„În psihologie, vedem fericirea ca o stare de mulțumire în legătură cu propria viață. Se exprimă ca emoții pozitive sau plăcere care apar atunci când facem ceea ce ne place sau când lucrurile merg așa cum ne dorim. Bineînțeles, nu se limitează la emoții pozitive și plăcere”, spune Aurora Szentágotai-Tătar, profesor în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Universitatea Babeș-Bolyai, într-o prezentare TEDx Talks, de pe 9 iunie, în care oferă trei idei bazate pe dovezi științifice despre cum putem fi fericiți.
Acestea sunt „focalizarea asupra propriei persoane nu este cea mai eficientă cale de a găsi fericirea, fericirea, indiferent cum o definim, emoții pozitive sau sens, valori, dezvoltare personală, este în mare măsură socială, relațională și suntem fericiți atunci când facem bine”, potrivit profesoarei.
Prezentarea profesoarei Aurora Szentágotai-Tătar:
„O să vă rog să vă imaginați că vedeți undeva unul dintre următoarele titluri și să vă gândiți dacă vă atrage atenția:
Emoțiile pozitive pe care le avem la 25 de ani prezintă probabilitatea de a trăi până la 95. Cu cât suntem mai fericiți, cu atât avem riscuri mai mici de a face infarct, diabet, accident vascular cerebral sau hipertensiune și asta independent de vârstă de sex, de nivelul de stres, chiar și de fumat. Persoanele fericite câștigă mai mult și au cariere mai de succes. Nivelul de fericire de dinainte de a intra într-o relație prezice calitatea și durata acelei relații.
Toate aceste lucruri sunt adevărate. Ele au fost observate în studii realizate pe sute de oameni urmăriți timp de ani de zile și ele reflectă importanța subiectului despre care vorbim asta, fericirea sau starea de bine.
Sunt psiholog clinician și psihoterapeut și mi-am petrecut mare parte din cariera de până acum studiind nefericirea și modalitățile prin care putem să o reducem. Numai că, pe când terminat Facultatea, acum mulți ani, apărea în psihologie orientare, numită psihologie pozitivă, care susținea că a ajuta pe cineva să nu fie nefericit nu e totuna cu a-l ajuta să fie fericit, că psihologia nu ar trebui să se limiteze la a înțelege psihopatologia și modalități prin care putem să o ameliora si că ar trebui să se focalizeze că studierea mecanismelor fericirii și a modalităților prin care viețile oamenilor obișnuiți pot deveni mai bune și mai frumoase, că deși există dimensiuni ale fericirii pe care nu le controla, aceasta este în mare măsură influențată de ceea ce alegem să facem și că putem învăța, putem dezvolta obiceiuri care să ne influențeze pe termen lung starea de bine.
În ultimii 20 de ani au apărut în psihologie sute de studii legate de fericire care s-au uitat la o grămadă de aspecte de la implicarea genelor în fericire, până la ce se întâmplă în creierul nostru atunci când suntem fericiți, la comportamente care cresc fericirea.
Așa că a fost foarte greu să aleg, dar dintre toate lucrurile interesante care ar putea fi spuse, m-am oprit la trei.
Înainte de a le spune, vreau să definim pe scurt fericirea. În psihologie vedem fericirea ca o stare de mulțumire în legătură cu propria viață, care e produsă de diverse lucruri. Fericirea se exprimă ca emoții pozitive sau plăcere care apar atunci când facem ceea ce ne place sau când lucrurile merg așa cum ne dorim. Bineînțeles, fericirea însă nu se limitează la emoții pozitive și plăcere și este strâns legată și de dorința de a deveni mai buni în ceea ce facem și de valori pe care ni le asumăm clar și de posibilitatea de a exprima aceste valori și de găsirea unui sens în viață.
Important de spus este că ambele tipuri de fericire, emoții pozitive, pe de o parte, sens, dezvoltare personală, valori pe de altă parte, sunt foarte importante și ambele influențează o altă componentă fundamentală a sănătății mintale, reziliența, capacitatea de a trece prin evenimente stresante și de a face față cu bine evenimentelor negative care apar în viața noastră.
Numai că, în timp ce emoțiile pozitive sunt mai legate de aici și acum, sunt mai legate de anumite obiecte, de exemplu, prajitura care îmi place foarte mult.La un moment dat, prăjitura nu o sa imi mai facă plăcere să facă greață Sunt mai focalizate pe propria persoană. Fericirea care rezultă din lucrul bine făcut, care rezultă dintr-o viață trăită conform valorilor noastre, fericirea care rezultă din sens e mai puțin dependentă de circumstanțe, e mai stabilă și se răsfrânge în mai mare măsură asupra celorlalți.
Prima idee: focalizarea asupra propriei persoane nu este cea mai eficientă cale de a găsi fericirea.
Pe termen lung, e mult mai înțelept să căutăm un echilibru între a ne focaliza pe noi înșine și a ne focaliza pe alții. De exemplu, studii care au comparat activități menite să crească starea de bine, să crească fericirea în funcție de focalizarea pe sine sau pe ceilalți au arătat că ambele funcționează, dar cele focalizate pe ceilalți au efect semnificativ mai mare și durează semnificativ mai mult. Mai mult decât atât. Se pare că valorizarea exagerată a propriei fericiri, ideea ca eu trebuie să fiu fericită, trebuie să fiu fericită tot timpul se soldează cu un efect exact invers celui scontat, niveluri mai mari de depresie, de singurătate. Una dintre explicațiile pentru acest lucru este faptul că centrarea exagerată pe noi înșine afectează profunzimea și calitatea relațiilor cu ceilalți.
A doua idee: fericirea, indiferent cum o definim, emoții pozitive sau sens, valori, dezvoltare personală, este în mare măsură socială, relațională.
Oamenii cei mai fericiți, cei care pe o scară de la unu, care înseamnă extrem de nefericit la 10 extrem de fericit, spun că sunt la 9 sau la 10, sunt oameni care au în comun faptul că au vieți sociale active și sănătoase și asta se explică prin faptul că petrec, de exemplu, mai mult timp cu prietenii și familia. Simt că primesc respect din partea celorlalți și simt că atunci când au nevoie de ajutor sau probleme au la cine apela.
Această viață socială activă și sănătoasă nu este o condiție suficientă a fericirii foarte crescute, dar este o condiție absolut necesară și acesta sunt date de un milion jumătate de oameni din peste 160 de țări. Este un studiu foarte cunoscut realizat la Universitatea Harvard, poate unii dintre voi ați auzit despre el, este cel mai mare studiu longitudinal din psihologie, a început în 1939 și continuă și la ora actuală.
În acest studiu, oamenii au fost urmăriți de la 19, 20 de ani, până la sfârșitul vieții, pe tot parcursul vieții și periodic s-au făcut o grămadă de măsurători ale unor aspecte legate de sănătatea fizică și sănătatea mintală. Ce arată acest studiu? Unul dintre cele mai importante rezultate ale acestui studiu este că relațiile pozitive sunt predictorul numărul unu al stării de bine și al longevității.
Pe de altă parte, așa cum spuneam, singurătatea prezice depresie, anxietate, mortalitatea prematură și apropo de fericirea ca plăcere, amorsarea singurătății activează în creier și circuitele care se activează în cazul durerii fizice.
Chiar dacă coborâm de la nivelul vieții, de la nivelul anilor, la nivelul zilelor și săptămânilor și ne uităm la activități pe care le simțim ca fiind plăcute, activități care ne produc plăcere și emoții pozitive, cele mai plăcute dintre aceste activități plăcute sunt cele sociale, sunt cele care implică și alte persoane, deci, cu certitudine, investiția în calitatea relațiilor cu ceilalți este o investiție sigură pentru fericire.
A treia idee sună așa: Suntem fericiți atunci când facem bine.
De exemplu, există date care arată că, indiferent de nivelul de trai personal, indiferent de nivelul de trai al țării în care locuim, suma de bani pe care o cheltuim anual sau într-o altă perioadă mai lungă sau mai scurtă, în beneficiul celorlalți, prezice semnificativ fericirea și știm că în acest caz relația este cauzală.
Acest lucru a fost demonstrat în experimente. Dacă, de exemplu, v-aș da o sumă rezonabilă și v-aș spune să cheltuiți pe voi înșivă sau pe alții, cand cheltuiți de alții și vă veți simți mai fericiți după și asta este valabil pentru o grămadă de alte tipuri de comportamente prosociale, de la voluntariat, la donarea de sânge cu condiția să alegem noi când și cum ajutăm să simțim o conexiune sau legătură cu cei pe care îi ajutăm și să simțim că ajutorul nostru contează.
Persoanele care fac comportamentele altruiste repetate au o probabilitate mai mare de a fi fericite și o probabilitate mai mică de a fi deprimate și se pare că acest efect este cumulativ, pentru ca altruiștii sunt mai fericiți pe tot parcursul vieții și nu doar după ce au făcut un comportament altruist.
Mai mult, beneficiile pentru fericire par să se extindă dincolo de cel care primește și cel care oferă, pentru că sunt date care sugerează că simpla observare a unui act de bunătate, a faptului că cineva face bine, îi face pe observator să fie mai fericit și foarte probabil crește probabilitatea ca el, la rândul lui, să fie altruist.
Vreau să închei cu o recomandare a lui Martin Seligman, unul dintre părinții psihologiei pozitive. Cineva din public a întrebat, la un moment dat, care ar fi sugestia pe care ați face-o cu efect imediat cuiva, care în acest moment este deprimat.
Răspunsul a fost așa: Închide calculatorul și du-te fă ceva de pentru altcineva. Dacă vrei să fii fericit o zi câteva luni, fă ceva pentru tine. Dacă vrei să fii fericit o viață, fă ceva pentru alții.”
Aurora Szentágotai-Tătar este profesor în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Universitatea Babeș-Bolyai și director al Școlii Doctorale Psihodiagnostic și Intervenții Psihologice Validate Științific, Universitatea Babeș-Bolyai. Este psiholog principal în psihologie clinică și psihoterapie cognitiv-comportamentală și vicepreședintele Asociației de Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale din România. Este acreditată ca supervizor în Terapie Rațional Emotivă și Comportamentală de către Institutul Albert Ellis, New York. Interesele sale de cercetare includ intervențiile psihologice validate științific, rolul reglării emoționale în psihopatologie și psihologia pozitivă. Are o practică clinică de peste 17 ani, potrivit descrierii de TEDx Talks.
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
