România este printre țările cu cele mai puține zile de școală din Europa, dar cu multe ore petrecute în școală și programa școlară supraîncărcată. Despre acest paradox al școlii din România și efectele sale au vorbit Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București și Ciprian Mihali, conferențiar la Universitatea „Babeș Bolyai”, Cluj-Napoca, la TVR Cultural, pe 25 aprilie 2023. „Programa este prost gândită și neadaptată. Elevii învață mult și inutil”, susține Andreia Bodea. Ciprian Mihali spune că programa „este stufoasă și produce un sentiment de semi-eșec care-i împinge pe majoritatea copiilor înspre meditații”.
„Elevii știu mai puține lucruri, fac confuzii grave, nu învață ce trebuie. Învață mult și inutil. Față de acum 10 ani, un elev mediocru din Caragiale știa mai mult din literatura română decât știe un elev acum, care stă șapte, opt ore la școală. Asta înseamnă că programa este prost gândită și neadaptată”, a susținut Andreia Bodea.
Ciprian Mihali spune ca un efect al programei încărcate este faptul ca se apelează la meditații. „Produce acest sentiment de semi-eșec care-i împinge pe majoritatea copiilor înspre meditații. Nu are timp dna. profesoară sau dl. profesor să ne explice funcțiile la clasă, neapărat trebuie să iau pe cineva să fac meditații ca să învăț funcțiile, pentru că la clasă nu am reușit. Profesorii sunt aproape niște roboți, elevii sunt niște roboții, trebuie să parcurgă cu o viteză extraordinară o programă supraîncărcată”.
Intervenția profesoarei Andreia Bodea:
„Oferta educațională este prost structurată, prost gândită și neadaptată. Îmi este foarte greu să spun dacă este mult sau puțin, atâta vreme cât predăm în acest sistem în care nu ai autonomie, nu ai nimic sau ai o iluzie de autonomie. Eu mă uit la ceea ce spun elevii. Ei spun că examenele naționale sunt, în ultimii 7-8 ani, din ce în ce mai ușoare. Rezultatele sunt, pentru niște colegii deosebite, la fel de bune cum erau și acum 10 ani, dar nu au crescut spectaculos la majoritatea liceelor. Elevii știu mai puține lucruri, fac confuzii grave, nu învață ce trebuie. Învață mult și inutil. Față de acum 10 ani, un elev mediocru din Caragiale știa mai mult din literatura română decât știe un elev acum, care stă șapte, opt ore la școală.
Asta înseamnă că programa este prost gândită și neadaptată, pentru că pe de altă parte vin profesorii care predau disciplinele de examen română, matematică și istorie și spun ca e puțin pentru bacalaureat și eu cred că este puțin, lipsesc lucruri canonice. Eu nu-mi dau seama cum de s-a ajuns în acest punct, pentru că va fi foarte să mergem mai departe, pentru că noi ne ducem tot în jos”.
Intervenția lui Ciprian Mihali la TVR Cultural
„Suntem printre țările care au cel mai mic număr de zile de școală într-un an. Pe de altă parte însă, zilele de școală ale unui copil în România sunt copleșitoare ca număr de ore pe care copii le petrec în școală și pregătind temele. Suntem iarăși într-o situație dezechilibrată. Fiica mea are ore astăzi de la opt la trei, după care vine și mai are încă probabil trei sau patru ore de făcut temele pentru mâine sau pentru poimâine. Asta înseamnă că ea lucrează de multe ori mai mult decât mine.
De asemenea, există un număr mare de discipline și vedem în ultima vreme o adevărată emulație din aceasta de a introduce noi și noi cursuri va face istoria, cutare, va face cutare ș.a.m.d. Dar toate acestea sunt făcute fără coerență, din păcate. Adică sunt făcute fără să se asigure niște repere educaționale și să se asigure o viziune care să permită unui copil pe ciclu școlar să dobândească anumite competențe și abilități care vor fi folositoare în viață. Nu înseamnă că ele pot să fie puse brambura acolo, într-un coș și copiii să se servească sau profesorii să aleagă cursuri la nesfârșit. Asta face ca de multe ori procesul educațional să fie unul deficitar, supraîncărcarea programei. Profesorii sunt aproape niște roboți, elevii sunt niște roboții, trebuie să parcurgă cu o viteză extraordinară o programă supraîncărcată, pentru că dacă vrei să faci ceva vocațional, limitezi șansele altor copii de a învăța pentru bacalaureat sau pentru evaluările periodice.
Lucrurile sunt dezechilibrate și cred că nu e vorba de câte discipline sunt până la urmă, că sunt 4 sau 5 sau sunt 15. Problema este cum sunt ele structurate și care este finalitatea lor în sistemul academic.
Să vă dau un exemplu: în sistemul academic se lucrează tot mai mult astăzi pe module sau pe sub-module. Sunt cursuri de 4 săptămâni sau de 6 săptămâni. Se renunță în multe țări la ciclul de 14 săptămâni pe care îl avem acum și se împarte un curs de 14 săptămâni în trei. Există o anumită elasticitate și care dă seama despre capacitatea noastră de a adapta procesul educațional la și la așteptările copiilor, elevilor, studenților, dar și la posibilitățile profesorilor de a-și crea e înșiși la un moment dat un conținut propriu pe care să-l asume și pe care să-l poată preda fără să stea sub această constrângere apăsătoare a unor programe care sunt foarte stufoase și care produc acest sentiment de semi-eșec care-i împinge pe majoritatea copiilor înspre meditații. Nu are timp dna. profesoară sau dl. profesor să ne explice funcțiile la clasă, neapărat trebuie să iau pe cineva să fac meditații ca să învăț funcțiile, pentru că la clasă nu am reușit”.
Foto: © Xalanx | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.