Profesoară pe timp de vacanță: Credeam că s-au săturat de școală, nu m-am așteptat să am prezență 100% a copiilor și să rezolve temele atât de repede. E păcat să nu facem o astfel de școală, avem solicitări de la părinți care ne roagă să continuăm și după 13 septembrie – Valeria Neagu, care predă în Școala Remedială de Vară, gratuită pentru elevi

Pandemia a adus nu doar o trecere forțată a sistemului de învățământ către era digitală, ci și o schimbare a modului în care ar trebui să li se predea elevilor. Odată cu integrarea platformelor de predare interactive și a spațiilor virtuale creative pentru realizarea de lecții și teme, profesorii și elevii au descoperit un cu totul alt mod de a interacționa în timpul lecției și astfel au dezvoltat un stil de predare-învățare adaptat zilelor noastre. „Trebuie să realizăm că elevii din ziua de astăzi nu mai sunt ca acum 50 de ani, când profesorul îți dădea tema și tu trebuia să execuți. Trebuie să găsim alte modalități de a preda care să fie de actualitate”, a spus într-un interviu pentru Edupedu.ro profesoara Valeria Neagu, care a intrat în învățământ în 2002 și predă limba română la Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Curcani, județul Călărași, care va fi una dintre școlile pilot ce va derula programe educaționale inovatoare. În această vacanță mare, Valeria Neagu a predat la Școala Remedială de Vară organizată de Brio, Kinderpedia și Livresq, despre care a aflat prin profesorul Marcel Bartic, coordonatorul acestui proiect educațional.

„Inițial am fost un pic reticentă fiindcă însemna ca vara mea să fie compromisă pentru că eu sunt înscrisă și la niște cursuri de programator. Pentru mine, școala de vară a fost cea mai frumoasă experiență din învățământ din toți anii mei de până acum. În primul rând, am lucrat cu niște copii care nu au fost selectați de nimeni în mod special, s-au înscris singuri. Sunt și copii buni, și copii mai puțini buni, și olimpici, toți foarte interesați să învețe. Spre exemplu, am avut o fetiță care nu-și deschidea camera și am rugat-o să facă asta fiindcă a fost o condiție esențială la școala de vară.

Ea mi-a spus „Doamna, mă scuzați, astăzi nu pot să țin camera deschisă cel puțin în prima parte a orelor”. Am întrebat-o „De ce?” și mi-a răspuns: „Pentru că sunt la stomatolog, în camera de așteptare”. I-am zis că e ok atunci, poate să iasă fiindcă va avea toate materialele și lecția pe Kinderpedia și mi-a zis „Nu, eu vreau până intru la medic să mai ascult pentru că așa poate înțeleg mai bine” și a rămas în oră până în momentul în care a intrat la medic. Revenind, copiii nu au fost selectați în buni și mai puțin buni, cum se întâmplă în multe școli, sunt copii care au intrat la ore din vacanță sau copii care locuiesc în străinătate cu părinții. Unii îmi spuneau „Doamna, eu am rămas în hotel, părinții s-au dus la plajă și mă duc după ore la ei. Au fost copii foarte conștiincioși”, a povestit profesoara Neagu.

Un alt lucru care a ajutat au fost platformele folosite cum ar fi Kinderpedia. „Am colaborat foarte bine pe platformă, e mult mai bună decât ce foloseam la școală, vedeam temele imediat, puteam comunica și cu părinții prin această platformă. Am lucrat și cu Livresq, unde putem să creăm materiale educaționale, nu doar să găsim materiale de la alți colegi”, a spus ea.

„Testele standardizate ar trebui implementate la nivel de țară pentru a elimina subiectivismul”

De asemenea, au mai ajutat testele standardizate Brio. „După cum știți, la limba română intervine mult subiectivism, fără să vrei, unui profesor poate îi place mai mult compunerea pe care a făcut-o elevul și-i dă punctaj maxim, altuia poate nu-i place atât de mult și-l notează cu mai puțin. De aceea, faptul că avem testele Brio este foarte bine, copilului îi vin pe mail rezultatele în doar câteva minute de la finalizarea testului. Așa știm cât știe pe fiecare competență în parte, spre exemplu cât știe pe înțelegerea textului, la ce nivel este în momentul acela, cât înțelege la morfologie, la sintaxă.

Acesta este un plus care cred că ar trebui făcut la nivel de țară, știți ce probleme au fost anul acesta la examenele naționale cu lucrările recorectate și diferențele mari de punctaje din cauza subiectivismului. Dacă am avea o testare standardizată, atunci și elevul și părintele ar vedea imediat cât a știut și cât a putut, la ce nivel e în momentul acela, ar fi un mare avantaj la nivel de țară”, este de părere profesoara.

„Școala de la stat s-a axat pe elevii cu lacune foarte mari, ceilalți au fost primiți numai în măsura în care mai existau locuri”

În ceea ce privește diferența dintre orele remediale de la stat și cele de la școala de vară, profesoara spune că la școala de vară au putut participa și elevii de nivel mediu, de 7 și 8, și elevii foarte buni, care doresc să se perfecționeze, nu doar cei foarte slabi. „La noi s-au înscris copii care și-au dorit, la orele remediale de la stat am avut câteva condiții: dacă un elev era de 8 și noi am considerat că poate să vină, s-ar fi putut înscrie dacă mai existau locuri, pe când la școala de vară s-au putut înscrie copii de toate nivelurile, copii foarte slabi, dar și copii foarte buni. Școala de la stat s-a axat pe elevii cu lacune foarte mari, ceilalți au fost primiți numai în măsura în care mai existau locuri. În plus, baza materială este diferită, la stat trebuia să ne facem noi profesorii conturi și să plătim platformele acestea pe care le-am folosit (Kinderpedia, Livresq), pe când așa noi le-am avut gratuit, plus training-uri”, a explicat ea.

Copiii înscriși la școala de vară care nu aveau echipamente corespunzătoare să intre la orele online au primit laptopuri sau tablete gratuit, având în vedere că tabletele primite de elevi de la stat, pe parcursul anului școlar trecut, au ajuns înapoi în depozite după terminarea școlii.

Valeria Neagu a spus că nu se aștepta ca elevii să fie atât de conștiincioși pentru că este vară, vacanță și probabil vor să aibă mai mult timp liber. „Credeam că s-au săturat de școală și voiau să aibă timp pentru ei. Însă, am descoperit că avem elevi extraordinari și e păcat să nu facem o astfel de școală, avem solicitări de la părinți care ne roagă să găsim o soluție și să continuăm și după 13 septembrie. Dacă vom găsi resursele necesare să continuăm, avem mii de mesaje de la părinți care vor lucrul acesta. Noi facem toate eforturile să continuăm.

Eu nu m-am așteptat să am prezență 100% a copiilor, să rezolve temele atât de repede, postam o temă pe platformă sau un joc care să-i atragă și să-i învețe în același timp și primeam mesaje de la ei „doamna, noi am terminat, ne mai dați?”. Pentru mine asta a fost o lecție pentru că la școala obișnuită de cele mai multe ori nu se întâmplă așa, acolo mă loveam de „nu am putut să fac tema, nu am avut timp”. Deci dacă se vrea, se poate și din partea părinților, și din partea cadrelor didactice, și din partea elevilor, cu lecția asta rămân”, a povestit profesoara.

Motivul pentru care copiii sunt în general demotivați la școala normală este „felul în care se predă”. „Nu cantitatea contează, ci calitatea actului educațional. Despre asta este vorba și la școala-pilot pe care o vom porni din toamnă. Trebuie să realizăm că elevii din ziua de astăzi nu mai sunt ca acum 50 de ani, când profesorul îți dădea tema și tu trebuia să execuți. Trebuie să găsim alte modalități de a preda care să fie de actualitate. Noi la școala de vară am predat și prin joc, am folosit table interactive și dacă orele s-au desfășurat altfel decât la școala normală, interesul a fost maxim din partea lor și, de ce să nu recunosc, și mie mi-a plăcut mult mai mult.

Dacă aș avea în sala de clasă normală toate resursele educaționale pe care le-am avut la școala de vară, cred că toți copiii, indiferent de mediu și nivel, și-ar da mai mult interesul, decât să stea în bancă, eu să scriu la tablă, să le explic, ei să scrie în caiet și data viitoare să vină cu tema făcută. Așa ceva nu se mai poate, asta e clar”, a explicat profesoara modul în care ar trebui să se schimbe climatul din sala de clasă, să fie mai adaptat realității de astăzi, nu de acum o jumătate de secol.

„Trebuie să-i lăsăm și pe ei să descopere, nu să le dăm informația direct, neinteractiv, fiindcă e plictisitor”

Copiii, când sunt motivați, se implică direct în procesul de predare-învățare. Spre exemplu, la finalul unei lecții, o elevă s-a apucat să caute singură exerciții de temă și jocuri. „Până să apuc să le postez pe platformă tot ce le-am spus, deja o fetiță a căutat ea jocuri – „doamna, știți, am găsit niște joculețe foarte interesante” – adică trebuie să-i lăsăm și pe ei să descopere, nu să le dăm informația direct, neinteractiv, fiindcă e plictisitor, ceea ce în învățământul clasic nu prea se face, majoritatea predau ca acum 50 de ani, deși e clar că elevul de azi nu mai este același ca cel de atunci”, a explicat profesoara.

Elevii spun că își doresc să continue lecțiile de genul acesta tocmai fiindcă i-au motivat să învețe. „Știți, rezultatele de la evaluările naționale sunt slabe și din cauza modului de abordare a temei, a modului de predare, pentru că informația e aceeași. Modul în care le cerem copiilor să învețe și felul în care le predăm contează enorm. În loc să le ceri să scrie zeci de pagini despre un scriitor, poți să le ceri să facă cinci slide-uri în Canva și vor fi foarte încântați și cu siguranță vor și reține informații de acolo. În plus, mai târziu, pe piața muncii nu vor scrie pagini de mână, vor lucra pe calculator”, a concluzionat profesoara.

Foto: © Anna Kraynova | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

Tabletele cumpărate de stat pentru elevi le-au fost cerute înapoi de multe școli, în vacanța de vară. „Lăsați tabletele elevilor să învețe!” – face apel directorul școlii remediale de vară, Marcel Bartic / Orele gratuite au atras 2.000 de copii și 50 de profesori

UPDATE Contradicții la nivel înalt pe numărul elevilor din programul de ore remediale. Secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion: sunt 242.000/ Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: sunt 246.000

Ore remediale peste vară, considerate necesare de aproape jumătate dintre profesorii participanți la un studiu Salvați Copiii