Proabil cel mai vechi calendar seleno-solar din lume, descoperit de arheologi în Turcia: sculpturi dăltuite în piatră de acum 13.000 de ani care ar fi marcat impactul unei comete

Sculpturile dăltuite într-un stâlp mare de piatră la Göbekli Tepe, în Turcia, cu aproape 13.000 de ani în urmă, ar putea fi cel mai vechi calendar seleno-solar din lume, sugerează un nou studiu conform căruia este posibil ca acest calendar să fi fost sculptat pentru a marca impactul catastrofal cu o cometă, conform Live Science, scrie Agerpres.

• Studiul a fost publicat la 24 iulie în jurnalul Time and Mind.

Stâlpul analizat din situl arheologic de la Göbekli Tepe conţine 365 de simboluri de forma literei “V”. Cercetătorii sunt de părere că un astfel de simbol reprezintă o singură zi, iar întregul calendar cuprinde “12 luni pe lângă 10 zile suplimentare”, conform unui comunicat al Universităţii din Edinburgh.

Pe lângă simbolurile în formă de “V”, cercetătorii au analizat şi o sculptură ce reprezintă “un animal similar unei păsări” care are un simbol în formă de “V” reprezentat în jurul gâtului. Această sculptură ar putea reprezenta “constelaţia solstiţiului de vară din acele vremuri”, conform comunicatului.

Acest ansamblu de sculpturi, realizate probabil în jurul anului 10850 î.Hr. este o reprezentare a unui impact cu o cometă ce s-a produs în acea perioadă. Ele arată că oamenii de atunci “putea să-şi înregistreze observaţiile Soarelui, Lunii şi constelaţiilor în forma unui calendar solar”, conform comunicatului.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că impactul unei comete, care ar fi putut declanşa o epocă glaciară, ar fi fost suficient pentru a declanşa o schimbare culturală la Göbekli Tepe şi poate ar fi dus chiar la apariţia “unui nou cult sa religii”, potrivit comunicatului, mai notează Agerpres.

“Se pare că locuitorii din Göbekli Tepe erau buni observatori ai cerului, ceea ce este de aşteptat dacă ne gândim că lumea lor a fost devastată de impactul unei comete”, susţine autorul acestui studiu, Martin Sweatman, de la Universitatea din Edinburgh. “Acest eveniment ar fi putut să se afle la originea civilizaţiei pentru că ar fi putut iniţia o nouă religie şi pentru că ar fi putut motiva producerea unor noi progrese în agricultură pentru a face faţă climatului rece. Posibil că încercarea lor de a înregistra ceea ce au văzut reprezintă primii paşi în dezvoltarea scrierii ce a apărut mii de ani mai târziu”, a adăugat el.

Figurile sculptate sunt similare celor descoperite într-un alt sit arheologic din Turcia, din regiunea Urfa, mai transmite Live Science.