Profesoara Andreia Bodea, despre vânătoarea de note: Vânează și copiii, vânează și părinții. Ni se reproșează, pentru că elevul a luat 8, acum o să aibă media 9.49 și nu mai ia bursă

6.845 de vizualizări
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre vânătoarea de note. „Ni se reproșează, pentru că (elevul – n.red) a luat 8, acum o să aibă media 9.49 și nu mai ia bursă”, a spus aceasta. Cadrul didactic a precizat că „vânează și copiii, vânează și părinții”.

„Da, a devenit o vânătoare de noapte. Vânează și copiii, vânează și părinții. Adică este o negociere. Ni se reproșează, pentru că a luat 8, acum o să aibă media 9.49 și nu mai ia bursă”, a spus Andreia Bodea

Moderatoare: Doamna Vasile, vânătoarea de note o resimțiți la clasă pentru a se încadra aceste medii pentru burse?

Profesoara Nina Vasile: La toate școlile. Eu le cunosc și pe cele tehnologice și tehnice, și pe cele teoretice. Într-un fel se vânează o notă la Caragiale sau la Mihai Viteazul, adică de la 9 la 10. Acolo e lupta. Și, desigur, pentru ceilalți, de la 4 la 5, cât au ei nevoie. Da, e o presiune. Și atunci e un compromis din partea profesorilor, pentru că trebuie să se convingă că ei îi pot duce acolo. Sigur că cei care au 9 pot 10. Pe cei care au 4 îi duci la 5, pentru că este datoria ta să îi aduci pe un drum care să fie rezonabil pentru ei.

  • Nina Vasile este profesoară de filosofie, scriitoare, doctor în filosofie.

Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației interzice profesorilor, din anul școlar viitor, să mai pună note sau să mai facă evaluări pe baza criteriilor actuale, folosite de aceștia la clasă. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.

Iată ce prevede ROFUIP 2024 (articolul 101 alin.(3)): „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.

Ce prevede Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar

Art. 103 – „(1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.

(2) La sfârşitul clasei pregătitoare și clasei I, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil împreună cu consilierul școlar, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. 

ART. 104 – (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

a) evaluări orale;

b) teste, lucrări scrise;

c) experimente şi activităţi practice;

d) referate;

e) proiecte;

f) probe practice;

g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei/inspectoratele școlare.

(2) În învăţământul primar, la clasele I-IV, în cel gimnazial, liceal, profesional şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar

ART. 106 – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;

b) calificative la clasele I-IV din învățământul de masă şi, respectiv, pentru clasele I-IV și pentru nivelul de învățământ gimnazial din învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;

c) note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi în învăţământul postliceal;

d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;

e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.

(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/data”, respectiv „Nota/data” sau în catalogul electronic, în cazul unităţilor-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării şi arhivării acestuia la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat.”

Citește și:
Evaluarea se va realiza fără a provoca elevilor emoții negative și copiii nu vor fi comparați – recomandări pentru învățători
Niciun profesor nu va mai pune note ca în prezent, din septembrie 2025, ci pe baza noilor standarde de evaluare pentru fiecare disciplină, inexistente momentan / Nerespectarea standardelor este abatere disciplinară pentru profesori

12 comments
  1. pai asta e motivatia pentru note mari daca se poate 10 pe linie, nici 9 nu-i mai incanta, trebuie burse musai pentru toti. Nu conteaza cat stiu conteaza sa ia bursa, si asta stiu si parintii aia. Daca le dai note mici atunci vin si te pandesc pe holurile scolii sa te hartuiasca.

  2. Mari, vă înțeleg perfect disperarea!
    E necesar să știți că e un sistem perdant creat cu oameni! De toate felurile! Și în care fiecare din noi plătim ce am făcut/ ce nu am făcut!

    S-a făcut, acum mulți ani, o statistică cu diferențe între notele luate la examen și mediile de la clasă, pe obiecte de examen, pe școli etc.!
    Am fost sinceră și naivă în mărimea bucuriei pe care am trăit-o la vederea rezultatelor mele în urma efortului comun (cu părinți și copii), de diferența f.f.mică- în modul- dintre cele două note, la fiecare copil al clasei! E un document martor al loialității mele față de elev, față de sistem!(La alții a fost și diferență de puncte-ca medie!!!)

    Acum, peste timp, din interior, pot spune fărâma de realitate a momentului, cea a mea:

    -am fost privată peste puțini ani (de la momentul descris) de dreptul de a preda la anumite clase, sub diferite pretexte sau fără explicații, inițial la acelea unde se poate face manipulare mare; apoi a fost o conduită constantă, probabil dată de cât/ ce se câștiga pe moment din asta;
    -mi s-a îngrădit posibilitatea de a crește profesional, prin alegerile privative făcute de directori; unul singur, la intrebarea mea ,,De ce nu ,,șî eu”?”, mi-a răspuns că a fost sunat de primar pentru o anume conduită! In rest, tăcere absolută, odată cu punere pe acele ore a oamenilor aduși de ei, cărora li se făcea publicitate mascată față de părinți! Dacă un părinte întreba de existența mea în echipa de profesori, i se spunea că am alte sarcini (cel puțin) sau chiar erau mințiți, până în ultima clipă, că voi fi eu profesor la clasă (asta mi-au spus oamenii peste ani); apoi încet, încet au început să inducă ideea în micul oraș despre faptul că eu nu doresc să mă implic, nu mai pot ….!
    Au fost ani când am aflat de sume (date de părinți) care acopereau tot examenul, la pachet cu ideea că nu trebuie stresat elevul- idee verbalizată chiar de directori! Ca și cum efortul devenirii nu e necesar să vină ca o bucurie, ca un firesc exercițiu de viețuire!
    Eu nu am primit, nici nu mi s-au propus asemenea ,,afaceri”, dar sunt convinsă că ele au existat! Dacă este posibil ca un elev bun la clasă ( cunoscut de colegi pentru efortul fiecărei zile) să aibă, in raport cu examenul, o lipsă de pregătire psihologică și să ia o notă mai mică, e de neînțeles cum elevi care ,,s-au târât” prin școală la limita inferioară a rezultatelor să obțină la un examen final o notă de top!

    P.S.
    Onorați munca profesorilor copiilor dumneavoastră alegând să vorbiți cu ei, cu copiii, despre cine merită cinstit!
    Purtați discuții cu cei mici -legate de efortul comun, necesar și greu (profesor + elev+ părinte)- spre a-i face pe ei să gândească cu propria minte!

    Din păcate, este o foarte subtilă diferență între acei ,,profesori calculator”, cei care obișnuiesc elevul cu perspectiva facilă a perceperii obiectului doar ca scop al luării unui examen, vs. cei care îi fac atenți pe elevi, prin alegerea aplicatiilor, la diversitatea de idei și posibilități pentru ceea ce poate stârni în individ acel obiect! (Sunt cazuri în care, de la un anumit moment, pentru că elevii nu au exersat un asemenea comportament repetitiv tu, profesor, să nu mai ai șansa diversificării metodelor pentru obținerea unor rezultate superioare în abordarea orei (limita fiind timpul și autolimitările elevului- date de mecanisme automate anterior exersate)

    Părintele poate fi ipocrit ca și sistemul (,,Să trecem noi de examen, apoi mai vedem” cum e cu gândirea critică a lumii in care trăim; trezindu-se apoi cu un copil incapabil de efort/ intolerant cu frumoasa diversitate a lumii/ speriat de viitor etc.)!

    Veți găsi acei oameni pe care îi meritați in viața dumneavoastră! Ei există! Doar că stau mai în spate! Au făcut ,,doi pași înapoi”! De voie, de nevoie!
    Veți simți că sunteți în armonie cu ei când îi veți alege să facă parte din destinul copiilor dumneavoastră!
    E legea firii – cea care e peste moment și mai presus de indivizi!

  3. in sfârșit ajung la suprafață adevăratele probleme ale ” educației” … …. bursa pe care o ia copilul ajunge la profesorul care da meditații la negru… nu mai conteaza unde cum… de aceea nu vrea nimeni sa schimbe sistemul.
    și e peste tot, la fel, in sistemul bugetar .. acele sume date ” pt excepții”… și procentul mic de exceptionali..
    care au umflat pensiile ” speciale ” , tot ale exceptionalilor….
    etc… bleah …mult curaj a avut doamna directoare…
    când “educația” devine un sistem despre împărțeala unor bani….. până și copii vor învăța tot asta . …. cum s-a mai spus, primitivism administrativ…și mult PR emotional
    ….. ..

  4. Ca profesori, nu va faceti treaba, supraevaluati copiii, si dati note umflate ca sa va linistiti constiinta. Ca sa dau un exemplu copilul meu a avut 10 pe linie din clasa a 5-a pana intr-a 7-a, a avut 6 profesori de romana si am stat linistita, macar unul isi face treaba, credeam eu… Am inceput sa am niste indoieli prin cls 7, si am vrut sa participe copilul la olimpiada, ca sa am o masura obiectiva a cunostintelor lui, dar profesoara de atunci a refuzat, pe motiv ca se accepta doar 2 copii din fiecare clasa si ii ia pe cei mai buni. Iar la inceputul clasei a 8-a, il dau la meditatii pentru evaluare. La testul initial, imi zice profesoara ca are lacune mari si ca am un copil cam de nota 7. Am zis ca vrea sa-mi ia banii si caut alt meditator. Aceeasi parere. Si acum eu ca parinte vin si intreb de ce au profesorii aceasta abordare? de ce le creaza copiilor niste false asteptari, o falsa senzatie de siguranta, cand realitatea este dezastruoasa.

    1. …..in clasa a V a , acum mai mulți ani, la prima ședință cu părinții (la un liceu de fițe București, central, Eminescu…, cu clasele 1- 12), prof de mate a venit cu următoarea rugăminte, ff clar exprimată….” dragi părinți, va rog, mult, invatati-i pe copiii dvs cum sa învețe” (….tot așa, pt erau ” dezastre”)… am rămas siderată și de atunci nu-mi mai revin. :))..

    2. Deci ai și dumneata un copil de 7 (conform meditatorului) și vrei să-l trimiți la olimpiadă, dar e vina profesorului că elevul nu e de 10 (sau mai bine zis, poate e de 9-10 dar nu primul și nici al doilea din clasă la română)…

      Doamnă, lasă copilul să fie copil, 7 e suficient dacă atât poate, în douăzeci de ani nu-l mai întreabă nimeni ce medie avea la română. Poate dacă ajunge prim ministru îl întreabă vreun ziarist cu ce medie a luat bacalaureatul (dacă-l ia).

      ”A avut 10 pe linie” nu înseamnă nimic, dacă d-ta ai verificat doar carnetul de note. Ai verificat dacă-și face temele sau le ia de pe net gata făcute? L-ai văzut vreodată cu cartea de română în mână, încercând să deslușească niște exerciții de gramatică? Te-ai mai uitat și d-ta din când în când prin caietele lui, să vezi ce apare pe acolo? (în sensul în care are măcar cea mai mare parte din lecții, etc). Ai mai ajuns d-ta și pe la școală ca să discuți cu profesorii clasei?

      Nu zic că nu există o culpă a profesorilor clasei… Dar chiar așa, din 6 profesori de română schimbați în 4 ani, chiar n-a fost nici unul mai exigent, care să noteze copilul pe ce știe, nu pe impresii? Nu v-ați pus problema că meditatorul vă spune că e mult de muncă (și ședințe de plătit) pentru că are nevoie de clienți? Automat ați considerat că e de vină profesorul clasei… Poate că aveți un copil de 7-10 care la examen va avea notă mare – cui veți mulțumi? Meditatorului, că ”l-a ridicat” de la cât a zis el că era inițial, sau celui/celor care au muncit cu el 4 ani?

    3. Mari, vă înțeleg perfect disperarea!
      E necesar să știți că e un sistem perdant creat cu oameni! De toate felurile! Și în care fiecare din noi plătim ce am făcut/ ce nu am făcut!

      S-a făcut, acum mulți ani, o statistică cu diferențe între notele luate la examen și mediile de la clasă, pe obiecte de examen, pe școli etc.!
      Am fost sinceră și naivă în mărimea bucuriei pe care am trăit-o la vederea rezultatelor mele în urma efortului comun (cu părinți și copii), de diferența f.f.mică- în modul- dintre cele două note, la fiecare copil al clasei! E un document martor al loialității mele față de elev, față de sistem!(La alții a fost și diferență de puncte-ca medie!!!)

      Acum, peste timp, din interior, pot spune fărâma de realitate a momentului, cea a mea:

      -am fost privată peste puțini ani (de la momentul descris) de dreptul de a preda la anumite clase, sub diferite pretexte sau fără explicații, inițial la acelea unde se poate face manipulare mare; apoi a fost o conduită constantă, probabil dată de cât/ ce se câștiga pe moment din asta;
      -mi s-a îngrădit posibilitatea de a crește profesional, prin alegerile privative făcute de directori; unul singur, la intrebarea mea ,,De ce nu ,,șî eu”?”, mi-a răspuns că a fost sunat de primar pentru o anume conduită! In rest, tăcere absolută, odată cu punere pe acele ore a oamenilor aduși de ei, cărora li se făcea publicitate mascată față de părinți! Dacă un părinte întreba de existența mea în echipa de profesori, i se spunea că am alte sarcini (cel puțin) sau chiar erau mințiți, până în ultima clipă, că voi fi eu profesor la clasă (asta mi-au spus oamenii peste ani); apoi încet, încet au început să inducă ideea în micul oraș despre faptul că eu nu doresc să mă implic, nu mai pot ….!
      Au fost ani când am aflat de sume (date de părinți) care acopereau tot examenul, la pachet cu ideea că nu trebuie stresat elevul- idee verbalizată chiar de directori! Ca și cum efortul devenirii nu e necesar să vină ca o bucurie, ca un firesc exercițiu de viețuire!
      Eu nu am primit, nici nu mi s-au propus asemenea ,,afaceri”, dar sunt convinsă că ele au existat! Dacă este posibil ca un elev bun la clasă ( cunoscut de colegi pentru efortul fiecărei zile) să aibă, in raport cu examenul, o lipsă de pregătire psihologică și să ia o notă mai mică, e de neînțeles cum elevi care ,,s-au târât” prin școală la limita inferioară a rezultatelor să obțină la un examen final o notă de top!

      P.S.
      Onorați munca profesorilor copiilor dumneavoastră alegând să vorbiți cu ei, cu copiii, despre cine merită cinstit!
      Purtați discuții cu cei mici -legate de efortul comun, necesar și greu (profesor + elev+ părinte)- spre a-i face pe ei să gândească cu propria minte!

      Din păcate, este o foarte subtilă diferență între acei ,,profesori calculator”, cei care obișnuiesc elevul cu perspectiva facilă a perceperii obiectului doar ca scop al luării unui examen, vs. cei care îi fac atenți pe elevi, prin alegerea aplicatiilor, la diversitatea de idei și posibilități pentru ceea ce poate stârni în individ acel obiect! (Sunt cazuri în care, de la un anumit moment, pentru că elevii nu au exersat un asemenea comportament repetitiv tu, profesor, să nu mai ai șansa diversificării metodelor pentru obținerea unor rezultate superioare în abordarea orei (limita fiind timpul și autolimitările elevului- date de mecanisme automate anterior exersate)

      Părintele poate fi ipocrit ca și sistemul (,,Să trecem noi de examen, apoi mai vedem” cum e cu gândirea critică a lumii in care trăim; trezindu-se apoi cu un copil incapabil de efort/ intolerant cu frumoasa diversitate a lumii/ speriat de viitor etc.)!

      Veți găsi acei oameni pe care îi meritați in viața dumneavoastră! Ei există! Doar că stau mai în spate! Au făcut ,,doi pași înapoi”! De voie, de nevoie!
      Veți simți că sunteți în armonie cu ei când îi veți alege să facă parte din destinul copiilor dumneavoastră!
      E legea firii – cea care e peste moment și mai presus de indivizi!

    4. Pai i-or fi dat note mari ca sa nu se trezeasca cu mama mari pe la scoala, facand pe elicopterul si tipand ca puiutzul nu e apreciat la adevarata valoare a geniului ascuns.
      PS. 6 profi de romana in doi ani? E un record. Trebuie sunat la Guinness.

  5. Când nota a devenit un scop pentru un asemenea motiv, e obligatoriu de cântărit criteriul!Sistemul trebuie recalibrat sub acest aspect!

    Nu se va cântări!La gradațiile de merit s-a intamplat la fel!
    Proștii să alerge și să nu mai poată prinde o gradație, căci cei care și-au facut un scop doar din ea sunt mai mulți decât câte gradații sunt!!!!!
    De ce nu s-a renunțat?
    Pentru că fabricanții de diplome erau tot in sistem! Aleși pe sprânceană, căci ei știu secrete de nedestăinuit despre lucruri care fac diferența!
    Și mai nou, numărătorii de credite strâng mai mult, mai cu spor!E mai rău: consumi din resursele tale limitate, stoarse de ei- prin lipsa de organizare a sistemului și contactul de oameni formați și apreciați de ei!Nu primești la schimb decât….loc in sistem in continuare!

    Trăim într-o nebunie pe care o validăm prin lipsa de reacție!Unii nici nu mai conștientizează! Se lasă purtați ca turma de oi!
    Suntem vinovați!
    Vinovații fără vină pot să mai facă lumină?

    1. Ușor, ușor vom fi toți niște sofiști.

      Din păcate nu avem și soluții.

      Presiunea vine pt că există de fapt niște interese. Dacă mai sunt si politice, emoționale sau prin legături de familie e aproape imposibil sa rezolvi ceva cu acești oameni.

      Nu există front comun in nicio cancelarie pe acest subiect.

      Poate doar pe cont propriu si pt scurt timp până ce malaxorul de distrugere a reputației profesionale intră in funcțiune.
      Dacă reziști îți atacă familia, apoi alte probleme personale.
      Până cedezi sau pleci.
      Dar știi că problema rămâne și că nu rezolvi nimic așa că…

    2. E plin sistemul de simpozioane, concursuri, proiecte în urma cărora pot obține adeverințe, credite, punctaje!
      Gradația trebuie desființată, stabilite alte criterii!
      Nimic nu se va schimba, din păcate!
      CCD- urile, furnizorii de cursuri, asociațiile nou înființate care oferă sfânta adeverință, aparțin tot oamenilor din sistem!
      RECORDER nu știe ce subiect are aici!

      1. Exact !!!

        O structura de tip mafiot, cu tot ce inseamna asta! Bani, avantaje, pozitie in ierarhie doar daca platesti cui trebuie din retea, sub forma unor taxe de protectie, practic (pt certificate, diplome, puncte etc). Noi si ai nostri… nu e loc decat pentru cei putini, care inteleg regulile jocului si se supun. Un sistem paralel pentru cei putini si initiati : COSA NOSTRA ! ‘Treaba noastra’…

        E radacina putregaiului generalizat din educatie, da! Sa speram intr-o investigatie RECORDER ! Sau poate Edupedu??

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Comportamentul elevilor, absenteismul și nevoile educaționale speciale – priorități în reforma inspecțiilor Ofsted, forul englez responsabil cu asigurarea calității în învățământul din Anglia

Inspecțiile în școlile din Anglia, organizate de Ofsted, echivalentul englez al Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), vor trece printr-o reformă accelerată în perioada următoare, conform unui…
Vezi articolul

Ministerul Educației, în urmă cu doi ani: 1.057 școli, cu 327.718 elevi, au fost evaluate cu cel mai mare risc într-un cutremur, ceea ce înseamnă un potențial ridicat de decese și răni grave dacă școlile sunt ocupate în timpul unui seism

Într-un document publicat de Ministerul Educației în decembrie 2020, în cadrul proiectului de reabilitare a școlilor vulnerabile la cutremur, în derulare acum, instituția susține că în toata țara „1.057 școli,…
Vezi articolul