Prioritățile propuse de Ministerul Educației pentru “consolidarea calității” doctoratelor și integritate în mediul universitar / Prioritățile pe termen mediu pentru studenți, finanțarea și reforma activităților universitare – descrise în proiectul de buget pe 2022

Transparentizarea deciziilor pe care le iau universitățile cu privire la studiile doctorale este o prioritate pe termen mediu pentru Ministerul Educației, alături de “strategii proprii” ale universităților pentru prevenirea fraudelor academice. În proiectul de buget pe 2022, Ministerul listează “prioritățile strategice” stabilite pe termen mediu în domeniul educației, inclusiv la nivelul învățământului superior, capitol unde, pe tema studiilor doctorale și pe cea a eticii academice, are în total 11 propuneri, dintre care cele privind sprijinul pentru combaterea fraudei vizează în principal măsuri la nivelul instituțiilor, nu politici generale.

La nivelul priorităților pentru sprijinirea eticii și integrității în universități, ministerul propune:

• măsuri generale: dezvoltarea unei culturi organizaționale de profil la nivelul sistemului universitar
• măsuri la nivelul instituțiilor: sprijin pentru implementarea unor măsuri de respectare a normelor deontologice și de integritate, sprijin pentru elaborarea unor strategii proprii ale universităților, armonizarea codurilor de etică universitară

Alte priorități pe termen mediu ale Ministerului, menționate în proiectul de buget, includ, între altele:

• “Atragerea unor experți externi calificați în activitatea de predare și de evaluare din universități”
• “Corelarea cuantumului burselor studențești cu nevoile beneficiarilor și evoluția salariului minim garantat”
• “Dezvoltarea unui sistem de „micro-credite” care să faciliteze participarea la forme de educație pe tot parcursul vieții pentru dobândirea de competențe și adaptarea la cerințele pieței forței de muncă”
• “Sprijinirea eforturilor de internaționalizare a universităților”

În privința doctoratelor, prioritățile Ministerului includ transparența proceselor decizionale din universități, “reevaluarea modului de acordare a calificativelor obținute la absolvirea studiilor doctorale”, internaționalizarea acestora.

În condițiile alocării de doar 2,28% din PIB pentru educație, conform proiectului de buget pe 2022, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești (ANOSR) a apreciat, luni, că “prioritățile asumate de Guvernul României prin nenumărate angajamente reprezintă, în fapt, o simplă maculatură care „să ia ochii” studenților, populației și partenerilor europeni” – detalii.

Lista completă a priorităților strategice pe termen mediu, cu privire la învățământul superior, declarate de Ministerul Educației în proiectul de buget pe 2022:

“1. Creșterea participării la forme de învățământ terțiar

• Intensificarea eforturilor de creștere a accesului la învățământ terțiar a grupurilor subreprezentate
• Sprijinirea elevilor la tranziția dintre învățământul liceal și cel terțiar
• Reconectarea accelerată a mediului universitar la mediul economic
• Creșterea calității și a disponibilității serviciilor de consiliere a studenților – consiliere în carieră și consiliere psihologică
• Îmbunătățirea retenției studenților
• Creșterea finanțării învățământului superior în corelare cu creșterea autonomiei și responsabilității universităților în gestionarea fondurilor proprii
• Adaptarea programelor de studii la nevoile actuale ale societății
• Reglementarea și susținerea recunoașterii învățării anterioare, acumulată în medii formale sau informale
• Asigurarea calității formării cadrelor didactice din învățământul superior
• Sprijinirea universităților pentru a dezvolta programe de studii de tip joint-degree sau interdisciplinare, corelate cu piața muncii
• Atragerea unor experți externi calificați în activitatea de predare și de evaluare din universități
• Corelarea cuantumului burselor studențești cu nevoile beneficiarilor și evoluția salariului minim garantat.

2. Creșterea participării la forme de educație pe tot parcursul vieții

• Sprijinirea universităților pentru atingerea țintei naționale de participare a adulților la astfel de sesiuni de formare
• Dezvoltarea unui sistem de „micro-credite” care să faciliteze participarea la forme de educație pe tot parcursul vieții pentru dobândirea de competențe și adaptarea la cerințele pieței forței de muncă.

3. Intensificarea eforturilor de internaționalizare a sistemului românesc de educație

• Sprijinirea eforturilor de internaționalizare a universităților
• Creșterea numărului de mobilități internaționale, inclusiv prin accesarea de fonduri externe nerambursabile, pentru cofinanțarea mobilităților
• Digitalizarea proceselor educaționale
• Recunoașterea reciprocă automată a programelor de studii.

4. Creșterea capacitații managementului universitar de a implementa politicile naționale

• Formarea persoanelor implicate în managementul universitar înainte și/sau la începutul unui mandat de conducere
• Dezvoltarea de resurse deschise care să sprijine activitatea persoanelor implicate în managementul universitar
• Monitorizarea, evaluarea și îmbunătățirea infrastructurii și a capacității universităților de a implementa diverse politici naționale
• Susținerea formării polilor de excelență – consorții universitare care să includă universități și institute de cercetare
• Creșterea capacitații de colectare și analiză a datelor relevante pentru susținerea procesului decizional, atât la nivel instituțional, cât și la nivelul sistemului de învățământ superior
• Realizarea „laboratoarelor pilot” de către universitățile membre ale Consorțiilor Europene și transformarea acestora în modele pentru învățământul superior românesc.

5. Consolidarea calității studiilor doctorale

• Transparentizarea proceselor decizionale de la nivelul universităților
• Extinderea implicării tuturor actorilor relevanți în luarea deciziilor
• Încurajarea inovației și originalității studenițlor-doctoranzi în cercetarea științifică
• Reevaluarea modului de acordare a calificativelor obținute la absolvirea studiilor doctorale
• Internaționalizarea studiilor doctorale
• Monitorizarea inserției absolvenților de studii doctorale pe piața muncii
• Încurajarea autonomiei studenților doctoranzi.

6. Susținerea eticii și integrității în mediul universitar

• Dezvoltarea unei culturi organizaționale privind etica și integritatea la nivelul sistemului de învățământ superior
• Sprijinirea universităților, pentru a implementa măsuri proactive cu privire la respectarea normelor de deontologie și integritate academică și a principiilor de etică
• Susținerea elaborării unor strategii proprii de prevenire și combatere a fraudelor academice, precum și constituirea la nivelul fiecărei instituții a unor baze de date informatice cu actele de studii și conținutul lucrărilor de finalizare a studiilor
• Armonizarea codurilor de etică universitară cu evoluțiile de la nivelul SEE/SEIS.

7. Susținerea parteneriatelor, orientarea către zona STEAM

• Încurajarea parteneriatelor public-private cu mediul economic
• Promovarea unor lucrări inovative ale studenților, precum și a unor materiale informative în domeniul STEAM și constituirea unor baze de date cu conținutul acestora.

8. Dezvoltarea unui ecosistem digital pentru învățământul universitar

• Dezvoltarea unor structuri adaptate specificului fiecărei universități dedicate dezvoltării competențelor digitale și gestiunii informatice
• Dezvoltarea unor platforme securizate, dedicate evaluării studenților
• Construcția și dezvoltarea unor programe de studii pentru formare – „joburile viitorului”
• Dezvoltarea și multiplicarea laboratoarelor de realitate virtuală și realitate augmentată
• Dezvoltarea competențelor digitale înalte ale studenților, cadrelor didactice și cercetătorilor din universități
• Dezvoltarea infrastructurii digitale și generalizarea accesului la echipamente electronice și dezvoltarea de conținut digital și de softuri dedicate învățării.”

Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

Alianța studenților, despre cei 2,28% din PIB pentru educație, propuși prin proiectul de buget: „o condamnare a sistemului de învățământ la necompetitivitate și inechitate” / Angajamentele guvernului – „o simplă maculatură care să ia ochii”

DOCUMENT Bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 va fi de 2,28% din PIB, cea mai mică alocare din ultimii 3 ani – proiect