Cadrele didactice din liceele românești petreceau, anul trecut, doar 38% din timpul de lucru predând la clasă, procent care îi plasa în media țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Dar timpul petrecut de ei efectiv în activități de predare este sub media OCDE și depășește timpul de predare al profesorilor din doar câteva țări luate în calcul, potrivit celui mai nou raport anual al organizației, Education at a Glance 2024.
Astfel, potrivit raportului, pentru profesorii de liceu din România este raportat un timp net total de lucru de 1368 de ore anual, din care 513 ore anual reprezintă timpul net de predare. Astfel, 38% din timpul de lucru este petrecut în activități de predare. Procentul plasează România la mijlocul celor 16 de sisteme analizate, dintre care Japonia (29%) și Peru (79%) / Luxembourg (62%) reprezintă extremele.
- Media de 38% timp petrecut predând plasează România la un nivel similar cu Ungaria, Slovacia, Letonia, Coreea de Sud sau Elveția.
Volumul de timp petrecut predând este, însă, printre cele mai mici în cazul României. Cu 513 ore anual petrecute predând la clasă, profesorii de liceu din România îi depășesc doar pe cei din Letonia (475 de ore), Polonia (475 de ore), Bulgaria (490 de ore), Turcia (503 ore) și Japonia (507 ore).
Potrivit raportului OCDE, acest timp de lucru alocat predării este mult sub media organizației, de 679 de ore pe an, cu un volum maxim de peste 1.000 de ore în țări precum Chile sau Costa Rica. Documentul notează, însă, că sunt diferențe foarte mari între țări, ce țin de o serie largă de parametri, de la durata anului școlar la organizarea școlii și la existența sau lipsa unor stimulente pentru diverse tipuri de activități didactice. Este dat exemplul diferențelor dintre Luxemburg și Olanda, care au același număr de ore de predare la nivel liceal (peste 700 de ore anual), dar, în timp ce 62% din timpul profesorilor din Luxemburg este alocat predării, în cazul Olandei doar 43% din timp este petrecut predând.
În ceea ce privește celelalte activități, raportul notează că există variații foarte mari între acestea: de la cele obligatorii, fără stimulente financiare în cele mai multe cazuri (corectarea lucrărilor sau temelor, planificarea lecțiilor, comunicarea cu părinții), la cele voluntare, care pot presupune stimulente financiare (activități extracurriculare, sarcini speciale, mentorat și sprijin pentru alți profesori etc..
Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.