La subiectele I și II se poate obține mult prea ușor nota 6-7, spune profesoara de Istorie Nicoleta Zărnescu de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău. Profesoara a remarcat despre primele două subiecte de la examenul de Bacalaureat că itemii nu pun în valoare gândirea critică reală a candidaților.
Invitată la emisiunea InfoEdu de miercuri, 10 iulie, profesoara a spus că în ultima vreme profesorii și elevii au început să gândească speculativ, mai exact să se aștepte la rezultat în funcție de antrenamentul pe care îl au pentru a formula răspunsul la fiecare tip de item de la examen:
„Noi, profesorii, am început să gândim cred că și puțin speculativ, pentru că și eu lucrez la un liceu foarte bun din Bacău și copiii reușesc să gândească speculativ, în sensul să aplice aceste șabloane de răspunsuri, să se aștepte, este un rezultat anticipat până la urmă – adică ne așteptăm ca ei să răspundă foarte bine, pentru că și noi ghidăm destul de mult învățarea lor spre un răspuns de calitate”.
„Și vorbesc aici despre tehnica de răspuns pe eseul respectiv, pe subiecte. Adică a devenit, de atâția ani, cunoscând acest tip de abordare, mai facil [de rezolvat]. Nu neapărat subiectele în sine, cât abordarea: pentru că nu e nimic nou, nu este un subiect creativ foarte mult”, a completat Zărnescu.
Iar profesoara a continuat: „Chiar și eseul fiind structurat până la urmă este o raportare la cunoștințele pe care tu le-ai acumulat până atunci, pe parcursul clasei a XII-a. A devenit mai ușor din acest punct de vedere, a devenit mai ușor din această perspectivă. Repet, nu neapărat – încă o dată vă spun că am comparat subiectele de-a lungul anilor, deci nu abordarea este identică, itemii sunt identici și nu conținuturile sunt diferite, ci și elevii și profesorii învață împreună cum să răspundă tehnic în așa fel încât să ia punctajul cât mai bun”.
- O analiză Edupedu.ro recentă a arătat că nota de trecere la BAC, la Istorie, poate fi luată fără să știi niciun pic de istorie. Un dezechilibru uriaș în comparație cu proba la Matematică – analiză.
Întrebată ce ar putea fi schimbat la această probă de bacalaureat la istorie, profesoara a spus că ar propune itemi mai provocatori la subiectele I și II care, spune aceasta, permit unor obținerea unei note de 6 sau de 7.
„Așa în modul în care sunt aranjate subiectele, să știți că mie personal îmi plac, decât o grilă care să verifice nu competențe ci doar niște date. Aș schimba în formatul acesta subiectele I și II, pentru că pe structura eseului – sigur, este acolo, până la urmă, gândirea critică și nu există ambiguitate în cunoștințele pe care le ai – dar la subiectele I și II se poate obține mult prea ușor nota șase, respectiv șapte”, a comentat Nicoleta Zărnescu.
„Aici probabil că aș schimba cu întrebări, cu anumiți itemi nu așa de generoși și care să lasă să vadă într-adevăr ceea ce a obținut, ce a învățat de-a lungul unui an sau a celor 12 ani până la urmă, pregătirea acestuia pentru a răspunde la subiecte pe texte, pe surse”, a adăugat profesoara de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău.
Nicoleta Zărnescu a subliniat importanța surselor istorice pentru un elev de la filologie, dar care să fie folosite inteligent și să antreneze gândirea critică a acestuia:
„Pentru că este corect să ai o sursă în față. Am mai studiat și subiecte de bacalaureat, întrebările sunt un pic mai provocatoare, adică generează răspunsuri de gândire critică reală. Aici cred că ar trebui schimbat. Poate și forma de bacalaureat să fie interdisciplinară, poate ar fi bine, am mai susținut acest lucru. Eu sunt un adept al acestui gen de bacalaureat”.