Valul de euroscepticism crește din cauza vitezei scăzute cu care România se apropie de standardele statelor occidentale, afirmă profesoara de Istorie Nicoleta Zărnescu. La aceste atitudini de pesimism față de Uniunea Europeană (UE) contribuie și „incapacitatea României de a transforma economia într-una mai eficientă, de a reduce evaziunea fiscală și de a motiva sectoarele cu posibilități de creștere”, declară profesoara într-un interviu pentru Edupedu.ro.
„Sesizez o creștere a gradului de euroscepticism. Ceea ce îi face pe mulți să fie pesimiști este viteza scăzută cu care se apropie țara de standardele statelor occidentale. Incapacitatea României de a transforma economia într-una mai eficientă, de a reduce evaziunea fiscală și de a motiva sectoarele cu posibilități de creștere îi face pe mulți să fie pesimiști. În plus, economia subterană pare în creștere, după o perioadă de relativă scădere”.
„Pe acest fond al escaladării riscurilor și provocărilor cresc accentele ultranaționaliste, suveranismul și euroscepticsmul. Replica vine asociată cu o reactivare a economiei subterane, a polarizării claselor sociale (bugetari de lux, pensii speciale privilegiate) care forțează mult starea de încredere a populației în oferta Uniunii Europene de menținere și monitorizare a parametrilor standard de comportament echitabil și corect a instituțiilor statelor membre”, spune profesoara de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău.
- Aproape 19 milioane de români din cei 22 de milioane sunt așteptați la vot în 2024, anul în care, în România, au loc toate tipurile de alegeri politice posibile: europarlamentare, locale, generale (parlamentare) și prezidențiale.
„Tinerii și cadrele didactice ar trebui să participe la mai multe activități de informare și să se implice în discursul public. Societatea civilă trebuie să fie mai dinamică, ONG-urile și asociațiile specifice să interacționeze mai mult cu mediul educațional. Sunt prea puține intervenții, prea puține informări care să le ofere elevilor și cadrelor didactice tabloul complet al soluțiilor”, a continuat Zărnescu.
„Rețelele sociale sunt inflamate de influenceri sau lideri de opinie care poate că acum 10-20 ani erau ignorați. Scara valorilor pare întoarsă. Spectacolul discursurilor publice chiar dacă nu mai este încărcat de festivismul specific anilor 1990, pare acum mai aproape de show-biz și stand up comedy, decât unul care promovează argumente, convingeri și raționamente tehnocrate”, a mai spus aceasta.
Nicoleta Zărnescu este de părere că „sub umbrela populismului, vectorii euroscepticismului sunt în creștere. De aceea e necesar din partea clasei politice de la București, ca și cea de la Bruxelles, să interfereze cu realitățile evidente și să debaraseze scena strategiilor politice de compromisuri”.
Profesoara de Istorie mai spune că în acest caz ar putea fi implicați mai mult tinerii, care, în viziunea acesteia, au un discurs echilibrat și pot dezminți ipotezele false rostogolite mai ales în spațiul online:
- „Tinerii și în general clasa medie se regăsesc într-un discurs echilibrat, arcuit pe soluții, pragmatism și transparență. Este necesar ca tocmai aceștia să fie mai implicați, să se pregătească pentru a contrabalansa tendințele revizioniste și ultranaționaliste. Uniunea Europeană nu este un stat supranațional, ci o formă de organizare de tip federal care conservă suveranitatea fiecarui stat membru, deci temerile sunt nefondate”.
Întrebată cum crede că ar putea fi atenuat valul de euroscepticism, prin ce activități și prin ce abordări la ore, profesoara Nicoleta Zărnescu a răspuns:
„Eu cred cu ambiție în puterea cuvântului care formează, care deschide, care ascute minți, care comunică și empatizează cu inimile. Tocmai de aceea am îmbrățișat atât de mult formatul dezbaterilor atât ca metodă didactică interactivă, cât și ca metodă de competiții în formatul academic de tip World Schools (WS) sau Karl Popper (KP), pentru că am înțeles ca elevii doresc să se exprime.
Ei vor să învețe să își exprime opiniile în public, să depășească tracul și nesiguranța vorbitului în public. De multe ori, profit de această apetență și propun teme de cercetare pe anumite subiecte. Informarea corectă, din mai multe surse credibile, eliminarea celor suspecte sau care dezinformează devin tot mai clar pivotul creșterii nivelului de cultură, dar și stimei de sine.
Nu te poți declara antieuropean fără să te fi informat asupra unor definiții, a unor statistici, a unor dovezi și adevăruri. Pe de altă parte, neparticiparea la vot este astfel sancționată. Nu poți condamna o clasă politică dacă tu ești ignorant față de ceea ce se petrece în jurul tău. Ne străduim atât de mult să formăm gândirea critică, să maturizăm nivelul de conștiință publică și politică la tinerii noștri.
Cât mai multe proiecte și jocuri de rol, invitați care să aducă în fața elevilor provocări și posibile soluții pot pune în mișcare o dorință mai mare de participare la transformarea societății în care trăiești într-una mai bună. Investiția în educație este cheia care deschide ușa spre o societate mai pregătită, mai sigură pe ea și mai opacă la compromisuri.
Propunerile către tineri ar trebui să devină realități clare, indubitabile. De multe ori sunt uimită de soluțiile pe care le găsesc tinerii în problemele pe care le ridicăm prin moțiunile supuse dezbaterilor. Deci, avem o generație care are forța de a inova, dispune de creativitate și cu inocență privește spre viitor.
Potențialul lor este valorificat prin proiecte, rezolvare de situații problemă, lucrul în echipă. Mulți dintre ei beneficiază de programele educaționale finanțate de Comisia European: Erasmus+, fonduri structurale, schimburi de experiență, cursuri, formări, mobilități, stagii de practică, jobshadowing etc. ceea ce consolidează amprenta beneficiilor integrării europene”.
Foto: © Ruletkka | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.