Profesorii ar trebui să aibă cele mai puține activități administrative ca să se poată ocupa de copii, spune Daniel David, noul ministru al Educației: Aș vrea să văd cu adevărat pe rafturile lor mai multe cărți, mai multe reviste și mai puține bibliorafturi

Daniel David, noul ministru al Educației, a declarat, într-o intervenție telefonică la emisiunea Info Edu de la TVR Info, că profesorii „ar trebui să aibă cele mai puține activități administrative ca să se poată ocupa de copii”. Acesta a spus că „aș vrea să văd cu adevărat pe rafturile lor mai multe cărți, mai multe reviste și mai puține bibliorafturi.”

Moderatoare: Din postura aceasta de ministru al Educației și Cercetării aveți, de asemenea, o misiune importantă în ceea ce privește debirocratizarea activității profesorilor. S-a vorbit mult în ultimul an și profesori foarte respectați au luat atitudine și au spus public că e nevoie ca de pe umerii lor să fie luate aceste sarcini birocratice. Se poate face asta într-un timp rezonabil?

Daniel David: Eu cred că într-un timp foarte scurt. Eu am anunțat că văd intervențiile mele și activitățile mele la minister în cel puțin două etape. O etapă pe termen scurt, până la noile alegeri prezidențiale, când vom ști cum se așează toate instituțiile statului. Cu siguranță, în această perioadă prea multe schimbări de acest tip nu o să putem face. Și după această perioadă, aceste schimbări trebuie făcute și asta pot să le spun profesorilor – și din preuniversitar, și din zona universitară – aș vrea să văd cu adevărat pe rafturile lor mai multe cărți, mai multe reviste și mai puține bibliorafturi, dar pentru asta va trebui să analizăm foarte atent. Iarăși trebuie făcut într-un termen rezonabil. Nu poți să promiți că faci aceste lucruri câteva săptămâni sau luni.

În aceste noi legi care au apărut în zona educației, Legea Învățământului Preuniversitar și Legea Învățământului Superior, acolo, din dorința de a reglementa multe lucruri, de a face foarte multe lucruri, multe din aceste măsuri au ajuns pe umerii profesorilor, care, de fapt, ar trebui să aibă cele mai puține activități administrative ca să se poată ocupa de copii.

Moderatoare: E aceeași situație și în ceea ce privește posturile de director, dar vom mai discuta, cu siguranță, și pe subiectul acesta.

Daniel David: Deci este o problemă foarte importantă. Mă bucur, repet, că ați menționat-o și asta pot să spun la modul realist că, da, înțeleg, trebuie făcută o prioritate de debirocratizare în zona educației și în zona cercetării, fiindcă și cei din zona învățământului superior au ajuns mai degrabă oameni care tot raportează date. Și tot fac evaluări, în loc să ocupe de educarea studenților sau de activitatea de cercetare.

Moderatoare: Sau fac dosare de burse cu sutele, miile. Sunt școli în care chiar și 1000 de elevi iau burse. Asta înseamnă 1000 de dosare de făcut.

Daniel David: Ca să dau un optimism la început de an, mesajul meu pentru oamenii din sistem: am înțeles, știu – și eu sunt în situația asta. Și eu trebuie să fac astfel de raportări, chiar dacă lucrez în zona învățământului superior. Voi încerca cu acest mesaj: mai puține bibliorafturi pe rafturile noastre, mai multe cărți, mai multe reviste, mai puțin timp în activități administrative și mai mult timp pentru copii și studenți.

Profesoara Anca Florea a vorbit despre birocrația din școli, pentru qmagazine.ro. „Dacă ne căutați în birouri, avem mai multe bibliorafturi decât cărți: e o imagine a intoxicării educației de un spirit al dării de seamă, care e contraproductiv și vetust”.

Informații de context

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „e foarte greu să fii director într-o școală de top”. „Birocrația ne omoară, sunt foarte multe activități care nu țin neapărat de actul educațional: rapoarte, statistici, adrese, comunicări, răspunsuri, petiții”, a precizat aceasta.

Profesoara Florina Rogalski este de părere că „foarte mulți oameni din inspectorate și din Ministerul Educației creează această birocrație, ca să-și justifice locurile lor acolo”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info. 

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „nu o să putem renunța de tot la documente într-o școală”, „este iluzoriu”.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a spus, referitor la activitatea profesorilor, că „nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni pentru a obține ceva în plus la salariu”.

Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE-SH) lansează un apel puternic privind debirocratizarea meseriei de profesor. „Categoric vom face tot ceea ce depinde de noi și le transmitem colegilor noștri că vom susține ca și federații sindicale din învățământul preuniversitar ca actul educațional să fie debirocratizat”, a spus Marius Nistor miercuri, la Prima News.

Profesorii nu sunt nici juriști, nici avocați, dar trebuie să semneze pentru dosare de burse și tichete sociale, lucruri la care nici nu se gândeau când s-au hotărât să lucreze în școală – este apelul unui profesor la autorități să debirocratizeze munca cadrelor didactice.

O directoare de școală a trimis adresa redactie@edupedu.ro o propunere ce vizează „nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii”.

„Ceea ce se vede foarte clar, din punctul meu de vedere, este nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii. Se pare ca acest Minister, care trimite aceste directive, are nevoie sa realizeze că un post în plus (= niște bani în plus alocați către educație…) ar ajuta procesul de predare și implicit întreg procesul educațional. O funcție intermediară între director, secretară și profesori, o funcție care să nu fie făcută de profesori în plus, deoarece secretarele sunt deja peste cap de hârtii”, se arată în propunerea cadrului didactic.

Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „reducerea birocrației a fost înțeleasă de către unii prin eliminarea dosarului cu șină”. Acesta a spus că „hârtiile din interiorul dosarului cu șină au rămas aceleași” și „eu nu mai cer acum hârtii în dosar cu șină, le cer într-o folie de plastic”.

Directorul a mai precizat că a încercat să digitalizeze școala, dar „relația cu inspectoratul și cu ministerul nu poate rămâne la nivelul acesta digital”. Sorin Hagiu a povestit că este nevoit să printeze hârtii, să le scaneze și să le pună ștampila.

Amintim apelul lansat la începutul anului școlar de către cercetătoarea Thea Ionescu, coordonatoarea grupului Cogniţie Ancorată din Laboratorul de Psihologia Dezvoltării al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. „Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă, să facă întruna tabele și să predea pasionat”, a declarat aceasta, într-un amplu interviu acordat Edupedu.ro despre modul în care învață copiii și condițiile de lucru ale profesorilor de astăzi.

• Vom publica articole detaliate cu toate tipurile de hârtii și documente care încarcă nefiresc și nepermis activitatea cadrului didactic. Facem un apel către cadrele didactice să ne scrie pe adresa redactie@edupedu.ro și în comentarii, mai jos, care sunt documentele și procedurile pe care le consideră inutile și fără de care ar funcționa mult mai bine ca profesori.

Citește și:

Birocrație excesivă. Ministerul Educației cere inspectoratelor să facă planurile cu cifra de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026, să le printeze, să le scaneze și apoi să le transmită electronic până pe 7 februarie – proiect

E foarte greu să fii director într-o școală de top, spune Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București: Birocrația ne omoară, sunt foarte multe activități care nu țin neapărat de actul educațional