Elevii pot învăța la disciplina Educație pentru cetățenie democratică prin exerciții de gândire și sarcini de lucru, a explicat Liliana Panaite, profesoară de Istorie și Educație socială de la Școala Gimnazială „Geo Bogza”, din orașul Bălan, județul Harghita în cadrul unei sesiuni virtuale cu tema „Activități de testat la clasă la educație pentru cetățenie democratică”, organizate de Asociația Techsoup România pe YouTube.
Educația pentru democrație este o disciplină componentă a Educației sociale, care se predă o dată pe săptămână elevilor în clasa a VII-a.
Pentru ceilalți ani de gimnaziu, Educația socială este structurată astfel:
- În clasa a V-a, elevii au în programă materia Gândire critică și drepturile copilului;
- În clasa a VI-a se predă Educație interculturală;
- În clasa a VIII-a, disciplina predată este Educație economico-financiară.
Educația socială a fost prevăzută în planul-cadru de învățământ aprobat prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016 și face parte din aria curriculară „Om și societate”. Programa școlară a disciplinei poate fi consultată mai jos.
„Eu nu cred că mai există vreo țară în Uniunea Europeană în care elevii de gimnaziu să studieze o disciplină care se numește Educație pentru cetățenie democratică”, a spus Liliana Panaite.
„Dacă disciplina asta este și predată de profesori care cred în rolul ei și în rolul pe care îl au ei, ca adulți, în formarea unor micuți cetățeni de 12-13 ani și viitori cetățeni autentici într-o societate democratică, atunci eu cred că ar trebui să-i acordăm toate șansele din lume”, a mai adăugat aceasta.
Profesoara a explicat care este modalitatea sa de predare la această disciplină.
„Așa încep eu: le arăt imaginea cu Acropole din Atena și îi întreb ce legătură există între Acropole și Grecia antică. Profesorii știu că există o metodolgie de lucru cu elevii care se numește «Evocare – Realizarea sensului – Reflecție». Aceasta este etapa de evocare: cum îi captezi tu pe elevi și cum le atragi atenția”, a explicat Liliana Panaite.
Următoarea etapă este reprezentată de interacțiunea directă cu elevul pentru a-l face să gândească și să analizeze termenul de „democrație”, a spus aceasta: „Încep să îi întreb dacă au auzit vreodată cuvântul «.democrație». Apoi le zic «Uitați-vă la cuvânt, analizați bine cuvântul din orice perspectivă vreți voi, nu neapărat ca sens sau semnificație»”.
„Îi întreb, apoi, bineînțeles «Ce credeți că înseamnă? Ce vă vine în minte când auziți cuvântul în jurul vostru, la radio, la TV, sau la parinți, profesori?”»”, a mai precizat profesoara de Educație socială.
Aceasta a inclus și componenta digitală în procesul de predare: „Pentru a afla răspunsurile lor, am creat un padlet și ei au primit următoarea sarcină: să răspundă la întrebarea «Ce înțelegi prin democrație?» într-un post-it din padlet”.
Astfle, prima oră din an a avut loc în laboratul de Informatică.
În continuare, elevii au fost participanți activi la ora de curs. „După ce am terminat această parte, i-am rugat pe fiecare dintre ei să citească o definiție la întâmplare, scrisă de un alt coleg. Colegul care își auzea textul trebuia să își recunoască definiția și să aleagă din textul respectiv1-2 termeni pe care îi considera mai neobișnuiți pentru vorbirea de zi cu zi”, a menționat ea.
La următoarea oră, profesoara a spus că a listat termenii aleși la ora anterioară împreună cu elevii: „Asta s-a întâmplat într-o oră și am stabilit împreună că în următoarea oră vom așeza într-o listă termenii pe care ei i-au ales. A ieșit o listă. Ea e exhaustivă, există și mulți alți termeni, unii dintre ei poate nu-și găsesc locul în această lista, dar era perspectiva lor, asta e foarte important”.
Sarcina pentru ora de curs de săptămâna următoare constă în folosirea unor termeni din lista întocmită: „Pentru ora viitoare au ca sarcină de lucru să aleagă 5 termeni din lista aceea creată de ei și să alcătuiască o propoziție sau o frază în care să folosească termenii respectivi într-un context real”, a explicat profesoara.
Cea mai importantă sarcină, la care elevii vor lucra permanent pe parcursul anului școlar este, potrivit spuselor Lilianei Panaite, aceea de a crea un dicționar cu termeni relevanți pe care i-au învățat în timpul orelor: „De la această listă, sarcina pe care ei urmează să o îndeplinească pe parcursul anului școlar este să realizeze un dicționar pe care am ales să îl numim «Dicționar despre Democrație». Va fi un dicționar creat de ei și, pentru că nu toți sunt familiarizați cu tehnologia în contextul învățării, am decis să avem 2 variante ale dicționarului: unul letric, scris de mână, în care ei, dacă vor, pot însoți termenii cu imagini, cu desene, cu secvențe sugestive. O altă grupă de elevi va realiza acest dicționar în format electronic”.
Profesoara a combinat învățarea pentru această disciplină cu îmbunătățirea competențelor digitale ale elevilor. „Vrem ca dicționarul să fie cu link-uri. Deci nu să deschidă undeva o pagină și cuvântul «democrație», sau «cetățean», sau «vot», sau «candidat», sau «președinte», sau «parlament» să fie explicat în cuvinte, pentru ca ei să fie puși în situația de a folosi tehnologia și, cumva, să folosească tehnologia și pentru altceva decât rețele sociale. Să fie nevoiți să găsească termeni și să-i explice utilizând link-uri și învățăndu-i pe colegi ce înseamnă democrația, de exemplu”, a precizat ea.
„Le spun că nu întotdeauna Wikipedia este cea mai importantă sursă. De altfel, urmează și activități despre cum identifici dacă o știre este adevărată sau falsă”, a mai adăugat aceasta.
Deși educația civică face parte din programa elevilor de gimnaziu, elevii români susținând democrația atunci când ajung la finalul clasei a VIII-a, cunoștințele lor civice sunt reduse.
- Elevii români de clasa a VIII-a, care au participat la un studiu internațional privind educația civică și pentru cetățenie, organizat anul trecut de International Civic and Citizenship Education (ICCE), au avut un scor sub media înregistrată de cele peste 20 de țări participante. În urma studiului, România s-a clasat pe locul al 16-lea, aproximativ un sfert dintre participanți având competențe civice scăzute și foarte scăzute.
De menționat este și faptul că peste o treime dintre profesorii de educație socială susțin conducători și politici nedemocratice, potrivit unui studiu intitulat „Educație civică în România”, realizat anul trecut de un grup de cercetători din cadrul Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca.
DOCUMENT – Programa școlară Educație socială: