„Ce efort ar fi făcut ministerul dacă aloca 2 euro pe lucrare, să spunem, și plătea și simulările? Erau 800.000, cel mult 1.000.000 euro”, a spus Florin Tudose, profesor de logică, filozofie și sociologie la Liceul Teoretic Benjamin Franklin din București, într-o intervenție la TVR Info. Amintim că profesorii evaluatori au avut termen ca, până miercuri, 13 martie, să termine de corectat lucrările elevilor de la simularea pentru BAC 2024, potrivit surselor Edupedu.ro.
- Simularea pentru Bacalaureat 2024 a avut loc în perioada 4-7 martie. Rezultatele vor fi comunicate elevilor pe data de 15 martie, potrivit calendarului oficial.
„Sunt cam 147-150.000 de elevi care dau bacul. La simulare n-au fost toți prezenți. Numai la matematica au lipsit vreo 30.000. Să zicem că, rotund, erau 120-130.000 de lucrări. Înmulțit cu trei probe, aveam cam 400.000 de lucrări de corectat.
Ce efort ar fi făcut ministerul dacă aloca 2 euro pe lucrare, să spunem, și plătea și simulările? Erau 800.000, cel mult 1.000.000 euro. Cred că nu seca bugetul ministerului cu 1.000.000 euro și altfel se plătea și activitatea aceasta, care a fost foarte complicată, pentru că s-a făcut pentru prima dată, a necesitat multă durere de cap, multă atenție, multă concentrare și mai ales 8-9 ore de muncă pe zi”, a spus profesorul Florin Tudose.
Cadrul didactic a adus în atenție că profesorii corectori sunt puțini și lucrările din vară vor fi multe:
„La vară, din ce am înțeles, nu vor putea corecta cei care nu s-au înscris acum gratis la simulare. Atunci va fi distracția și mai mare, pentru că înseamnă că vor fi profesori corectori puțini și lucrări mai multe. Să vedem cum o rezolvă ministerul pe asta”, a menționat acesta.
Edupedu.ro a scris că profesorii care vor să fie în comisiile de la examenele din acest an vor fi aleși prioritar dintre cei care vor participa la simulările de la Evaluarea Națională și Bac, potrivit procedurii Ministerului Educației:
„La stabilirea membrilor comisiilor de organizare a simulărilor naționale din unitățile de învățământ/centrele de examen, vă rugăm să transmiteți informația conform căreia, la selecția evaluatorilor pentru examenele naționale care se vor desfăşura în sesiunile iunie-iulie 2024 si august 2024, se va avea în vedere și participarea acestora la activitățile de simulare a probelor scrise din cadrul Evaluării nationale pentru absolvenții clasei a VIII-a, respectiv pentru examenul național de bacalaureat 2024”, potrivit informării 24136/2023.
Daniel Petriceanu, profesor de matematică la Colegiul Național Mihai Viteazul din București, a spus tot la TVR Info că o problemă este numărul lucrărilor distribuite profesorilor corectori, pentră că „nu vor ști câte lucrări vor corecta și nimeni nu poate controla lucrul acesta”:
„Și mai avem o problemă. Eu n-am să știu niciodată, în acest sistem, câte lucrări voi distribui spre corectare. Pot să am diferențe mai mari de un punct în 50.000 de cazuri, în 80.000 de cazuri. Profesorii la vară nu vor ști câte lucrări vor corecta și nimeni nu poate controla lucrul acesta. E adevărat că numărul maxim este doi, înmulțit cu numărul elevilor care se vor prezenta, dar și la contestație la fel. Mai facem o dată de treaba asta. Cred că, din punctul acesta de vedere, ar trebui să mai reflectăm, să învățăm ceva din ceea ce s-a întâmplat acum.
Noi, cadrele didactice, putem să corectăm online. Nu asta e problema, dar trebuie să le asigurăm și colegilor. Nu toți au un laptop, nu toți au un calculator. Sunt licee, în localități mai mici, unde sunt absolut convins că au eventual câteva calculatoare.
Nu se pot înghesui toți la calculatoarele din liceu sau să-i silim să-și cumpere calculator acasă. Din banii pe care i-au primit, nu cred că și-au cumpărat calculator, că nu le ajungeau banii, ar mai fi trebuit să suplimenteze. De ce să-i silim să facă lucrul acesta? Sunt o groază de lucruri la care ar fi trebuit să reflectăm înainte de a face lucrul ăsta pe care l-am făcut. Putem să ne gândim de 10 ori și să tăiem o dată, nu să tăiem de 10 ori și să ne gândim doar o dată. Adică nu e tocmai în regulă. Dar părerile noastre se pare că în țara aceasta contează prea puțin și nu știu dacă își vor produce efect nici după emisiunea dumneavoastră.”
Informații de context
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că profesorii care evaluează lucrările de la simularea examenului de Bacalaureat au un număr mare de lucrări și timpul este scurt: „Am primit sesizări în partea colegilor noștri vizavi de numărul de lucrări care le revin pe fiecare disciplină de examen”.
Aceasta a mai spus că Ministerul Educației „ar trebui să țină cont și de solicitările noastre, în numele colegilor noștri, de a se plăti participarea și la aceste simulări”. Liderul sindical a precizat că numărul mare de lucrări care trebuie să fie evaluate este o consecință a faptului că sunt puțini profesori corectori și „ajungem într-o situație oarecum de impas”.
Declarațiile liderului sindical au venit în contextul în care recent mai mulți profesori au scris pe Facebook că timpul este scurt pentru evaluarea lucrărilor și numărul mare de lucrări.
Un profesor a avut de corectat, de regulă, 50 de lucrări de la simulările pentru Evaluarea Națională (EN VIII) și Bac 2024, inclusiv de acasă, a prevăzut procedura Ministerului Educației. Lucrările au fost scanate și încărcate pe platforma destinată evaluării digitalizate, conform sursei citate. În practică, numărul a ajuns și la 70-80 de lucrări, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rezultatele de la simulare, pe 15 martie, nu vor fi făcute publice, dar vor fi comunicate prin profesorii elevilor. Potrivit procedurii de organizare a simulărilor în anul școlar 2023-2024, rezultatele nu se contestă (art. 13, alin. 8 din procedură) și pot fi trecute în catalog la cerere.
Art. 18 – „(1) Prezența și rezultatele elevilor la simulările naționale se înregistrează în aplicația informatică SIIIR. Rezultatele obținute la simulările naționale nu sunt afișate și nu sunt făcute publice. (…)
(3) Lucrările scrise ale elevilor care au susținut probele din cadrul simulărilor examenelor naționale se arhivează și se păstrează, până la sfârșitul anului școlar următor, în unitatea de învățământ din care provin aceștia”.
În decembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu a anunțat în discursul de la Parlament pentru aprobarea bugetului pe 2024 că 2024 “va fi în sfârșit anul Educației”, cu cea mai mare alocare bugetară din istorie, de 4,1% din PIB, mai puțin decât 4,3% a ministrei Ligia Deca:
„Avem cea mai mare alocare bugetară la Educație din istorie, de 4.1% din PIB, adică un plus de 22 de miliarde de lei față de execuția din 2023 și un plus de 61%. După mulți ani în care a fost Cenușăreasa bugetului, 2024 va fi în sfârșit anul Educației. (…)”, a spus Ciolacu în Parlament.
Pe 15 decembrie, Ministerul Educației anunța Educația primește 4.3% din PIB: „A fost majorat bugetul prevăzut pentru învățământ în anul 2024 – are o valoare de peste 74 de miliarde de lei, echivalentul a 4,3 % din PIB. Vom avea cu peste 20 de miliarde de lei mai mult pentru educație.”