Stimată doamnă ministru, vă scriu în calitate de doctor în filosofie, profesoară de filosofie și logică în București. Cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor mei care au doctorate, motiv pentru care folosesc aici persoana a treia plural. De asemenea voi folosi aici una dintre competențele pe care le căutați la noi: “atitudinea critică, aptitudinea de a analiza, interpreta și formula raționamente”. Și poate că acest articol va conta în raportul meu pe luna aprilie pentru cerințele în cauză?
Motivul pentru care vă solicit atenția acum este reconsiderarea deciziei dumneavoastră în legătură cu raportul lunar ce se referă la activitățile suplimentare pe care le doriți pentru a condiționa acordarea indemnizației de doctorat profesorilor care au această calitate în învățământ.
Mai exact nu dați curs acestei decizii întrucât argumentele care contrazic corectitudinea ei sunt multe, drept urmare, profesorii cu doctorat înșiși nu au cum să fie de acord și se încalcă aici dreptul angajatului de a fi consultat și de a i se respecta opiniile și propunerile argumentate. Între altele, interesul Ministerului Educației este să motiveze salarial pentru ceea ce sunt deja angajații și nu vânați pentru nereguli în proiecte la mijlocul anului școlar.
În primul rând, vă supunem atenției faptul că indemnizația de doctorat este necesară și nu e o favoare acordată arbitrar, cu toate că ea nu a existat mereu. În prezent, conform legislației ar trebui să fie 50% din salariul minim actual, în realitate a rămas la cel din 2017 (conform art. 14 din Legea cadru nr. 153/2017). Fie și așa, dumneavoastră doriți desființarea acordării indemnizației de doctorat sub pretextul dovezilor lunare, în plus aplicabile de la jumătatea anului școlar, care să justifice în prezent vreo activitate anume pentru care profesorii cu doctorat să-și merite acest plus în salariul lor.
Apoi vă reamintim că doctoratul într-un anumit domeniu este o specializare maximă ce atestă deja un nivel al competențelor dobândit în minim trei ani de cursuri și cercetare pe o temă ce nu include obligația carierei în cercetare.
Pe de altă parte, chiar dacă o parte dintre profesorii cu doctorat scriu și publică în continuare, ei nu pot fi condiționați de mediul preuniversitar în cercetarea lor ulterioară activității doctorale în universitate. A obliga acești specialiști să-și justifice în cadrul strict al școlilor preuniversitare activitatea lor este o măsură restrictivă și abuzivă ce deturnează adevăratul rol al calificării de care dispun. Aportul acestor profesioniști este uneori unul la cultura română în general și dacă nu se întâmplă aceasta, cel puțin formația lor include implicit competențele dobândite, din păcate, unele care nu pot fi cuantificate cu instrumentele obișnuite ale fișelor de post practicate în prezent.
Nu fiecare școală sau liceu dispune de o revistă, nici de cadrul adecvat pentru proiecte la nivelul academic pe care îl cereți, după cum nici infrastructura materială, nici curriculum actual nu favorizează punerea cu adevărat în valoare a competențelor dobândite prin doctorat.
Înțelegem necesitatea unor schimbări în sistemul educațional românesc și avem deplina conștiință că putem ajuta dacă chiar suntem lăsați să ne facem meseria și mai ales dacă suntem consultați cu adevărat și ni se cere contribuția noastră. Dar în momentul de față, singura activitate realmente posibilă este la clasă iar aici sunt multe probleme care sunt de rezolvat altfel decât cu competențele strict doctorale pe care le cereți. La clase profesorii cu doctorat trebuie să facă față la probleme concrete pentru care caută soluții și uneori nu sunt înțeleși, nici sprijiniți. Pe de altă parte, nici eu, nici colegii noștri nu suntem specialiști în toate domeniile și nu putem inventa soluții pentru toate problemele elevilor cu nevoi speciale (aceștia necesitând de fapt, angajați în plus în învățământ).
În acest sens menționez că am citit cu atenție Competențele profesionale specifice respectiv cele transversale din modelul raportului de activitate și toate sunt identificabile doar la nivel universitar pentru cercetătorii acreditați și în contextul strict al perioadei academice, în niciun caz, în contextul școlar preuniversitar. În ce privește competențele transversale, din ceea ce am citit, rețin spre atenția dumneavoastră punctul a: “competențe de comunicare scrisă și orală, în domeniul științei și culturii”. Și consider că o asemenea cerință este realmente umilitoare întrucât cereți ceva ce se dobândește deja sau ar trebui la nivelul liceului și al licenței din cadrul facultății. Este drept, la nivelul actual al educației în învățământul românesc nu mai suntem siguri de pregătirea postuniversitară a unora dintre noi. După cum, dacă problema esențială a dumneavoastră este dez-motivarea profesorilor fie cu doctorat, fie debutanți (cu salariile mici și cu examenele interminabile de titularizare), nu este exclus ca pe viitor, studenții de azi să fie viitorii profesori (cu doctorat) corupți pentru că vor fi nevoiți să inventeze ceea ce nu pot face obiectiv vorbind sau pur și simplu nu mai ajung la competențele pe care acum încă le mai au.
Cu privire la punctele d (“abilități de interrelationare și de lucru în echipă”) și h (“cunoștințe privind gândirea critică, aptitudinea de a analiza, interpreta sau formula raționamente în diferite contexte”), din competențele transversale, vă rog să luați în considerare faptul că doar acestea două reprezintă competențe generale, valabile pentru fiecare domeniu de specializare, în rest nu pot fi aplicate la clasă. Folosirea Inteligenței artificiale (AI) dă bine în acel raport de activitate dar apelul la ea ține eventual de toți profesorii nu doar de cei cu doctorat și nu reprezintă capacitatea lor reală, ci cel mult o necesitate pentru a identifica fraudele elevilor ce îl pot folosi la teste. În niciun caz, eseurile scrise cu AI nu pot înlocui și nici stimula inteligența și abilitatea reală a elevilor pentru gândirea coerentă, capacitatea de inovare tehnică sau creativă, și nici aplicarea acestora în practică nu este favorizată de AI.
Cu alte cuvinte, vă rugăm să reveniți la decizia dumneavoastră reflectată în Adresa Ministerului Educației din 1.04.2024 cu privire la Raportul lunar de activitate pentru profesorii cu doctorat și poate o considerați o glumă de 1 aprilie regândind ceea ce doriți de la noi.
Vă rugăm să ne chemați într-un forum public ca specialiști din toate disciplinele. Suntem de acord să ne punem în valoare și să deschideți o bursă de idei ce pot ajuta sistemul educațional românesc actual, venind chiar de la specialiștii care suntem. Acordați timpul corect pentru propunerile de proiecte care să vină din partea lor dar înainte de toate puneți la punct infrastructura necesară, atât materială cât și curriculară. Mai exact, puteți lua în considerare câteva propuneri concrete:
- Dacă doriți să cuantificați competențele la nivel de cercetare academică reînființați la nivelul general, național și liceal, pentru toate disciplinele, Sesiunea de Comunicări științifice și referate ale elevilor; acolo unde creativitatea și gândirea inovativă se pot dovedi practic, atât de către elevi în susținerile orale ale lucrărilor de cercetare cât și prin îndrumarea profesorilor cu doctorat (soluție pentru competențele specifice! ).
- Construiți baza materială pentru ca elevii români să poată petrece la școală și orele lor de după programul de predare/învățare formală (urmează soluții pentru cerințe precum “managementul resurselor umane și materiale și financiare” sau “tehnici privind căutarea locurilor de muncă”, “managementul crizei și eșecului”). Aceasta implică automat:
- Înființarea, respectiv construirea în incinta școlilor a unor corpuri de clădire (fie și containere pentru început, dat fiind că pot fi montate rapid) și care funcționează ca bucătării cu săli de mese atât pentru elevi cât și pentru profesori. Masa caldă înseamnă mâncare gătită în aceste bucătării și nu ceea ce avem acum. Cu bucătărese/bucătari școliți pentru meniuri cu diferite nevoi, adaptate pentru cazuri de diabet sau alte boli pentru care se obișnuiesc diete. Aceasta este una dintre schimbările școlii românești la nivel european, la nivel de civilizație actuală.
Aceasta este adevărata investiție în educația necesară pentru schimbarea către competențele cerute.
- Bursele elevilor să conțină masa la școală și rechizitele lor iar nu banii în mână pe care îi pot folosi pentru droguri.
A putea lua masa la școală rezolvă multe nevoi și probleme ale elevilor: cei mici pot fi luați la ora 16-17 de la școli și salvează mulți bani pentru bone sau evită pierderea de timp, și toți au unde petrece cu folos după masa de prânz la școală, întrucât toate activitățile pe care acum le cereți profesorilor cu doctorat pot fi făcute cu adevărat doar ca activități after-school.
- Competențele practice, educația ecologică și financiară, artistică, sportivă sunt “Școală Altfel” și “Verde”, au loc în acest interval liber, opțional și recreativ și nu trebuie să interfere în programul obișnuit de predare-învățare. Micile lor afaceri nu se dezvoltă cu extinderea nici cu eliminarea teoriei de la clasa ce trebuie să dispună de un conținut de bază absolut necesar ci oferindu-le spațiul și cadrul la nivelul lor chiar în curtea școlii, de la Târgurile de obiecte, flori, legume până la invenții și creații artistice.
- Introduceți înăuntrul normei proiectele diferite pe care le doriți chiar dacă sunt și nici nu pot fi altfel decât activități de tip after school întrucât profesorii la clase pot fi verificați doar practic prin inspecții colegiale și corecte dar nu polițienești. Cu alte cuvinte veți rezolva și cu numărul de ore incomplete pentru profesorii cu sau fără doctorat dar suplinitori, cum sunt mulți acum, dacă sunt cel puțin “al doilea profesor” în școală pe o disciplină.
- Puneți în legislație posibilitatea colaborării în regim de voluntariat a studenților cu școlile. Aceasta să includă nu doar pe studenții care optează pentru cariera didactică. Astfel se vor selecta cei mai buni care vor intra în sistem pentru că au ocazia să fie în contact strâns cu activitățile școlilor.
În încheiere, pentru un argument extins la acest memoriu, puteți citi și alt articol în care am discutat această problemă a raportărilor lunare ale profesorilor cu doctorat, și de asemenea am oferit și acolo măsuri concrete iar unele pot fi aplicate pe parcursul unui an școlar, începând din septembrie iar nu de la mijlocul anului.
Sper că adeziunea publică a colegilor mei vă poate reaminti că legile cu adevărat eficiente într-o societate democratică se fac prin consultarea cu adevărat a opiniilor celor interesați, mai exact a specialiștilor din domeniul pe care îl administrați din punct de vedere politic.
- În ultimă instanță, descentralizarea deciziilor cu privire la procesul educativ este ceva ce ar reduce benefic responsabilitățile factorilor politici: tot ceea ce este nevoie din partea dumneavoastră este asigurarea bazei materiale a școlilor astfel încât tot ce doriți, să se poată face. În acest moment cereți ceva ce nu este posibil tocmai pentru că nu sunt îndeplinite condițiile materiale pentru activitățile pe care le cereți. Nu dorim să nu le facem ci dorim cu adevărat să le facem, nu pe hârtie, nu mințind dar construiți întâi spațiile și cadrul structural ce permite realizarea efectivă a competențelor tuturor.
Semnat,
Nina Vasile, Prof. Dr. în filosofie.
Despre autor:
Nina Vasile este profesoară și predă filosofie şi logică.
Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.