Profesorii care sunt cercetați pentru violență verbală sau fizică împotriva elevilor sau colegilor nu vor mai putea preda pe perioada desfășurării cercetării disciplinare, dar vor primi salariu, potrivit proiectului legii Învățământului Preuniversitar, pus în dezbatere publică, luni, 27 februarie. În varianta anterioară, obținută de Edupedu.ro pe surse, nu se specifica împotriva cui erau adresate actele de violență și nici faptul că pot primi salariu pe perioada anchetei. În cazul în care profesorul este sancționat “pentru fapte referitoare la acte de violență fizică și/sau verbală și orice activități/atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a elevilor, acesta nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învățământ, timp de 10 ani”, mai prevede proiectul de lege.
- Proiectele legilor Educației au fost publicate pe site-ul ministerului Educației, luni, 27 februarie, după ce au fost prezentate de ministra Ligia Deca și vor sta în dezbatere publică timp de 10 zile.
Proiectul legii Învățământului Preuniversitar, în varianta făcută publică de ministra Ligia Deca, prevede că profesorii care sunt cercetați pentru acte de violență, fie verbală sau fizică, nu vor mai putea preda pe parcursul anchetei disciplinare. Spre deosebire de varianta anterioară a legilor Deca, obținute pe surse de Edupedu.ro, în aceasta apare precizarea explicită: “fapte de violență fizică și/sau verbală, îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor“, dar și faptul că persoanele anchetate primesc salariu pe perioada anchetei.
Ligia Deca a explicat că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, de aceea a introdus și prevederea privind plata salariului pe perioada anchetei.
“Având în vedere că sunt multe situații acum în care până la finalizarea cercetării disciplinare profesorul nu poate fi împiedicat acum pe legea actuală să intre la clasă, am introdus o prevedere prin care profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor să nu mai poată desfășura activități didactice cu elevii cu păstrarea drepturilor salariale, pentru că dreptul la muncă nu poate fi negat constituțional, însă nu ne mai dorim ca profesorii violenți sau care se presupune că au fost violenți, să aibă expunere la clase în comunitatea școlară”, a spus Ligia Deca în conferința de presă în care a prezentat legile Educației.
Sunt vizați atât profesorii care sunt acuzați de fapte de violență fizică și/sau verbală, în situația în care potrivit legii nu reprezintă infracțiuni, cât și cei cu atitudini care pun în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a elevilor și copiilor de grădiniță, potrivit documentului.
- Potrivit Constituției, Art. 41, alineatul 1, “Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă”.
O sesizare privind posibile acte de violență săvârșite de un profesor poate fi făcută la secretariatul școlii, mai prevede proiectul legii, iar cadrul didactic găsit vinovat de faptele de violență prevăzute la art. 204, lit a. și b. nu vor mai putea preda în nicio unitate de învățământ timp de 10 ani.
”Art. 204
(1) Personalul didactic are obligația să își exercite profesia respectând atât principiile și valorile consacrate în prezenta lege, cât și cadrul legal general, precum și interesul superior al copilului/elevului.
(2) Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare și se sancționează potrivit art. 205:
a) faptele de violență fizică și/sau verbală, îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor, în situația în care, potrivit legii, nu reprezintă infracțiuni;
b) orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor;
(3) Abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2), lit. a) și b) pot fi constatate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialiști din cadrul din cadrul DGASPC la solicitarea scrisă a unității de învățământ”, conform documentului.
”(5) În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute la art. 204, alin. (2), lit. a)-b), pe perioada desfășurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfășura activități didactice cu beneficiarii direcți, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale”, mai scrie în proiect.
Unde se pot sesiza cazurile de profesori care comit acte de violență și cine le anchetează
Potrivit art. 206, alin 1. din proiectul legii Învățământului Preuniversitar, “orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ, pentru faptele săvârșite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare”.
Fapta este anchetată apoi de o comisie formată din 3-5 membri și aprobată de directorul unității de învățământ, dintre care un membru trebuie să fie un lider sindical. În plus, membrii comisiei trebuie să aibă funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea, mai prevede articolul 206. Spre exemplu, în cazul în care un director de școală ar fi anchetat, în comisie nu poate fi directorul adjunct, având în vedere relația de subordonare directă:
”(2) Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârșite de personalul didactic de predare din unitățile de învățământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea”.
În situația în care la nivelul unității de învățământ nu există suficienți salariați care au funcția didactică cel puțin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se completează cu persoane care au cel puțin aceeași funcție, desemnate de către DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii unității de învățământ.
”Neprezentarea persoanei anchetate la audiere nu împiedică finalizarea cercetării”, mai prevede proiectul.
”Art. 207
(1) În cadrul cercetării abaterii prezumate, se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente. Audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în apărare”.
Dacă acuzațiile de violență se confirmă în urma anchetei disciplinare, cadrul didactic în cauză nu va mai putea preda timp de 10 ani în nici o altă școală, prevede art. 205:
”(4) În situația aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la alin. (1), lit. d), pentru fapte referitoare la acte de violență fizică și/sau verbală și orice activități/atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancționată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învățământ”.
Potrivit Codului Muncii nu se poate suspenda un contract individual de muncă, din inițiativa angajatorului, pe durata cercetării disciplinare prealabile
În ziua de 5 mai 2016, Curtea Constituțională a decis că ”un contract individual de muncă nu poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii”.
Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt neconstituţionale.
Informații de context
Recent, directoarea Colegiului Național I.L. Caragiale din București, Andreia Bodea, a tras un semnal de alarmă legat de violențele dintre elevi sau cele dintre elevi și profesori, cu implicarea și a părinților uneori. Andreia Bodea a spus că „profesorii buni trebuie să rămână în sistem, profesorii care sunt violenți sau se fac vinovați de tot felul de lucruri trebuie scoși din sistem”. Profesoara a militat pentru sancțiuni, proporționale cu faptele, incluse în statutul elevului, care să ofere profesorilor un sprijin și a vorbit despre lipsa disciplinei, ca o problemă majoră și care se agravează pe zi ce trece.
Ea mai spune că “s-a prăbușit disciplina în școli”. ”Nu vă supărați, în orice context și oricât s-ar fi modificat coordonatele acestei lumi, seriozitatea și disciplina nu au cum să lipsească. Disciplina nu înseamnă bătaie, disciplină nu înseamnă să urli de la catedră, disciplină înseamnă altceva. Oamenii care au reușit în orice domeniu și care reușesc în orice domeniu sunt oameni serioși și disciplinați. Sigur, există și o categorie de oameni norocoși, dar mică. Deci s-a prăbușit disciplina în școli, au apărut acte de agresivitate între elevi, între elevi și profesori, lucruri care nu se întâmplau la un asemenea nivel”, a comentat Bodea luni seară la Euronews.
În prezent, Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar stabilește că, în relațiile cu elevii, personalul didactic are obligația de a cunoaște, de a respecta și de a aplica norme de conduită prin care se asigură „ocrotirea sănătății fizice, psihice și morale a beneficiarilor direcți ai educației”, „interzicerea oricăror activități care generează corupție”, „respectarea demnității și recunoașterea meritului personal al fiecărui beneficiar direct al educației”.
Foto: © Rido | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.