“Dacă eu am încredere în mine și în competențele mele, acest lucru va da contur motivației mele, rezilienței mele, va genera performanță”, dar pentru aceasta un profesor are nevoie și de recunoaștere externă pentru ceea ce face – acesta a fost mesajul transmis de o profesoară din Iași, Daniela Speranța Robotă, în cadrul unei conferințe internaționale găzduite de UNESCO săptămâna trecută, cu ocazia Zilei Internaționale a Profesorului.
Aceasta – profesor consilier școlar la CJURAE Iași și la Colegiul național din Iași – a fost invitată în calitatea de laureat al European Innovative Teaching Award 2022, premiu acordat de UE profesorilor cu rezultate deosebite în proiecte cu finanțare europeană, potrivit Comisiei Naționale pentru UNESCO.
- Mesajul profesoarei din Iași s-a regăsit într-o bună măsură și în cel transmis ulterior, tot în conferința UNESCO, de către directorul Departamentului pentru Educație al OCDE, Andreas Schleicher – detalii aici
Profesoara Daniela Robotă a pornit de la exemplul premiului pe care l-a primit pentru un proiect de introducere a unor instrumente digitale la clasă, în cadrul unui liceu tehnic, înaintea pandemiei Covid-19, proiect care a ajutat în momentul perioadelor de carantină din pandemie și de școală online, transformându-i pe participanții la proiect în multiplicatori ai informației despre instrumentele digitale de predare.
Ea a folosit acest exemplu pentru a argumenta că recunoașterea pe care o primesc cadrele didactice și credința pe care și-o formează că pot acționa și pot schimba lucrurile au un efect major asupra performanței lor.
Potrivit profesoarei Daniela Robotă:
“Clasele [cu instrumente digitale, din cadrul proiectului pre-Covid] au eficientizat activitatea noastră, pentru că au mutat predarea online, la distanță și au transferat puterea în mâinile elevilor. Ne-au oferit, totodată, timpul suplimentar necesar pentru a exersa. Iar un alt efect foarte bine primit de profesori a fost acela că au devenit utilizatori timpurii ale unor resurse online și ale unora dintre platformele de e-learning care, ulterior, s-au răspândit global în educația online. Dar când ești utilizator timpuriu, capeți încredere în ceea ce faci. Te simți competent. Aici este cheia. Iar transformarea pedagogică a constat în acest tranzit de la imaginea clasică a profesorului din clasă la cea a profesorului online, pe care a trebuit să o acceptăm ca parte a profesiei noastre. Știu că sună controversat, dar încă trebuie să aflăm locul potrivit al contribuției pe care online-ul o poate avea în educație. (…)
Premiul pe care l-am primit ulterior, în 2022, a venit când toate aceste efecte se produseseră deja. Ceea ce a făcut el este să contribuie la evaluarea externă, pentru că există această teorie potrivit căreia, pentru a fi satisfăcut la muncă, trebuie să ne știm meritele. Trebuie să avem un nivel ridicat de încredere în capacitatea noastră de acțiune. Aceasta se obține printr-un echilibru între motivația internă și recunoașterea externă. Iar premiul european pentru inovație în predare a contribuit la evaluarea externă. (…)
Iași este un oraș (…) la granița Uniunii Europene. Aici, în orașul meu, există un număr mare de proiecte precum cel pe care l-am implementat. Alături de mine sunt mii de profesori care implementează astfel de finanțări zi de zi. Deci nu am câștigat acest premiu din întâmplare, dar sunt o reprezentantă a unei comunități largi de oameni care au la fel de mult succes.
Proiectele (…) au efectul bulgărelui de zăpadă, pentru că implementarea acestor proiecte capătă propria viață atunci când se transformă într-o obișnuință. De aceea această autoeficacitate m-a făcut să mă gândesc că, dacă am început ziua sub sloganul că profesorii contează, aș reformula: profesorii trebuie să creadă că ceea ce fac ei contează. Dacă ei cred acest lucru, atunci vor avea acest nivel ridicat al încrederii în propria capacitate.
Apartenența [Colegiului Național din Iași] la o rețea organizație globală [rețeaua de școli UNESCO] contribuie, de asemenea, la un nivel ridicat al încrederii în propriile competențe, pentru că ne pune în față o oglindă, oglinda societății, care reflectă aceste competențe ale noastre. Dacă eu am încredere în mine și în competențele mele, acest lucru va da contur motivației mele, rezilienței mele, va genera performanță. Și acesta este mesajul pe care vreau să-l transmit astăzi. Nu știu dacă e nevoie să mărim numărul de premii, probabil nu, dar trebuie să găsim un echilibru între motivația internă a profesorilor și obținerea validării externe de care au nevoie. Dacă avem încredere în noi înșine, vom ridica profesia”.