Profesorii de matematică pot să folosească la clasă demonstrațiile interactive, instruirea diferențiată și învățare bazată pe problematizare, colaborare și discuție – recomandare a Ministerului Educației

Profesorii de matematică care le predau elevilor care vor intra în toamnă în clasa a XII-a „pot adopta diverse strategii, cum ar fi demonstrații interactive, instruire diferențiată, învățare bazată pe problematizare, colaborare și discuție, precum și utilizarea tehnologiilor moderne și a internetului”, recomandă Ministerul Educației. Recomandarea se găsește în Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a XII-a în anul școlar 2024-2025.

• Ce predau profesorii de liceu la clasa a XII-a din toamnă: Reperele metodologice pentru 95 de discipline au fost publicate – descarcă documentele

„Selectarea și aplicarea atentă a strategiilor planificate, în funcție de profilul și specificul fiecărei clase, sunt etape esențiale pentru sprijinirea dezvoltării competențelor elevilor și pentru o înțelegere profundă a conceptelor matematice. Profesorii pot adopta diverse strategii, cum ar fi demonstrații interactive, instruire diferențiată, învățare bazată pe problematizare, colaborare și discuție, precum și utilizarea tehnologiilor moderne și a internetului. Aceste metode și strategii pot contribui semnificativ la implicarea activă a elevilor în procesul de învățare și la dezvoltarea abilităților lor matematice într-un mod eficient și captivant.

Utilizarea tehnologiilor în predarea, învățarea și evaluarea la matematică poate aduce beneficii semnificative, oferindu-le elevilor oportunități extinse pentru practică și explorare independentă, prin integrarea unor software-uri matematice interactive, a unor aplicații pentru telefon, pentru tabletă și/sau calculator. De asemenea, trebuie avute în vedere și simulări și/sau modele virtuale, precum și activități din cadrul unor comunități online de învățare”, se arată în document.

În document apare că elevii trebuie încurajați să abordeze probleme matematice complexe și să caute soluții creative și inovatoare: „Ei trebuie învățați să aibă curajul să investigheze, prelucrând informațiile noi și corelându-le cu cele deja dobândite, să aibă disponibilitatea de a căuta metode inedite de soluționare a problemelor, analizând și aprofundând conexiuni diverse între achizițiile lor de cunoaștere recente și cele anterioare, să își găsească și să își repare erorile dintr-un parcurs matematic logic și/sau instrumental. Această strategie a profesorului contribuie la dezvoltarea gândirii critice a elevilor, la îmbunătățirea capacității lor de a rezolva probleme dintre cele mai diverse, în contexte diferite, precum și la stimularea creativității lor matematice.

În acest scop, pot fi utilizate strategii precum proiectele matematice, discutarea comparativă, la clasă, a unor metode alternative de rezolvare a problemelor, colaborarea și discuțiile în grup, experimentele, feedback-ul constructiv și încurajarea, precum și conexiunile interdisciplinare.”

Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.

„La matematică, fiind disciplină de examen, numărul orelor alocate pentru corelarea conținuturilor matematice cu alte discipline tinde să devină din ce în ce mai mic, iar elevii percep matematica drept obiect de studiu de sine stătător, fără aplicabilitate practică, cu atât mai puțin corelând-o cu artele sau natura. De asemenea, disciplinele biologie și educație plastică se sprijină pe aparatul matematic pe care elevii îl au însușit deja, dar fără a se puncta neapărat rolul pe care matematica l-a jucat în obținerea rezultatelor specifice disciplinelor pe care ei le studiază (de exemplu, asemănarea la perspectivă, probabilități la genetică)”, conform sursei de mai sus.

Despre Matematică

Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.

„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.

Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”

Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.

„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.

Dumitru Tudosoiu, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, a declarat, după ce 52% din elevii de clasa a VIII-a nu au luat 5 la simularea probei la Matematică (EN), faptul că profesorii „au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine”. „Am să zgudui un pic această chestiune, că așa trebuie făcut, și sunt în plină desfășurare a unor modificări în graficul de inspecție cu toți colegii mei”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la Argeș TV.

Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.

„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.

Foto: © Lightpoet | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Ce predau profesorii de liceu la clasa a XII-a din toamnă: Reperele metodologice pentru 95 de discipline au fost publicate – descarcă documentele

Profesorul Gabriel Ciora: Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare

Profesoara Mihaela Zaman: Eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10. Important e să ne dăm interesul și să vedem unde trebuie să lucrăm

Profesorul Radu Gramatovici: Un copil mediu nu o să scape fără meditații la Matematică, pentru că așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, va trebui să intre în acest sistem de dopaj. Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj

Inspectorul școlar general din Argeș, către profesorii de matematică: Cred că au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine / Peste jumătate din elevi n-au luat 5 la simularea Evaluării Naționale

Inspectorul școlar general din Argeș, către profesorii de matematică: Cred că au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine / Peste jumătate din elevi n-au luat 5 la simularea Evaluării Naționale

Ministerul Educației: Matematică este percepută, în general, de elevi ca aridă, neprietenoasă și fără utilitate practică – recunoaște instituția pentru prima dată într-un document oficial

5 iulie 2022 – Evaluările naționale – singura măsură-cheie aplicată de România pentru a reduce numărul de elevi cu rezultate slabe la Matematică și Științe, dar și aceasta e folosită fără efect / Experiența europeană arată că optim ar fi să combine cel puțin două dintr-un total trei măsuri-cheie de politică educațională – raport Eurydice

februarie 2020 – Raport oficial care arată că școala își ratează rolul: Peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019