Samsung România prelungește perioada de înscriere pentru Solve for Tomorrow până pe 2 decembrie 2024. Elevii cu vârste între 16 și 18 ani se pot înscrie individual sau în echipă, alături de prieteni sau colegi, la competiția națională Solve for Tomorrow, unde au ocazia să dezvolte proiecte cu impact social, integrând noile tehnologii. Programul are două etape: prima are loc în perioada octombrie-noiembrie și include ateliere de design thinking și generare de soluții, prin care participanții sunt ghidați în dezvoltarea unei idei inovatoare. Pe 12 decembrie 2024 vor fi anunțate cele 25 de echipe selectate. În a doua etapă, desfășurată între ianuarie și martie 2025, cei selectați vor beneficia de sesiuni de mentorat și ateliere, iar anul acesta este integrată și componenta de Inteligență Artificială. Câștigătorii vor fi premiați în martie 2025.
Înscrierile pentru cea de-a patra ediției a competiției naționale de inovație pentru elevii între 16 și 18 ani sunt deschise până în data de 2 decembrie 2024. Formularul de înscriere poate fi accesat aici. Elevii se pot înscrie gratuit singuri sau în echipă cu alți cu prieteni cu un proiect inovator, sustenabil, care să ajute comunitatea în viitor. Din echipă poate face parte și un profesor coordonator, dar nu este obligatoriu.
Competiția durează 6 luni și are două etape:
- Faza I (octombrie – noiembrie 2024): ateliere de design thinking și generare de soluții, menite să ghideze tinerii în procesul de dezvoltare a proiectelor pe care le vor înscrie în competiție. La finalul acestei faze, cele mai bune 25 de proiecte vor fi selectate pentru etapa următoare.
- Faza II (ianuarie – martie 2025): participanții selectați vor beneficia de sesiuni de mentorat 1:1, ateliere de antreprenoriat și AI, în cadrul cărora își vor dezvolta proiectele. În luna martie, echipele își vor prezenta proiectele în fața juriului și vor fi aleși câștigătorii.
Solve For Tomorrow este o experiență de dezvoltare gândită să-i mențină pe tineri implicați și să le ofere spațiu pentru a dezvolta idei care să ajute mediul și lumea în care trăiesc, pornind de la pasiunea lor. În cadrul competiției, elevii au ocazia să lucreze alături de mentori și experți în diferite domenii și să folosească și să integreze inteligența artificială în rezolvarea unor probleme pentru binele comunității.
Ideile de proiecte trebuie să rezolve o provocare din următoarele arii de interes: Mediu înconjurător, Diversitate și incluziune socială, Educație, Dezvoltare durabilă.
Selectarea câștigătorilor are loc în luna martie 2025. Se acordă premii pentru locul I, locul II, locul III, Cea mai bună prezentare, Cel mai bun ambasador, Cel mai implicat profesor.
Premiile competiției
Premiul 1 – Câte un telefon Samsung Galaxy Z Flip 6 pentru fiecare membru al echipei
Premiul 2 – Câte un telefon Samsung Galaxy S24 pentru fiecare membru al echipei
Premiul 3 – Câte un telefon Samsung A 55 128 pentru fiecare membru al echipei
Premiile speciale
Best speech Award: 1 Galaxy Watch7
Social Ambassador Award: 1 Galaxy Watch7
Best Teacher Award: 1 videoproiector portabil The Freestyle LSP3B şi 1 Galaxy Buds 3
Robotul logoped construit și programat de elevii de la Colegiul Național Pedagogic din Ploiești ar putea să rezolve deficiențele de vorbire la copiii între 5 și 8 ani – Locul I în competiția Solve for Tomorrow 2023
Echipa de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria ”din Ploiești formată din 4 elevi a dezvoltat prototipul unui robot logoped care, cu ajutorul inteligenței artificiale, își propune să rezolve deficiențele de vorbire în rândul copiilor cu vârste între 5 și 8 ani.
Trei membri ai echipei, Tudor Dănoiu, Mihai Valentina și Alexandra Duță erau clasa a XI-a, iar Silviu Haralambie, clasa a X-a. Cea care a venit cu ideea acestui roboțel este Alexandra Duță, cu care am stat de vorbă.
„Ideea a luat naștere în mod natural, împreună cu membrii echipei. Eu am propus inițial conceptul robotului logopedic, iar împreună am lucrat la dezvoltarea sa, adăugând funcționalități și adaptându-l la nevoile copiilor. Fiecare dintre noi și-a adus contribuția, ceea ce a transformat ideea de început într-un proiect complet și inovator.
Am vrut să participăm la competiția Solve for Tomorrow pentru că ne-am dorit să transformăm o idee inovativă într-un proiect real, care să ajute noua generaţie. Să creăm un produs care să ajute copiii să își îmbunătățească pronunţia, dar și pentru a ne depăși limitele și a învăța lucruri noi pe parcurs.
Am aflat despre competiție de la doamna coordonator, care ne-a încurajat să participăm. Ea ne-a spus că este o ocazie perfectă de a ne pune în practică ideea noastră.
Silviu a făcut schița, Tudor s-a ocupat de partea tehnică, de aplicație și inteligența artificială, iar Valentina s-a ocupat de organizare.
Numele robotului nostru, “RoboPed”, provine din două cuvinte cheie: “Robo” de la robot și “Ped” de la pedagog, deoarece este un pedagog virtual, care ajută copiii cu vârstele între 5 și 8 ani să îşi corecteze pronunţia într-un mod interactiv. Am ales acest nume pentru că suntem la un liceu pedagogic și am vrut ca proiectul nostru să aibă amprenta liceului”, spune Alexandra Duță, acum elevă în clasa a XII-a.
Elevii au apelat și la ajutorul logopedului școlii, care are cel mai vechi cabinet de logopedie din țară. Au aflat astfel care sunt cele mai comune deficiențe de vorbire care pot fi corectate prin exerciții și practică. Apoi au adaptat funcționalitățile robotului pentru a ajuta copiii să-și corecteze acele deficiențe și să progreseze rapid”.
Cum funcționează Roboped?
Roboțelul se poate ocupa de trei tipuri de deficiențe: rotacism, betacism și sigmatism. După ce selectezi deficiența copilul, acesta va fi întâmpinat de Roboped în două moduri prin care își poate îmbunătăți pronunția:
- “Exersăm împreună” le oferă o gamă largă de exerciții pentru îmbunătățirea dicției.
- “Ascultăm și repetăm” ofera copiilor şansa de a-şi pune în practică abilitățile lingvistice. În acest mod, au oportunitatea de a asculta cu atenție sunetele și cuvintele prezentate de robot și apoi să le repete. Astfel, permite practicarea repetată a pronunției corecte și poate ajuta la dezvoltarea abilităților lingvistice ale copilului.
„Roboped nu va înlocui logopedul, ci îi va oferi sprijin”, spune Alexandra.
„L-am testat alături de elevii din cadrul Colegiului. Sincer, copiii au fost atât de încântați și nerăbdători să încerce robotul. Se vedea pe fața lor că era ceva cu totul nou. Această generație tânără este pasionată de robotică și inteligență artificială, acesta a fost un factor cheie care le-a atras atenția la proiectul nostru. Faptul că robotul nostru integrează tehnologii inovative a făcut ca elevii să fie extrem de entuziasmați să-l folosească. Sunt familiarizați cu tehnologia și au fost curioși să vadă cum poate un robot să ajute la dezvoltarea abilităților lor de vorbire. A fost o oportunitate minunată de a le arăta cum tehnologia poate avea un impact pozitiv în educație.
Acum două săptămâni am fost întrebată de unul dintre copiii cu care am colaborat dacă se mai poate juca cu Roboped”, spune eleva.
„Deși, uneori, simțeam că am sacrificat o parte din timpul nostru liber, faptul că lucram împreună pentru un scop mai mare ne-a dat o satisfacție enormă”
Alexandra povestește că au petrecut foarte mult timp în afara programului școlar pentru a lucra la proiect:
„După școală, stăteam și lucram cu doamna profesor coordonator până la ore târzii. Eram atât de entuziasmați și de motivați de proiect și de idee în sine. Deși, uneori, simțeam că am sacrificat o parte din timpul nostru liber, faptul că lucram împreună pentru un scop mai mare ne-a dat o satisfacție enormă. Ne-am simțit inspirați de fiecare pas pe care îl făceam și am învățat mult în acest proces. A fost cu siguranță o experiență benefică, care ne-a ajutat să ne dezvoltăm. Cred că cel mai greu a fost să construim acest prototip de la zero, a fost o experiență incredibil de provocatoare. Chiar dacă aveam cunoștințe de bază în limbajul de programare necesar, am realizat că este nevoie de cunoaștere și o dezvoltare mai profundă pentru a putea construi robotul logopedic. În final am reuşit să implementăm câteva dintre funcţiile stabilite”, mai spune Alexandra.
Pe parcursul fazei a doua a competiției, elevii au sesiuni de întâlniri cu mentori care să îi sprijine în realizarea proiectul, iar sprijinul este și unul emoțional. Alexandra spune că unul dintre mentori a ajutat-o să-și învingă teama de a vorbi în public. Ba mai mult, acum îi place la nebunie să țină discursuri.
„Mi-au plăcut mentorii foarte mult, au fost pasionați, dedicați, lângă noi, și aveam libertatea de a pune întrebări, iar ei ne răspundeau fiecăruia în parte cu lux de amănunte.
De exemplu, eu mi-am învins frica de public speaking. Îmi aduc aminte că la demo day a trebuit să țin un discurs și aveam foarte mari emoții, însă la final chiar am fost felicitată de unul dintre mentori pentru modul în care am ținut acest discurs și m-a încurajat să merg pe partea aceasta, de public speaking. Această încurajare pentru mine a venit la momentul potrivit și m-a făcut să mă îndrăgostesc de această parte – de a ține un discurs”.
„Lucrând la acest proiect, am descoperit că am abilități de leadership, de coordonare a echipei. Am învățat să colaborez eficient cu alți membrii ai echipei și să îmi exprim ideile clar, ceea ce consider că este cel mai important. Am reuşit să mă adaptez mult mai repede la anumite situaţii legate de timp. Am învățat multe și despre tehnologia de ultimă oră.
Pe plan personal, am căpătat mai multă încredere în mine, în special atunci când am ținut discursuri și am prezentat idei. Pe plan profesional, acest proiect mi-a arătat cât de important este să combin creativitatea cu tehnologia, ceea ce îmi va fi foarte util în viitor”.
Elevii au învățat și informații legate de bani și cum să pornească o afacere prin proiectul lor. Pentru că a fost nevoie să se gândească cât ar costa să producă un astfel de roboțel, cui s-ar adresa, cine l-ar cumpăra și cine ar investi în proiect.
„A trebuit să facem un plan de business. Acum căutăm sponsori deoarece această idee este destul de măreață și costisitoare. Dar pentru că va ajuta mulți copii, sperăm să reușim să ducem mai departe proiectul”, a spus Alexandra.
Le-a povestit și colegilor și prietenilor săi despre experiența din competiție și le recomandă tuturor să o încerce: „Solve for Tomorrow este o competiție plină de provocări, dar și de reușite. A fost oportunitatea ideală de a ne face echipa mai unită şi de a ne testa limitele. Această ocazie îţi poate deschide uși pentru viitoare colaborări sau oportunități. Îi îndemn pe toți cei care își doresc să înceapă un proiect să caute motivație și să se asigure că au ambiție. Cel mai important este să empatizaţi cu beneficiarii și să înțelegeti cu adevărat nevoile acestora. Căutați problema, găsiți soluția, dezvoltați și inovați. Nu vă dați bătuți în fața provocărilor! Cereți ajutor și, în cazul în care vă simțiți blocați, nu uitați că internetul este cel mai bun prieten al vostru în acest caz”, spune Alexandra Duță.
Elevii au primit ca premiu și un training la Google România pentru a aprofunda pasiunea pentru tehnologie.
Am întrebat-o pe Alexandra care crede că a fost cel mai mare câștig obținut din toată experiența de 6 luni de participare în competiție.
„Cred că a fost faptul că am ajuns să transformăm ideea noastră în realitate. Fiecare pas realizat împreună, ca echipă, a fost unic și important. M-am descoperit mai mult pe mine însămi, am înțeles cum să gestionez un proiect și am învățat cât de important este să ai încredere în colegii tăi și să susții un obiectiv comun. De asemenea, am învățat cum să-mi exprim gândurile în fața unui public, ceea ce mi-a deschis noi perspective pentru viitor”, a spus eleva care a condus echipa de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Ploiești.
Premiul Best Teacher 2023, pentru un dispozitiv aeroportabil care captează energia denumit “Șercan, Zmeul Zmeilor” poate fi o soluție pentru multe din gospodăriile izolate din țara noastră
Mihaela Vâjâitu este profesoară de fizică la Liceul Teoretic Jean Monnet din București și a câștigat premiul Best Teacher, Solve for Tomorrow, ediția a treia, în 2023. Împreună cu cei doi elevi pe care i-a coordonat, Paul și Ariadna, au reușit să realizeze planul pentru un dispozitiv aeroportabil care captează energia eoliană. Dispozitivul se numește “Șercan, Zmeul Zmeilor” și ar putea fi folosit în zone izolate sau insulare, cum e Delta Dunării, sau zona Dobrogei. Paul era clasa a XI-a iar Ariadna, a IX-a când au participat la competiție.
„Șercan” va transforma energia vântului în energie sustenabilă
„Misiunea noastră este de a accelera tranziția către un sector energetic cu emisii zero, pentru următoarea generație, prin consolidarea tehnologiei eoliene aeropurtate, pentru colectarea vânturilor puternice și stabile, îmbunătățind, eficiența costurilor și reducând drastic utilizarea de materii prime. Soluția pe termen lung va fi “Șercan”, cel care va transforma energia vântului în energie sustenabilă. Modul de funcționare este relativ simplu: duelul dintre doi zmei va genera energie (când un zmeu se ridică, celălalt coboară pentru a obține o eficiență maximă). Tehnologia eoliană aeropurtată va deveni soluția viitorului. Realizarea unor surse de energie aeropurtate, poate fi o soluție pentru multe din gospodăriile izolate din țara noastră”, concluzionează elevii în proiect.
Profesoara Mihaela Vâjâitu a explicat cum și mai ales unde s-ar putea folosi proiectul lor:
„Prin zonele insulare, facem referire la zonele care nu au acces direct la rețeaua națională, un exemplu ar putea fi zona Deltei Dunării, sau anumite regiuni din Dobrogea unde accesul la rețeaua electrică națională nu este facil, dar totuși există drumuri prin care putem transporta acest dispozitiv cu ajutorul unui TIR. Dispozitivul poate fi uşor relocat, deci ar putea fi util şi pentru agroturism”, mai spune profesoara de fizică.
Proiectul „Șercan, Zmeul Zmeilor” a pornit de la o idee deja testată în alte țări precum Danemarca, Italia, Irlanda și Țările de jos. Elevii s-au documentat mult și au preluat tehnologia Kite Power, apoi au implementat mecanisme de eficientizare ale aparaturii.
„Inițial, Paul, elevul din echipa mea, nu a crezut în ideea mea”, spune profesoara Vâjâitu. „El spunea că dacă deja sunt făcuți pași pe partea de cercetare ce mai putem să adăugăm și noi, pentru că lucrurile sunt deja finalizate într-un fel. Eu i-am spus că într-un proiect care este de anvergură, chiar dacă este inițiat vom putea realiza alte versiuni prin care vom reuși să avem alt randament decât modelul inițial. Încetul cu încetul și el și-a dat seama că orice prototip poate fi modernizat. Partea de tehnologie ține de latura experimentală. Chiar dacă un experiment trebuie să se efectueze în aceleași condiții, nu întotdeauna obții aceleași rezultate și atunci trebuie să vezi eficiența pașilor pentru a obține rezultate din ce în ce mai bune”, continuă profesoara.
Ea mai spune că elevii pasionați pot învăța mult mai multe lucruri și pot fi sensibilizați mai bine pentru studiul conținutului științific, prin stimularea gândirii critice și creative în cadrul unui astfel de proiect, dezvoltându-le abilitățile de buni observatori și stabilirea unor legături reale între noțiunile teoretice și cele experimentale.
„Dacă le ceri elevilor să realizeze un proiect practic, vei descoperi în mulți dintre ei energii latente, pe care nu le poți descoperi la clasă când îi asculți sau le dai test. Vei putea descoperi pe acei elevi care pornesc de la un hobby și reuşesc să creeze machete sau prototipuri demne de toată lauda. Condiția este să îi descoperi, să le dezvolți încrederea în ei și în stimularea imaginației creatoare pentru găsirea de soluții la probleme practice concrete și să îi susții”, spune Mihaela Vâjâitu.
Cum funcționează dispozitivul
„Dispozitivul propune să aducă cea mai modernă tehnologie în domeniul producției de energie verde, prin combinarea celor două concepte fundamentale: o turbină eoliană și un zmeu, printr-un sistem accesibil. Prin acest dispozitiv urmărim experimentarea eficienței acestei surse hibride, destinate gospodăriilor izolate, precum și a fermelor agroturistice sau a gospodăriilor conectate la rețeaua electrică, în care sursa eoliană, complementară, va putea acoperi o parte din consumul necesar locațiilor respective. Zmeul Zmeilor-Șercan va prelua conceptul de bază al producerii energiei eoliene și îl va aduce la o dimensiune mică care poate fi utilizat atât într-un oraș, cât și în curtea unei case, fiind ușor de relocat. Am ales să folosim o sursă de energie verde care poate să fie utilizată în viitor, de orice persoană, cu un cost rezonabil, fără a depinde de condițiile de mediu limitative, ca în cazul panourilor solare care nu pot înmagazina energie pe timp de noapte”, a explicat profesoara de fizică Mihaela Vâjâitu.
„Dispozitivul este unul simplu. Poate fi deplasat cu ajutorul unui TIR. Arată ca un container metalic. Prototipul nostru, Șercan – are structura unei parapante dreptunghiulare cu dimensiunea de 27 m² și masa de 3,24 kg, dar acești parametri pot fi ajustați.
Conexiunea între Zmeu și sol este realizată printr-un sistem automatizat de microcontrolere. Schema dispozitivului, cuprinde:
- bateria
- motorul
- legătura Dyneema- concretizată prin suspante
- unitatea de control a Zmeului
- voalura
Voalura reprezintă suprafața de captură a curenților de aer, parașuta propriu-zisă; suspantele sunt cablurile care se prind de voalură, celulele sunt incintele cilindrice care se umflă cu aer și fac parte din voalură, iar traveele reprezintă șanțurile ce separă celulele.
Acest zmeu poate urca la altitudini de peste 300 m.
Voalura se ridică cu ajutorul unei scări mobile, se umflă imediat cu aer din cauză că are niște celule prin care aerul va intra și în momentul în care e diferență de nivel între suprafața solului și zona unde o ancorăm, automat curenții de aer circulă în plan ascendent și aceasta se umflă. Apoi dăm drumul unui troler care desface firul care este foarte rezistent. Dispozitivul poate urca până la 800 metri, dar noi ne vom limita la 250-300 metri. Limitarea se datorează cerințelor impuse de reglementarea domeniului aeronauticii civile pentru aeronave ultrauşoare. În cazul dispozitivului Șercan avem nevoie, doar de vânt, energia eoliană fiind o componentă cheie a dezvoltării durabile”, adaugă profesoara de fizică.
Proiectul a fost unul ambițios care a necesitat expertiza unor specialiști în domeniu, iar elevii împreună cu doamna profesoară au căutat și au cerut ajutor de la profesori universitari, ingineri, studenți la Politehnică specializați în aerodinamică, un pilot din cadrul Aeroclubului României sau o arhitectă. Fiecare a adus un aport important în cadrul proiectului.
„De exemplu, domnul Sbiera Mark, pilot în Aeroclubul României ne-a corectat partea tehnică, deci a avut un rol esențial. Am sunat la Aeroclubul României și am aflat ce persoană ne poate evalua lucrarea din punct de vedere ştiințific. Apoi am luat legătura cu domnul conferențiar dr. ing. de la Facultatea de Energetică, Mihai Sănduleac cu care am avut două interviuri în care ne-a spus că ideea noastră chiar este interesantă și că poate fi sustenabilă. Domnul prodecan dr. inginer Cornel Dinu de la Facultatea de Inginerie Aerospațială ne-a dat câteva indicii solide legate de forțele de rezistențǎ din partea aerului și de forțele portante aerodinamice. Studentul Florin Grigore de la Facultatea de Energetică, a făcut pilotaj și parașutism și ne-a ajutat pe partea tehnică. Arhitecta Adina Mastalier ne-a structurat ideile, iar Robert Antonio Stavarache student în anul patru la Facultatea de Automatică și Calculatoare mi-a spus ce modificări se impun la site și ce greșeli a descoperit”, a spus profesoara.
Elevii au lucrat la proiect peste 100 de ore în afara programului de școală. Workshop-urile cu mentorii din cadrul proiectului Solve for Tomorrow erau săptămânale şi s-au desfăşurat după-amiaza, iar întâlnirile durau și peste o oră. Pe lângă aceste întâlniri săptămânale, s-au adăugat și discuțiile și întrunirile online realizate de membrii echipei, atât cu organizatorii, cât şi în interviurile realizate cu colaboratorii.
„Elevii au fost încântați de ideea proiectului și s-au implicat cu mult curaj, chiar dacă munca nu a fost deloc una ușoară”, spune profesoara coordonatoare.
„Prin acest proiect în primul rând îi pregătim pe elevi să fie la zi cu informațiile legate de noile tehnologii. Îi învățăm că partea de teorie nu se oprește strict la a învăța și a realiza niște evaluări pentru a primi o notă, îi pregătim pentru implicarea activă în comunitate, cu rolul vădit de a reuși să ne ajutăm semenii prin proiecte inovatoare în care, energiile verzi să fie sustenabil folosite pe termen lung și să nu deranjăm nici ecosistemul și nici mediul”.
„Domnul inginer Borș ne-a oferit multe informații prețioase care ne-au ajutat la realizarea modelului prototipul nostru. Dânsul se ocupă de turbinele eoliene în Moldova. Ne-a destăinuit faptul că dispozitivul nostru i se pare tare interesant pentru simplul fapt că dacă se întâmplă o defecțiune, reparația se realizează la sol și orice echipă de specialiști poate să acționeze la sol. Dar la eolienele de mari dimensiuni, care au peste 100m altitudine, oamenii trebuie să fie pregătiți pentru acele înălțimi plus necesitatea existenței unui dispozitiv care să-i ridice la acele înălțimi la care se mai adaugă şi echipamentul adecvat. Accentuând faptul că în cazul dispozitivului nostru costurile sunt mult mai reduse.
Prototipul nostru este mult mai prietenos cu mediul, față de cazul eolienelor, pentru că atunci când o eoliană se strică va fi tăiată bucăți și lăsată la sol, deci va distruge mediul.
Noi am avut mai multe obiective pe care ne-am dorit să le îndeplinim și din acest motiv nu am vrut să facem alte tipuri de proiecte care poate că ar fi fost mai ușor de realizat. Scopul a fost ca să obținem niște beneficii în timp”.
Elevii au fost curioși, pasionați și implicați în proiect chiar dacă acesta a durat aproape 6 luni, mai precizează Mihaela Vâjâitu: „Empatia a fost baza gândirii de tip design și a contribuit la cunoașterea cât mai detaliată a problemei pe care am ales-o și modul în care noi am putut fi influențați în mod benefic la finalul paşilor impuşi: interviuri, idei noi în cercetarea detaliată a prototipului, observații noi şi crearea unor noi versiuni ale proiectului nostru”.
„Elevii au fost încântați de idee. Au fost activi, au lucrat pe sistemul Mural pe planșe generate de coordonatorii proiectului Solve for Tomorrow unde am avut multe secțiuni de completat. De altfel, aceste workshop-uri susținute de echipa Solve for Tomorrow a fost foarte bine conceput. Noi am pornit de la stadiul unei idei, apoi am realizat câteva interviuri și ulterior am revenit asupra ideii cu noi modernizari, dar, ideea proiectului a rămas viabilă. După aceste interviuri a trebuit să realizăm un site ca să putem să devenim mai vizibili.
Am împărțit sarcinile: Cine preia rolul de inițiator în a găsi persoanele care pot da interviuri, cine formulează întrebările, cine pune întrebările? Fiecare a lucrat la prezentarea finală. Am muncit în echipă, activitățile desfășurate au reliefat faptul că aceștia au fost eficienți în îndeplinirea sarcinilor, au interacționat cu foarte multe persoane noi și s-au bucurat de toate aceste avantaje de a afla de la aceste persoane informații pe care le-au utilizat eficient în proiectul nostru. Lucrurile nu sunt ca la școală sună clopoțelul și ai plecat. Aici lucrurile rămân ancorate și trebuiesc continuate în timp”, mai spune profesoara de fizică de la Liceul Teoretic Jean Monnet.
„Investiția în timpul folosit eficient este esențială. A doua e investiția în a descoperi noutăți din diverse domenii, să citești și să te documentezi, apoi să discuți în grup. Sunt foarte multe lucruri care la final apar ca fiind minunate, dar acestea acoperă foarte mult timp alocat. De exemplu, când i-am spus doamnei director că am avut peste 100 ore investite în acest proiect în cadrul echipei, nu îi venea să creadă. Și asta doar în intervalul noiembrie 2023 – februarie 2024.
Fiecare dintre noi am avut roluri specifice. Eu am făcut partea tehnică. A fost importat ca fiecare să aibă roluri, pentru responsabilizarea elevilor, ei simțindu-se astfel valorizați“, spune profesoara de fizică.
Mihaela Vâjâitu le recomandă elevilor și colegilor să încerce să se înscrie la proiecte de acest gen pentru valorificarea puterii ingeniozității cu scopul de a genera un impact rapid pentru echipă și a găsi soluții bazate pe noi tehnologii moderne. Acest concurs este o rampă de lansare pentru soluțiile inovatoare. Țin să mulțumesc pe această cale echipei Asociaţiei Junior Achievement (JA) România pentru calitatea workshopurilor oferite pe parcursul training-urilor.
„Drumul de la o idee la realizarea unui proiect se construiește pas cu pas… Dacă noi, cadrele didactice, avem firi curioase și optimiste, putem atrage alături de noi o grămadă de tineri la fel de dornici de a încerca proiecte inovatoare, moderne și interesante, iar toate aceste gânduri și idei pot schimba lumea într-un fel. Iar noi ne dorim să o schimbăm în bine.
Le recomand elevilor și profesorilor să participe, chiar dacă poate nu cunosc multe informații despre noile tehnologii. Nu trebuie să se teamă de noile roluri, de necunoscut, sprijinul mentorilor din competiție este unul esențial.
Liantul echipei este dialogul deschis, iar comunicarea trebuie să se bazeze pe utilizarea de termeni ușor de înțeles de către ei. În momentul în care lucrurile sunt simplificate din perspectiva terminologiei și a termenilor specifici, până la urmă elevii acceptă să vină și să se implice”, a mai spus profesoara de fizică.
Impactul primelor ediții Solve for Tomorrow
În primele trei ediții ale competiției Solve for Tomorrow, impactul a fost semnificativ atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Peste 1.000 de profesori și 600 de licee din întreaga țară au fost implicate, peste 3.000 de elevi au participat la activitățile proiectului. Au fost înscrise 900 de idei inovatoare, dintre care 75 de echipe finaliste, însumând aproximativ 350 de elevi, au dezvoltat proiecte inovatoare cu impact asupra comunităților.
Vezi aici lista câștigătorilor competiției Solve For Tomorrow 2023.
Despre Solve for Tomorrow:
Lansat în 2010, Solve for Tomorrow este o competiție unică prin care se încurajează gândirea inovatoare, munca în echipă și dezvoltarea unor idei de inovare socială care rezolvă cele mai urgente probleme ale comunității. Solve for Tomorrow s-a desfășurat în aproximativ 23 de țări din întreaga lume, cu peste 1,8 milioane de studenți participanți. În acest timp, competiției Solve for Tomorrow i s-au alăturat mii de studenți, profesori și părți interesate din întreaga lume, cultivând mereu un spirit de invenție și creativitate în școlile și comunitățile în care operează.
Solve for Tomorrow, competiția națională dezvoltată de Samsung România, oferă elevilor de liceu pasionați de tehnologie și inovație șansa de a-și înscrie proiectele până pe 2 decembrie 2024. Cei mai buni participanți vor fi anunțați pe 12 decembrie, urmând să intre în etapa de mentorat și ateliere care le vor transforma ideile în soluții inovatoare pentru comunitățile lor. În acest an, Solve for Tomorrow se desfășoară în parteneriat cu Junior Achievement România, cu sprijinul Google România și Startarium.
Despre Samsung Electronics Co., Ltd.:
Samsung Electronics Co., Ltd. inspiră oamenii și creează viitorul prin tehnologii și idei. Compania redefinește lumea televizoarelor, pe cea a smartphone-urilor, a dispozitivelor purtabile, a tabletelor, electrocasnicelor, a sistemelor de rețea, a sistemelor LSI și a soluțiilor LED. Pentru cele mai noi informații, vizitați Samsung Newsroom la news.samsung.com.