Profesoară de Biologie la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca, profesoara Anda Culișir a declarat într-un interviu video acordat jurnalistei Ruxandra Hurezean, publicat de G4Media.ro că e „cel mai fain job” să fii profesor. Aceasta arată care sunt lucrurile care au atras-o spre meseria de profesor, în clasa a XII-a când a oscilat între medicină și o carieră didactică. Este profesor Merito din 2018.
„Când mă mai întâlnesc cu oameni, nu știu, vorbesc cu cineva pe mașină sau pe avion, te împrietenești și vai, doamnă, dar ce meserie aveți? A, sunt profesor. Și întotdeauna prima reacție e așa… cum? A, săraca!”, spune Anda Culișir despre felul în care oamenii o privesc atunci când află despre profesia ei.
De ce și cum a ales să se facă profesoară? „În clasa a XII-a am avut așa o discuție serioasă, eu cu mine, am adunat și pe mama și pe tata și am zis Ok, medicină – ce e bun? ce nu e bun? am pus acolo toate punctele tari și punctele slabe. Ok, profesorat – îmi place să lucrez cu oamenii, îmi place să experimentez, sunt un om foarte curios, îmi place să învăț în mod constant despre lucrurile din jurul meu și așa îmi sclipesc ochii când aflu chestii interesante și noi. Îmi place orice fel de experiență. Am așa un sentiment de ăsta constant, de libertate, nu-mi place să fiu constrânsă, adică cam cum sunt și copiii.
Și îmi place cel mai mult să funcționez în echipă, să învăț într-o echipă împreună cu echipa, să fie un schimb bidirecțional cumva de informație. Am renunțat la partea asta de medicină și m-am dus către treaba asta cu învățământul, pentru că acolo se întâmplă treaba asta în care se schimbă, e bidirecțională, în care înveți foarte multe despre generații, înveți foarte multe despre cum funcționează psihologia și mintea umană și cum se dezvoltă copiii. Toată istoria omenirii poți să o înveți alături de copiii ăștia și văzând de la o generație la alta ce preferințe și ce stiluri au, și totul te face să fii și foarte conectat la lumea din jurul tău și te pune tot timpul să-ți pui întrebări în legătură cu tine însuți.
Dacă ceea ce încerci să faci nu funcționează la copii, niciodată n-o să fie vina a 30 de copii din clasă, e clar că e la tine undeva și atunci te obligă tot timpul să te upgradezi și să devii tu curios în legătură cu modurile în care predai sau devii tu o nouă persoană totodată la 5 ani, cel puțin”, spune Anda Culișir.
Întrebată „pentru care Românie te străduiești și ce te motivează să continui?”, Anda Culișir spune că „mă motivează să continui să fac ceea ce fac faptul că se schimbă generațiile și fiecare generație o provocare extraordinară și trebuie să stau să fiu la curent cu ce mișcă și să învăț limbaje noi de a se înțelege între ăștia de acuma – generația Z, vorbesc cu skill-uri, cu sigma – trebuie să stau să învăț cuvinte noi, să văd ce funcționează la ei, ce le place, ce nu le place, să-mi dau seama că ce credeam eu despre generația asta este total altceva, deși au aceleași valori de bază, aceiași copiii drăguți și inocenți care își doresc să transforme lumea în jurul lor, să fie acceptați, să fie integrați. E aceeași Mărie cu altă pălărie de fapt, dar trebuie să înveți un alt mod de a povesti cu ei de fiecare dată, ca după aia să te asculte și ei pe tine. Că dacă eu mă duc o dată la oră și zic băi, ce sigma ești!, că am învățat de la ei și ei zic, băi fii atent, profa!, și-atunci le pot zice și eu de ribozomi și reticule, că mă aud. Și e, așa, o joacă continuă cumva, e o tinerețe fără bătrânețe. Suntem conștienți de toate problemele și când ies afară, pe ușa școlii și în afara clubului de voluntariat, da, sunt acolo toate problemele, dar te ajută să fii capabil, așa, de un pic de meta-cogniție, să nu te mai iei chiar așa în serios, să nu mai suferi atâta pentru orice chestie pe care poți s-o schimbi sau nu. Adică pur și simplu te face să trăiești mai mult și mai fericit și să iei viața așa… să te bucuri de lucruri simple, ceea ce cred că toți adulți au nevoie la un moment dat: să se bucure de lucruri simple. Unii se bucură că citesc o carte sau ccând beau un ceai cald într-o zi ploioasă. La fel de frumos te poți bucura și de atâta nebunie și de atâta viață și de atâta culoare în jurul tău. Mi se pare că e cel mai fain job!”.
Fondatoare, împreună cu elevii săi, a festivalului Ghibstock, în 2010, Anda Culișir povestește cum a pornit acest eveniment fenomen pentru adolescenții din Cluj. Ghibstock a fost suspendat în pandemie, ca toate activitățile școlare, dar a revenit apoi și este considerat un model educațional în comunitatea școlară pentru felul în care are loc „activarea comunității clujene, implicarea tinerilor în viața culturală, încurajarea spiritului de inițiativă în rândul lor și inițiere de parteneriate durabile între actori sociali care împărtășesc aceeași viziune asupra educației și având în vedere că este făcut de tineri pentru tineri”, potrivit mapei de festival.
Interviul integral poate fi văzut pe G4Media.ro