Prioritățile pentru educație în viitorul apropiat, în ochii OCDE, organizație la care România dorește să adere: bani și resurse pentru a depăși crizele produse de război și pandemie și schimbările accelerate din digital, energie curată, media 

În urmă cu patru ani, chestiunile de sănătate globală și conflictele internaționale erau temele despre care elevii care participau la ediția de atunci a testelor PISA se declarau a fi cel mai puțin informați. În 2022, acestea sunt temele care domină agenda internațională, cu efect major asupra piețelor care așteaptă tineri angajați, asupra sistemelor de educație și asupra societății în care tinerii trebuie să se descurce. Din acest punct pleacă cel mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind perspectivele pe termen mediu și lung în domeniul educației, pentru ca aceasta să nu mai treacă prin șocuri similare precum cele înregistrate din 2020 încoace.

• Documentul OCDE este o privire în viitorul apropiat ce abordează teme care, în perioada post-pandemie, lipsesc în bună măsură din dezbaterile de reformă educațională din România, care, cu toate neajunsurile și controversele, și-au stabilit obiectivul de a aduce “la zi” sistemul de învățământ, dacă nu pe cel de a-l pregăti pentru viitorul care se transformă rapid în actualitate.  

În ediția pe 2022 a Education Policy Outlook, publicată recent de OCDE, organizația plasează așteptările țărilor membre privind educația în contextul global curent. OCDE, organizație la care și România dorește să adere, atrage atenția că, pentru țările membre, trei forțe tulbură apele nu doar în economie, politică și relații diplomatice, ci și în sistemele de educație. Acestea trebuie să se pregătească – și mai ales să îi pregătească pe tineri – pentru contextul de viață și de muncă în rapidă schimbare asupra căruia și acest for, și altele au insistat în ultimii ani.

Cele trei “forțe catalizatoare”: invazia Rusiei din Ucraina, continuarea efectelor produse de pandemia Covid-19, respectiv evenimente climatice extreme.

Potrivit OCDE, acestea trei vor continua să aibă ecouri, cel puțin, în 2023 și vor avea un impact considerabil asupra sistemelor de educație, de la digitalizare la nevoia educației de consum media și la creșterea investițiilor în acest domeniu, într-un moment în care, în fața unor probleme economice în creștere, guvernele vor avea tendința să aloce mai puțini bani.

Sistemele de educație, afirmă autorii, sunt nevoite de actualul context să-i pregătească pe elevi să devină adepții învățării pe tot parcursul vieții, deoarece, spune raportul, aceasta ar fi singura soluție pentru a-și găsi un rost în fața unor evoluții care se petrec simultan:

• Problemele globale ce funcționează drept “catalizatori” ai schimbării, pe moment: pandemia și urmările sale, agresiunea rusă din Ucraina, evenimentele de mediu

• Perturbările pe termen scurt: nesiguranța economică internațională și repercusiunile de pe piața muncii

• Provocările pe termen lung, ce se manifestă în mod accelerat, scurtând acest termen: transformările digitale, problemele și avantajele noilor modele de informare în masă, creșterea investițiilor globale în energie curată

Cum influențează aceste aspecte, direct sau indirect, educația? Potrivit Outlook-ului OCDE:

• Invazia rusă în Ucraina a determinat migrația a milioane de oameni în special în țările europene, dar a produs și efecte globale cu impact asupra stării de bine și necesităților copiilor și tinerilor: prețul alimentelor, creșterea masivă a prețului energiei.

• Efectele pandemiei Covid-19 în economia globală continuă să se resimtă.

• Nesiguranța economică internațională pune presiune pe finanțele publice și previne investițiile potențiale dinspre sistemul privat, ceea ce periclitează finanțarea educației și formării, pe toate palierele. “În 2023, guvernele vor fi nevoite să protejeze cheltuielile cu educația și să protejeze capacitatea indivizilor de a investi în propriul lor viitor”.

• Pe piața muncii, e posibilă scăderea ratei șomajului și creșterea mobilității, dar, în contextul economic de acum, tinerii ar putea fi descurajați să rămână în băncile școlii. Acesta “ar garanta că lipsa personalului competent ar putea împiedica progresul în transformările digitale și verzi”. În același timp, OCDE notează că, în țările membre, ocuparea locurilor de muncă pentru persoanele cu un nivel scăzut de educație rămâne la un nivel inferior celui dinaintea pandemiei.

• Creșterea investițiilor în energie curată devine o realitate, însă pentru aceasta e nevoie nu doar de educarea generică a tinerilor, ci și de formarea unor competențe noi.

• Explozia de soluții digitale din timpul pandemiei, ce a grăbit transformarea digitală, nu a fost însoțită într-o manieră suficientă de creșterea competențelor în acest sens, în rândul celor care învață sau a formatorilor. “În 2023, sistemele de educație și formare trebuie să dezvolte un nivel suficient al competențelor digitale de bază și complexe”.

Toate acestea indică nevoia vitală a decidenților de a crește nivelul de pregătire a tinerilor – dar și a populației în general și a sistemelor de educație – pentru a face față unor situații și probleme diverse, în contextul în care mediul informațional este mai degrabă unul potrivnic. Aceasta, pentru a preveni situația pre-pandemie, când teme precum războiul și sănătatea globală aveau cel mai scăzut nivel de cunoaștere în rândul elevilor:

Esențială – capacitatea de a naviga prin informații fără limite și de a rezista schimbărilor rapide

Noile modele ale informării în masă îi expun în continuare pe oameni unor forțe perturbatoare: “mult prea mulți oameni nu pot face distincția între fapte și opinii și nu sunt învățați să o facă. În 2023, sistemele de educație trebuie să îi echipeze pe toți elevii cu un nivel de alfabetizare și cu acele competențe de gândire critică necesare pentru a naviga eficient în societatea informațională actuală”.

În aceste circumstanțe, OCDE îi îndeamnă pe decidenții politici să dezvolte strategii care să favorizeze învățarea continuă și care să fie bazate pe trei piloni:

• Anticiparea – să genereze și să distribuie informații care să ajute oamenii și societățile să se pregătească din timp pentru potențiale evenimente, așa încât șocuri precum cele produse de Covid-19 sau de războiul din Ucraina să nu mai fie atât de mari

• Adaptabilitatea – să adapteze sistemele de educație la cererile așteptate pe piața muncii, cereri care se schimbă accelerat

• Evaluarea impactului – să urmărească în mod real dacă măsurile luate au efectul scontat

Raportul formulează și o serie de recomandări la adresa decidenților, în de a adopta politici care să-i sprijine efectiv pe copii, tineri și pe adulții aflați în continuare pe traseu educațional. Între altele:

• Să monitorizeze impactul continuu al pandemiei Covid-19 asupra celor care părăsesc timpuriu școala, să investigheze cauzele pentru care acest fenomen se face însă simțit, în context post-pandemic

• Calitatea și accesibilitatea datelor disponibile publicului vizat de aceste politici să fie întărite

• Să prioritizeze schimbările de metode pedagogice, dincolo de simple schimbări de procedură și de structură

• Să promoveze integrarea refugiaților pe termen mediu, nu doar măsuri pe termen scurt, precum și colaborarea între entități care să asigure un sprijin durabil pentru aceștia, în interiorul societăților care îi primesc.

Foto: © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.