanți ai sindicatelor”.
Garanțiile au fost doar de formă, din partea Guvernului, și în niciun caz „indiferent ce se negociază”.
A șaptea minciună a președintelui Klaus Iohannis: „cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale? Este o generație întreagă care trebuie să dea BAC și să meargă la universități. Deci, îi punem în dificultate? Este o generație întreagă care dă examenul de capacitate. După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, încă o dată, le-au dat tot ce au cerut, acum în ce temei să mai continue greva?”
Guvernul tergiversează negocierile cu sindicatele de 3 săptămâni. Deși revendicările profesorilor au fost prezentate tuturor instituțiilor din decembrie 2022, Executivul Ciucă și președintele Klaus Iohannis au reușit ca după 6 luni de avertismente de grevă lansate de sindicate să pună în pericol examenele naționale și finalul cursurilor din anul școlar, prin deciziile de sfidare a profesorilor.
Este un moment istoric pe care profesorii din România îl trăiesc și-l construiesc deopotrivă, îndrăznind a treia săptămână de grevă, pentru drepturile lor și-ale copiilor care în viitor ar putea să nu mai aibă deloc profesori calificați la catedră – așa cum avertiza profesorul Mircea Miclea, în condițiile unui salariu de 2.400 de lei cât are un debutant. Pentru prima dată în istorie, profesorii îndrăznesc și reușesc să pună rotativa în așteptare, pentru a treia oară.