Studiul limbii latine și al gramaticii în școlile din România a suferit o reducere semnificativă în ultimii ani, ceea ce afectează formarea lingvistică și intelectuală a elevilor, avertizează lingvista Gabriela Pană Dindelegan la emisiunea Academica, de la Radio România Actualități. În timp ce țări precum Anglia și Germania păstrează latina în programa obligatorie, în România, latina a fost restrânsă la o singură oră în gimnaziu, fără accent pe aspectele lingvistice fundamentale. Institutul de Lingvistică a propus reintroducerea gramaticii în liceu și extinderea studiului latinei, dar deocamdată inițiativele nu s-au concretizat, rămânând doar la stadiul de promisiuni, spune aceasta.
Profesoara Gabriela Pană-Dindelegan, care a predat la Facultatea de Litere a Universității din București, actual membru titular al Academiei Române și coordonatoare a mai multor cărți normative publicate de Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a subliniat într-un interviu pentru Radio România Actualități (RRA) că, deși România face parte din familia țărilor cu limbi romanice, latina, componentă esențială în înțelegerea profundă a limbii române, a fost neglijată în sistemul de educație.
În plus, lingvista remarcă diferența față de alte state europene, inclusiv țări neromanice, care păstrează latina în curricula lor, exemplificând prin „Germania și Anglia, care includ studiul obligatoriu al limbii latine în școală.” În România, situația este diferită, unde, deși au existat propuneri și promisiuni din partea autorităților din educație în istoria recentă, nu s-au implementat încă măsuri concrete, potrivit lingvistei.
„Limba română e o limbă foarte veche. E o limbă începând cu secolul al IV-lea, al V-lea – primele momente de constituire, demne de constituire a limbii române ca limbă distinctă romanică. (…) Din păcate, programele de învățământ [N. Red. școlare] au redus continuu studiul limbii latine în toată școlaritatea, după cum au eliminat și studiu gramaticii din liceu. Învățarea limbii latine, pe lângă rolul esențial pe care îl are în modelarea gândirii elevilor, este și un important act de cultură pe care școala ar trebui să-l cultive”, a spus Pană-Dindelegan.
Iar ea a continuat: „Modelul altor țări, chiar și țări neromanice – ați spus de Bulgaria, aș adăuga Germania și Anglia – care includ studiul obligatoriu a limbii latine în școală, ar trebui să dea de gândit Ministerul Învățământului român pentru repunerea latinei și a gramaticii în drepturi. Institutul de Lingvistică, în al cărui consiliu științific activez, a făcut și face demersuri nenumărate în vederea modificării programelor de învățământ. Avem promisiuni, trebuie să privim cu încredere.
Le-am propus gramatica în liceu, măcar sub aspectul cultivării limbii, nu sub aspectul teoretic al gramaticii – deci aspect normativ. Și latina să se facă mai mult. Am înțeles că la momentul de față e o singură oră pentru gimnaziu și nu e latină, ci de fapt aspecte culturale ale latinei, proverbe, zicale. S-au făcut propuneri, există și promisiuni, e ceva timp de când făcut. Cred că anul trecut. Dar aspectele normative nu se pot discuta în sine fără cunoașterea profundă a gramaticii. Numai prin cunoașterea gramaticii poți să eviți, ești conștient de tipul de eroare și poți să le eviți. De fapt, lucrurile se îmbină. Nu se pot discuta separat”.
Întrebată în aceeași emisiune de moderator de ce crede că elevii sunt speriați de gramatică, profesoara a răspuns: „Cere multă rigoare. Ca la matematică. Orice greșeală te poate face să construiești incorect o frază”.
- Pană-Dindelegan a vorbit și despre anii ei de studenție de la Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB), care s-au înseninat, spune ea, dintr-o lume inițial gri, după ce a avut ocazia să audieze cursurile profesorilor precum Valeria Guțu-Romalo, Alexandru Rosetti, seminarele profesorului Grigore Brâncuș.
- Ea i-a mai menționat și pe profesorii Florica Dimitrescu și Alexandru Niculescu, „mulți dintre ei foarte tineri atunci, apropiați de vârsta și idealurile noastre”, pe Ion Coteanu, Iorgu Iordan, Sorin State, Solomon Marcus, Mioara Avram, Emanuel Vasilu, Boris Cazac, Matilda Caragiu. „Mi-am dat seama grație acestor profesori remarcabili că profesoratul este cariera mea (…) Miraculos, trei dintre ei rezistă și astăzi. Am avut noroc, făceam cinci ani – numai facultate de limba română. Era o atitudine [de respingere] față de limbile străine și am făcut multă carte, limbă și literatură română”.
Pană Dindelegan a mai făcut și o trecere în revistă a cărților de gramatică utile pentru elevi și lumea școlii, la care au lucrat lingviștii de la institutul Academiei Române recent:
„Toate manualele de limba română au și o importantă destinație normativă, de promovare, cultivare a normelor limbii literare și de sancționare a erorilor lingvistice de diverse tipuri. De aceea, printre preocupările mele profesorale și de cercetare constantă s-a numărat și elaborarea unor manuale și auxiliare destinate special domeniului normativ și prescriptiv. Amintesc mai vechile teste de limba română, apărute în 1999, cu ediții ulterioare 2005, 2007 sau mai noua Gramatică a limbii române pentru gimnaziu, apărută în 2019, cu ediția a doua în 2022.
Aș adăuga și foarte recentele lucrări: Îndreptarul ortografic, ortoepic, morfologic, de punctuație, recent apărut, de câteva zile, la Editura Univers Enciclopedic și „Limba română exerciții normative” – lucrări cu destinație predominant școlară, elaborate special pentru direcția lor normativă. Îndreptarul anterior datează din 1995, sunt aproape 30 de ani de atunci. Între timp a apărut DOOM 2 2005, DOOM 3 2021, incluzând modificări de normă, neologisme noi, reduceri de variante libere, introducere de noi variante, regularizări de paradigmă, completări de paradigme defective și altele”.
Profesoara a mai vorbit în emisiunea de la postul public de radio și despre noul Îndreptar Ortografif, Ortoepic și de Punctuație (ÎOOP 6), lansat recent în librării, cel puțin online:
„Îndreptarul nou are trei obiective: să aducă la zi informația normativă – am spus că au intervenit unele schimbări, să inventarieze termenii cu dificultăți normative – posibil generator de variație și de greșeli și să ofere un instrument normativ suplu, simplu, ușor de folosit, destinat cu predilecție școlii, dar nu numai școlii: tuturor celor interesați să vorbească și să scrie corect românește.
[Îndreptarul în viitoarea variantă online – n. Red.] l-ar ajuta [pe elev – N. Red.] sigur să se corecteze. Și poate mai mult decât DOOM, pentru că îndreptarul este mai suplu, mai ușor de urmărit, mai ușor de manevrat. De altfel, am făcut la un moment dat o propunere Ministerului Educației prin Institutul de Lingvistică dacă nu s-ar putea ca acest îndreptar să fie în ghiozdanul fiecărui elev, începând de la prima clasă de gimnaziu și până la terminarea liceului. (…) Așa era și înainte. Era o întreprindere a părinților sau a profesorilor sau a directorului școlii”.Potrivit lingvistei Gabriela Pană-Dindelegan, limba română este într-un val ascendent de interes la catedrele de romanistică din Marea Britanie:
„Am constatat că există un interes special al lingviștilor străini pentru studiul limbii române. Putem vorbi chiar de fascinația pe care româna exercită asupra cercetătorilor străini. Există trăsături speciale ale românilor care îi asigură în rândul cercetătorilor o poziție privilegiată și, sub unele aspecte, chiar o poziție unică. Caracterizări de tipuri inovatoare și conservatoare în același timp, cea mai latină și cea mai puțin latină dintre limbile neolatine, sunt provocatoare, determinând un interes crescut pentru cercetarea limbii române. Mari romaniști ai perioade actuale, precum șeful romanisticii de la Cambridge și Martin Maiden, șeful romanisticii de la Oxford, vorbesc de minunile, de miracolul limbii române, iar cel de-al doilea – de limba română ca un bulgăre de aur, metaforă frecvent utilizată în studiile lui.
În centrele universitare Oxford și Cambridge se propun numeroase sesiuni științifice destinate limbii române, se țin cursuri de limba română, se propun teze de doctorat și teme de cercetare destinate studiului române. Se editează cărți de largi dimensiuni, destinate descrierii limbii române, elaborată de cercetători români vezi The Grammar of Romanian, apărută în 2013 la Oxford University Press, de 650 de pagini. (…) Este interesant cum s-a modificat indicele HIRSCH. Indicele HIRSCH înseamnă numărul de citări ale unei lucrări în străinătate. De pildă, pentru lucrările românești fundamentale, pentru gramatica limbii române, apărută la Oxford, indicele HIRSCH a depășit cifra de 300. Vedem cât de mare este interesul străinilor pentru limba română, pentru o lucrare apărută de câțiva ani”.