Profesoara de istorie Iuliana Căplescu: Anul trecut, la simularea de BAC, peste 10 elevi ai mei au fost punctați mai mult, unii în mod greșit. Trebuie cu toții, unitar, să fim învățați să respectăm niște bareme, niște reguli transmise specialiști, cei care fac subiecte

Profesoara de istorie Iuliana Căplescu de la Colegiul Național „Matei Basarab” (CNMB) din București spune că deși „baremele sunt explicite, cu câteva tipuri de răspunsuri, cu toate acestea, noi, profesorii la nivel de țară, mai avem noi o altă variantă: «Dar stai că aici a scris ceva, să-i dau totuși ceva»”. În emisiunea InfoEdu, de la TVR, profesoara Căplescu a semnalat o situație de la simularea de anul trecut, când peste 10 elevi de la clasele la care a predat au fost punctați mai mult, în mod greșit.

„Trebuie cu toții, unitar, să fim învățați să respectăm niște bareme, niște reguli transmise chiar de specialiști, de cei care fac subiecte, fac bareme și care cred că știu cel mai bine”, a spus Iuliana Căplescu.

Profesoara de istorie Iuliana Căplescu de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, atrage atenția că toți profesorii evaluatori ar trebui să puncteze după bareme, așa cum le este indicat de specialiștii care fac subiectele și implicit și baremele și să nu lase loc de interpretări.

Sunt și cazuri în care elevii sunt punctați greșit. Profesoara a dat ca exemplu o situație de anul trecut, după simularea de la Bac, când a primit lucrările elevilor săi și peste 10 dintre ei aveau note mai mari deși unele răspunsuri erau greșite și nu ar fi trebuit să fie punctate.

„Unele dintre subiecte sunt aproape tip grilă: ai în sursă, un an în care se desfășoară bătălia de la Călugureni, 1595, și jos cerință menționat secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. Deci este absolut clar că orice profesor de istorie va știi să caute ca răspuns secolul al XVI-lea. Păi, când tu te duci în desfășurător și vezi acolo că al tău copil a scris pe acea bătălie secol 14, dar este punctat în acel desfășurător, ce problemă, îți spui? Ce întrebare că acel profesor n-a fost atent, nu și-a dat suficient interes?”, spune profesoara de istorie.

Declarația integrală a profesoarei Iuliana Căplescu:

Iuliana Căplescu: „Trebuie să ne punem de acord, cel puțin în cursul acestea de formare. Eu cred că acolo este răspunsul la nivel unitar, la nivelul țării. Să mergem pe aceste standarde de evaluare cu toții. Competențele acelea pe care noi le dezvoltăm, eu le spun tehnica de rezolvare a subiectelor…cu toții avem o serie de recomandări de la instituția, agenția care face subiecte, Centrul Național de Evaluare și Examinare, sub altă formulă, în zilele noastre, care ne-au tot trimis bareme de câțiva ani de zile. Baremele sunt explicite, cu câteva tipuri de răspunsuri și cu toate acestea, noi, profesorii la nivel de țară, mai avem noi o altă variantă: «Dar stai că aici a scris ceva, dar hai să-i dau ceva». Aici vin profesorii de la colegii naționale extraordinare, centenare, mă regăsesc că aici ca și colegiu centenar, dar nu ca și profesor care aș evalua așa și spunem că «nu, mai trebuia scris ceva». Nu. Trebuie cu toții, unitar, să fim învățați să respectăm niște bareme, niște reguli transmise chiar de specialiști, de cei care fac subiecte, fac bareme și care cred că știu cel mai bine.

Diana Dumitrașcu, moderator: Bun, cu toate acestea, vreau să vă întreb – ați avut simulări anul trecut, elevii dumneavoastră au dat acest examen, s-au întors lucrările, v-ați putut uita pe ele? Ce ați constatat, doamna profesoară Căplescu?

Iuliana Căplescu: Anul trecut chiar am avut în liceul meu ambele clase de uman pe care noi le avem în Colegiul Național Matei Basarab. Ale mele au fost în încadrare. Lucrat cu ele cu elevii mei. Lucrat din clasa a IX-a până a XII-a. Nu au avut un alt profesor, și a venit simularea. Nu corespundeau la câțiva elevi ai mei. Vorbim de 66 de elevi 33 într-o clasă, 33 într-o clasă. Nu corespundea evaluarea mea, permanentă din capitol în capitol in unitatea de învățare, în unitate de învățare cu ceea ce mi-a venit OK. Când au venit acele desfășurătoare, era mai mult (n. red. evaluarea era peste cea de la clasă). La câteva cazuri din 66, în jur de 10 cazuri… Pentru mine foarte mult. Am luat copilul lângă mine. I-am explicat: «Adu-ți aminte aici, cum am făcut noi? Cum este baremul în subiectele oficiale, că tot am făcut variante din anii trecuți?».

Și, cum să vă spun, sunt profesor de istorie. Unele dintre subiecte sunt aproape tip grilă: ai în sursă, un an în care se desfășoară bătălia de la Călugureni, 1595, și jos cerință menționat secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. Deci este absolut clar că orice profesor de istorie va știi să caute ca răspuns secolul al XVI-lea. Păi, când tu te duci în desfășurător și vezi acolo că al tău copil a scris pe acea bătălie secol 14, dar este punctat în acel desfășurător, ce problemă, îți pui? Ce întrebare că acel profesor n-a fost atent, nu și-a dat suficient interes. N-am să-l acuz niciodată că nu știe lucrul acesta. Avem și alte subiecte la care se mai pune un semn de întrebare și de obicei acolo de interpretare. Acolo vine diferența, dar nu în cazul acesta nu. Este adevărat, am explicat copilul. Toți 10, vreo 12 cred că am avut cu toții, au fost de acord cu mine că încă o dată cu mine la clasa au lucrat cu mine la clasă, am evaluat împreună, am dat exemplificări, dar și-au cerut nota. Cea din desfășurător aceea a fost trecută, idee este că la bacalaureat am crescut un pic, dar era acolo în jurul mediei pe care eu cel puțin în clasa a XII-a să înceapă toate cele nouă unități de învățare de la istorie, o făcusem pentru acel elev”.

Calendar Simulare Bacalaureat 2025:

24 martie 2025: ⁠Limba și literatura română – probă scrisă
25 martie 2025: ⁠Proba obligatorie a profilului – probă scrisă
26 martie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – probă scrisă
27 martie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
8 aprilie 2025: Comunicarea rezultatelor

Descarcă programele pentru simularea Bacalaureatului 2025 publicate de Ministerul Educației și Cercetării, la Limba română, Matematică, Istorie și disciplinele la alegere.

Cum se corectează greșelile în timpul probei?

Elevii care greșesc în timpul rezolvării subiectelor au la dispoziție metode clare de corectare, stabilite în procedură.

Pentru probele scrise, „elevii care doresc să corecteze o greșeală o taie cu o linie orizontală și completează, alături, răspunsul considerat corect” (art. 10 (15)). Această regulă se aplică indiferent de disciplina de examen.

În cazul subiectelor tip grilă, la discipline precum Matematică sau Istorie, procedura prevede că „un răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect” (art. 10 (10)). Dacă elevul schimbă răspunsul de mai multe ori, varianta finală trebuie scrisă în rubrica special destinată punctajului, aflată lângă variantele de răspuns.

La proba de Limba și literatura română, elevii pot efectua corecturi pe răspunsurile din broșură prin „tăierea literei marcate greșit și scrierea în dreapta căsuței a literei corecte” (art. 10 (8)). În plus, este permisă sublinierea pe text cu stilou/pix albastru, iar în cazul analizei sintactice, elevii pot delimita propozițiile fără ca acest lucru să fie considerat semn particular (art. 10 (9)).

Cum vor fi comunicate rezultatele?

Rezultatele simulărilor nu vor fi publice, ci transmise individual fiecărui elev printr-un cod unic. „Rezultatele obținute la simulările naționale nu sunt afișate și nu sunt făcute publice” (art. 19 (1)), iar „comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților” (art. 19 (4)).

Dacă elevii doresc, notele obținute la simulare pot fi trecute în catalog, dar doar la cererea scrisă a acestora sau a părinților. „La solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui, notele obținute la simulările naționale pot fi trecute în catalog” (art. 20 (2)).