Eu, uneori, am senzația – am vorbit și cu colegi de-ai mei, directori de colegii mari din București – că părinții au de la noi așteptarea să fim un fel de bone”, a declarat Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, la DC News. „Noi nu avem dreptul să avem opinii, noi nu avem competența de a educa”, a spus cadrul didactic.
„Eu aș face un experiment într-o lume ideală în care nu ne aflăm. Dacă aș fi lăsată un an de zile cu regulamentul pe care liceul îl are, fără amestecul părinților, să îl pot aplica și eu. Dacă am aceeași discuție legată de disciplină, respect și regulament, cu 10 elevi și cu 10 părinți, mult mai ușor și mai rapid le explic și conving elevii decât conving părinții”, a precizat aceasta.
Profesoara a oferit și un exemplu: „Astăzi am avut o discuție la școală care mi s-a explicat că de ce trebuie să nu vină cu pantalonii nu știu cum și mi s-a părut aiuritoare discuția. Și copilul făcea semne mamei și spunea: „mama, asta este regulamentul școlii, te rog eu frumos”.
Andreia Bodea a povestit că pe elevii sunt mai ușor de convins în privința unor aspecte care țin de școală, în comparație cu părinții:
„Cu disciplina stăm prost noi în această societate. Stăm prost cu disciplina, cu bunul simț, cu tot felul de lucruri. Dar încă o dată vin și vă spun, este avantajul lor că sunt tineri. Eu nu m-am așteptat la această surpriză. Sunt mai dispuși să înțeleagă și să accepte rigorile și limitele care sunt de bun simț ale unui regulament decât zona adultă. Cu zona adultă am eu o problemă. Copiii înțeleg de ce trebuie să vină îmbrăcați într-un anumit fel la școală. Mai greu îi conving pe părinți. (…)
Este o luptă să-i convingi în fiecare zi și există regulamente, există ROFUIP, există Statutul elevului, deci Statutul Elevului care conține niște reglementări foarte clare și există niște sancțiuni, sigur, graduale. (…) Există niște limite și părinții au niște limite pe care le încalcă ori de câte ori au ocazia. Duce la o anarhie și la energie pierdută, timp pierdut. Și în 9 cazuri din 10, sigur că dreptatea este tot la catedră.”
Aceasta a menționat că părinții îi cred doar pe copil, fără să ceară părerea cadrelor didactice:
„Eu, uneori, am senzația – am vorbit și cu colegi de-ai mei, directori de colegii mari din București – că părinții au de la noi așteptarea să fim un fel de bone. Noi nu avem dreptul să avem opinii, noi nu avem competența de a educa. Eu nu înțeleg de ce se pleacă de la ideea că niște oameni pe care nici nu-i cunoști sunt niște incapabili din punctul de vedere al zonei educaționale, al zonei de formare. Părinții n-au nicio îndoială când un elev povestește acasă un lucru. El este crezut imediat. Ei nu vin măcar să ceară, să asculte un alt punct de vedere. Ei știu că acest copil are dreptate, că lucrurile așa au fost și vin la școală, fie la director, fie la diriginte, să acuze, nici măcar nu întreabă: „Copilul n-a meritat în lucrarea cutare nota 5.” „Doamnă, vă arăt lucrarea.” „Dar nici nu vreau să văd lucrarea, eu știu că el știe mai mult de 5”.
11 comments
Uf, iar doamna Bodea. Și dansa vorbește doar cu colegii directorii de colegii mari (pleonasm? sunt și colegiile mici?). Părinții sunt o “zonă”, cât respect, wow! Exista teste de măsurare a narcisismului, unele chiar bune. Vă dă nivelul de autoritate, auto-suficiență, superioritate, exhibiționism, “exploatativitate” (nu prea fericită traducerea, scuzați! …tendința de a exploata ocazii, oameni, etc.), vanitate și entitlement.
Sunt multe afirmații pe care nu le susține cu argumentul just. Se referă la neacceptarea uniformei, apoi argumentează cu legitimitatea profesorului de a evalua cu o notă elevul.
“Părinții n-au nicio îndoială când un elev povestește acasă un lucru. El este crezut imediat. Ei nu vin măcar să ceară, să asculte un alt punct de vedere.” Când copilul povestește ceva, poate fi chiar FAPT, scrie in cartea lui Hattie, tradusă la noi, că de la 7 ani copiii sunt destul de conștienți de lumea din jur și apreciază bine diferența între FAPT și FICȚIUNE sau OPINIE. Părinții nu sunt cu toții needucați.
E mult MISinformation și MALinformation, ca și sofisme in spusele doamnei, ceea ce face spusele dansei neglijabile, fără valoare. Oare ce predă, ce a predat?
Cu uniformele, uneori părințiilor li se testează limitele cu aceste propuneri de a scoate alți bani din buzunar (“Ia să vedem, “zona adulților ” Va fi pro-uniforme? Le va plăti? Le va accepta fără chitanță? Va fi de acord și cu cheltuieli [nefiscalizate]? Are încredere în noi? “Zona” e compliantă?”, cum bine știu comentatorii de aici.
Observ si eu un grad de evitare și răceală până la narcisism in abordarea directă a părinților. Deh, zonă bună, buric de București, liceu-colegiu, părinți cu ștaif, poate mai educați…..”să le vorbesc dintr-un ecran (arăt impecabil!)”. Uf, doamnă!
Nu te mai văita . Aveți sporuri aferente . Puteți să faceți ce vreți la școală . O băgați p’asta : Noi nu suntem bone sau psihologi !
“Cu zona adultă am eu o problemă.”
Parintele irational, cu asteptari nerealiste, indisciplinat, fara 7 ani de acasa, care stie mai multe ca profu … Ventilarea pe la interviuri pare ca nu o ajuta pe acesta doamna. Poate e cazul sa caute altceva?
Poate e cazul ca edupedu sa caute niste specialisti care au solutii si sa popularizeze mai putin directorasi autosuficienti si traumatizati?
Iar te bagi ca puiu-n seama! Daca ai o frustrare si obiectul frustrarii tale e doamna director, mergi si spune-i! Dar sa fii pregatit sa ti se dea peste nasul ala de care nu te mai vezi! Jenant e putin spus ca esti!
exact mentalitatea DVS o descrie doamna!
mulțumesc de exemplificarea concretă și rapidă.
Serios?Poate e cazul să treci tu la conducere și să lucrezi în locul ei!Abia aștept să văd dezastrul creeat de uni ca voi.Cât despre specialiștii în educație luați- ii pe cei din occidentul educat și abia aștept să văd cum părintele nu suflă în front pt că regulile sunt reguli iar dacă nu îți convine îți iei copilul și îl duci unde vrei tu. Dacă ți-l primește !SUCCES!
doamna chiar știe ce spune,domnule perplex…că nu va place,e alta poveste…
Unele scoli cumpara uniforme. Asa s-au vandut în Vrancea, si cel mai mult in Focsani, tricouri si hanorace contrafacute la preturi exorbitante. Are si tatal meu doua magazine de haine si stim. Tricouri din Turcia la 5€ 3 bucăti sau din China 7€ 10 bucăți, din cele mai proaste materiale cu putință, prost cusute, prost croite si vopsite cu vopsele care conțin adesea plumb in cantitati enorme, sunt bagate pe gatul elevilor din Focsani, de catre directorii de scoli, la preturi intre 45-140 de lei bucata (enorm față de pretut de achizitie). Totul fara factura. Directorii care au acceptat asta au incasat 100% comisioane grase. Cu o investitie de 1000 de euro pentru o scoala profitul a fost de minim 40.000 de euro. Patroana, o persoana agresiva din Măcin (Tulcea), se poarta foarte urat cu parintii si e imuna la controale. Cine a reclamat-o la OPC a reclamat-o degeaba. Ca mine.
Cand intarzie cate o comanda pentru o scoala de fapt e oprit si confiscat containerul din vama pentru ca marfa e contrafacuta sau actele sunt dubioase. Dar se stie ca cel putin unul din 3 containere trec vama cu brio. Toti politicienii locali dorm pe ei. PSD, PNL, USR, AUR, toti sunt niste gunoaie.
Aveți dovezi că directorii au incasat comisioane?
negociere ca la piață…
are mare dreptate cu bonele….de aici și disperarea unora când e cate o zi liberă ..cu cine ii lasă?!:))