Problema pierderilor de învățare să fie tratată și altfel decât prin programe de recuperare: elevii să fie învățați să aibă din nou încredere în puterea lor de învățare, încredere strâns legată de succesul academic – expert britanic

Un nou studiu publicat la sfârșitul lunii ianuarie a.c. de revista Nature confirmă încă o dată că progresele de învățare ale elevilor au încetinit considerabil în perioada pandemiei, iar noile evaluări, realizate preponderent în țări dezvoltate, echivalează aceste pierderi cu o perioadă de circa 35% dintr-un an școlar, semnalează o expertă britanică în publicația The Conversation. Aceasta apreciază însă că, deși chestiunea pierderilor de învățare este abordată generic prin discuții privind măsurile necesare recuperării materiei pierdute, este utilă (și) o altă abordare, care să se concentreze pe un efect-cheie al întreruperii activităților școlare – pierderea încrederii elevilor în propria putere de a face față cerințelor.

• În analiza citată, Clare Wood, director al Centrului de Cercetare în Limbaj, Educație și Inegalități de Dezvoltare al Nottingham Trent University, pune în oglindă cercetările privind pierderile de învățare și măsurile de recuperare care se impun post-pandemie, pe de o parte, și celelalte efecte majore cauzate de izolarea de elevi pe perioade îndelungate.

Analiza publicată în Nature de experți ai unor universități din Franța și Marea Britanie, citată de experta menționată, se bazează pe 42 de studii din diverse țări, în special din SUA, Marea Britanie și Olanda, realizate între 2020-2022. Aceasta constată că pierderile s-au concentrat mai mult în anumite materii – mai degrabă la matematică, decât la citire – și au apărut la începutul perioadelor de izolare, rămânând relativ constante în timp.

Cercetarea sugerează că măsurile luate în țările respective, preponderent dezvoltate, au avut un efect considerabil de stabilizare, dar până acum nu pare să se fi găsit soluții pentru a-i susține pe elevi să revină la realizările din perioada pre-pandemie, lucru valabil în special pentru familiile cu venituri reduse.

Autoarea citată se întreabă, însă: “este oare acesta modul corect de a reflecta la provocările cu care se confruntă elevii și profesorii lor?”. Ea apreciază că accentul prea mare pus pe eforturile de recuperare a pierderilor de învățare neglijează o altă problemă: mulți copii au fost afectați fundamental, în pandemie, în alte feluri care le influențează capacitatea de a învăța bine.

Specialista citează un raport publicat la sfârșitul anului trecut și la care a contribuit și ea, potrivit căruia, la nivelul elevilor cu vârste de școală primară, pandemia a avut un efect negativ asupra atitudinii pozitive, motivației de învățare, rezistenței, dar, mai mult decât toate, asupra încrederii copilului că este capabil să realizeze sarcinile care i se dau. Acest din urmă aspect este strâns legat de realizările de învățare ale copiilor, notează ea. 

Clare Wood notează că, dacă în privința celorlalte aspecte s-au înregistrat îmbunătățiri în ultima perioadă, încrederea în forțele proprii rămâne la un nivel scăzut. 

• Ea îl citează pe un psiholog, Albert Bandura, potrivit căruia școala are un rol-cheie în clădirea acestei încrederi: le oferă copiilor mediul necesar pentru a înțelege experiența succesului, le permite să urmărească felul cum alții, asemenea lor, receptează succesul, respectiv oferă soluții de abordare a reacțiilor negative cauzate de învățare, prin contactul cu profesorii. 

Potrivit autoarei, unul dintre motivele pentru care, până acum, eforturile de recuperare post-pandemie nu au avut rezultatele scontate poate fi acela că nu au fost luate în calcul suficient de mult efectele psihologice ale experienței din pandemie. “Dacă vrem să-i vedem pe elevi că au realizări, în locul discuțiilor despre ‘pierderi de învățare’ și ‘rămas în urmă’ avem nevoie să ne concentrăm o parte dintre eforturi în sensul să îi învățăm că pot avea încredere în propriile lor abilități”, afirmă experta. Ea apreciază că profesorii și părinții pot face multe în sensul refacerii stării de bine și motivării copiilor, dacă au în vedere nevoile psihologice primare ale acestora” – autonomie, mediu cu care să se relaționeze și care să le ofere experiența succesului.

Foto: © Agencyby | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.