Profesor anonim. Completarea și validarea dosarelor pentru definitivat: Umilința continuă, cel puțin pentru o parte dintre cadrele didactice care au beneficiat de „depunerea formularelor online la etajul doi”

Într-o societate dezvoltată, liderii coordonează și pun umărul la schimbare, stimulează gândirea critică și descentralizează cât mai mult cu putință. În România, în multe momente, mentalitatea celor care descurajează orice idee inovativă este atât de pregnantă, încât un întreg mecanism se pune în mișcare, mai ales atunci când unii simt că ar putea deveni inutili.

• Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului.

Săptămâna aceasta are loc completarea și validarea dosarelor pentru definitivat. Umilința continuă, cel puțin pentru o parte dintre cadrele didactice care au beneficiat de „depunerea formularelor online la etajul doi”.

Ce se întâmplă când nu poți încărca într-o bază de date informațiile pe care inspectoratele le au deja? Practic, inspectorul școlar general te întreabă dacă ești persoana înregistrată la evidența populației, cu nume, prenume și carte de identitate.

Și nu doar că te întreabă toate aceste detalii pe un ton prin care subliniază faptul că îți face o favoare, neținând cont de protecția datelor personale sau de reguli elementare de discreție, dar te cheamă la ISJ/ISMB și într-o perioadă în care poți fi la clasă. Ce contează că ești nevoit să discuți cu elevii, să reprogramați orele, apoi să vorbești cu profesorii care au fereastră și îți pot acoperi orele? Pentru cei de la unele ISJ sau ISMB aceste aspecte sunt doar detalii. Te descurci, adaptabilitatea este o competență relevantă în societatea contemporană, de aceea un cadru didactic va face tot ce depinde de el pentru a ajunge la inspectorat. Asta dacă vrea să se definitiveze în învățământ.

Până la urma definitivatul nu este obligatoriu, nu? Profesorii ce s-au definitivat au beneficiat de sprijinul enorm al inspectoratelor, așa că dacă mai ridică ochii din pământ când inspectorul numit politic ridică vocea, înseamnă că dau dovadă de o aroganță ieșită din comun.

Mai contează orele pierdute în trafic și în fața inspectorilor, într-o lume în care virtutea reprezintă o calitate supremă? De ce elevii sunt obligați să aibă o răbdare de fier, iar noi nu putem să stăm câteva ore ca să așteptăm o confirmare pur birocratică? O fi timpul cea mai importantă resursă a secolului XXI, dar dacă mastodontul cu picioare de lut consideră că programul cadrelor didactice poate fi modificat și încărcat, atunci profesorul trebuie să se conformeze.

Ministrul Educației nu are curajul să reformeze inspectoratele. De fapt este puțin spus că nu are curajul. Actualul Ministru al Educației perpetuează numirile politice în fruntea inspectoratelor, nepăsându-i de competențele celor care ocupă aceste demnități publice. Primește decizia de la partid și execută, ca un profesionist desăvârșit ce se recomandă.

Într-o societate dezvoltată, liderii coordonează și pun umărul la schimbare, stimulează gândirea critică și descentralizează cât mai mult cu putință. În România, în multe momente, mentalitatea celor care descurajează orice idee inovativă este atât de pregnantă, încât un întreg mecanism se pune în mișcare, mai ales atunci când unii simt că ar putea deveni inutili.

_________________

Concursul de definitivat reprezintă un examen de intrare și avansare în cariera didactică. Examenul poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice. Procedura de acordare a definitivării și a titlului de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar reprezintă recunoașterea competențelor necesare pentru exercitarea profesiei didactice.

Examenul naţional de definitivare în învăţământ cuprinde:

• etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;

• etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte.

Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.