Copiii cu cerințe educaționale speciale sunt printre cei mai loviți dintre cei peste 91% dintre elevii lumii care au fost afectați de criza Covid-19. Pentru aceștia, întreruperea obiceiurilor educaționale și obligația de a trece la medii de învățare la distanță presupun provocări suplimentare, într-o situație deja dificilă, arată Cecilia Mezzanotte, consultant în cadrul Directoratului pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), într-un material publicat pe platforma online a acestei instituții. Ea prezintă atât riscurile pe care le înfruntă elevii cu cerințe educaționale speciale, cât și diverse soluții aplicate în unele dintre țările OECD.
Potrivit sursei citate, unele țări, precum Finlanda, au acționat în sprijinul elevilor cu CES încă din primele momente ale închiderii școlilor, pregătind instruirea la domiciliu pentru acești copii. Dar, pe măsură ce țările au fost obligate să impună măsuri de distanțare și izolare, a devenit necesară predarea online.
Experta citată arată că elevii cu CES riscă o dublă penalizare în timpul închiderii școlilor – din punct de vedere al accesului la educație, dar și cel al incluziunii.
Ei se bazează, adesea, mai mult decât ceilalți copii pe diverse tehnologii pentru educație, ceea ce ar fi un avantaj pentru tranziția lor către educația online. Dar nevoile lor specifice îi împiedică adesea să aibă acces la diversele instrumente folosite în prezent:
- copiii cu deficiențe auditive ar putea fi în imposibilitatea să urmărească predarea pe canale video
- copiii cu deficiențe de vedere ar putea întâmpina probleme cu temele trimise prin platforme virtuale, dacă formatul nu este accesibil
- elevii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție ar putea să întâmpine greutăți când vine vorba să-și facă temele sau să urmărească o lecție preînregistrată, care nu le captează suficient atenția
- pentru copiii cu probleme de funcționare executivă, navigarea printre clasele virtuale, pentru diverse materii ar putea deveni o sarcină copleșitoare
- copiii cu dislexie sau disgrafie ar putea să întâmpine greutăți dacă trebuie să parcurgă singuri materia sau să se bazeze pe părinți care nu au timpul au mijloacele să-i sprijine în învățare
- copiilor cu autism le va fi dificil să înțeleagă, dar trebuie să li se explice situația actuală, la fel cum e nevoie să fie explicat și copiiilor cu anxietate de ce trebuie să-și schimbe programul și obișnuințele, în contextul măsurilor pentru combaterea pandemiei.
Această din urmă problemă nu se limitează doar la cei care sufereau de anxietate, ci oricui care ar putea fi astfel afectat de situația produsă de pandemie, arată autoarea.
Cecilia Mezzanotte arată că diverse proceduri au fost luate local sau național, în diverse țări, pentru asistarea elevilor cu CES. De exemplu:
- temele pentru copiii cu deficiențe de vedere pot fi transcrise în Braille, în lipsa unui aparat cu funcții de accesibilitate pentru astfel de utilizatori
- pentru elevii cu deficiențe de auz pot fi aplicate servicii de live captioning la distanță pentru cursurile video
- sistemele de învățământ din țări precum Italia, Franța sau Irlanda, dar și diverse ONG-uri agregă liste de aplicații și instrumente pentru sprijinirea elevilor cu cerințe educaționale speciale – vezi un exemplu pentru elevii cu deficiențe de vedere
- în SUA, un grup de profesori a lansat un hotline pentru a-i ajuta la teme pe elevii cu deficiențe de vedere și auditive
- în cele mai multe țări există asistenți sau profesori pregătiți pentru a-i ajuta pe elevii cu CES care oferă online sprijin individual și cu materiale personalizate.
Cu toate acestea, arată specialista OECD, după actuala criză va fi nevoie de intervenții mai bine structurate și coordonate în sprijinul elevilor cu cerințe educaționale speciale, intervenții care să implice deopotrivă școlile, profesorii, consilierii, familiile copiilor vulnerabili, care au cel mai mult de suferit.