Cele mai controversate schimbări aduse prin noile legi ale Educației, votate de Senat luni, sunt legate de admiterea la liceu, printr-un examen suplimentar, pe lângă Evaluarea Națională, pentru 50% dintre locurile unui liceu, posibilitatea ca un elev să fie exmatriculat temporar, în anumite cazuri, religia, disciplină opțională la Bac. Modificări importante au fost aduse și legii Învățământului Superior, cum ar fi cea legată de numărul de mandate al rectorilor. Legile Educației ar putea fi contestate la Curtea Constituțională în următoarele două zile, după cum au anunțat USR și Forța Dreptei.
Abia după controlul de Constituționalitate, pachetul legislativ ar putea ajunge la președintele Iohannis pentru promulgare. Intrarea în vigoare s-ar produce la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Proiectele legilor Educației vor fi urmate de aproximativ 300 acte subsecvente, hotărâri de Guvern și ordine de ministru, conform notelor de fundamentare a documentelor.
Prima generație care ar fi vizată de noile legi ale Educației sunt cei care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.
Principala modificăre adusă de proiectul de lege a Educației vizează admiterea la liceu printr-un examen suplimentar pe lângă Evaluarea Națională, pentru 50% dintre locuri.
O altă prevedere controversată este legată de introducerea posibilității exmatriculării,printr-o serie de amendamente susținute de Ministerul Educației, PSD, PNL, UDMR și AUR. Inițial în proiectul legii Educației adoptat de Guvern exmatricularea era interzisă, însă mai multe cazuri de violență din ultima vreme din școli, care au ajuns în presă, au determinat ministerul să se răzgândească. Ministra Educației, Ligia Deca, a declarat în comisa de învățământ din Camera Deputaților că „sancțiunile sunt graduale, adică pleacă de la un avertisment și merg încet-încet” până „cazurile cele mai grave” în care „se poate merge și pe soluția exmatriculării, însă cu drept de reînmatriculare”.
Religia a fost impusă ca disciplină opțională la Bacalaureat pentru elevii de la profilul uman, la proba specifică a profilului sau specializării, în comisia din Camera Deputaților, iar obligația profesorilor de a promova diversitatea ca resursă de învățare, criticată de cultele religioase, a fost eliminată de deputații din Comisia de învățământ și înlocuită cu „respectarea diversității“.
Educația elevelor gravide și a elevilor părinți a fost introdusă pentru prima dată în legea învățământului. Măsuri propuse în comisia din Camera Deputaților: consiliere școlară și psihologică, sprijin financiar, posibilitatea de a amâna examenele, dacă sunt în perioada de naștere.
Parlamentarii au votat și susținut un amendament prin care telefonul mobil poate fi confiscat de la elevii din clasele primare și gimnaziu și predat părinților, iar pentru elevii de liceu, decizia privind interzicerea telefoanelor rămâne la dispoziția școlii.
Deputații au votat mai multe amendamente care pot duce la un blocaj în asigurarea navetei, iar președinta Asociației Elevilor din Constanța, Ariana Dudună spunea: “Frica noastră este că elevii nu vor mai avea gratuitate la transport”.
În legea învățământului Superior două teme sunt controversate: cea a plagiatelor și a numărului de mandate pentru rectori. Potrivit variantei propuse de PSD în comisia din camera Deputaților, actualii rectori care vor fi în funcție la intrarea în vigoare a proiectului legii învățământului universitar vor putea să rămână la conducerea universităților pentru încă două mandate de câte 5 ani fiecare, după ce aproape toți deputații din Comisia de Învățământ au aprobat un amendament PSD la proiect. Acest amendament a modificat propunerea Ministerului Educației, care prevedea că se ia în calcul și mandatul în derulare la intrarea în vigoare a legii, la numărul maxim.
Informații de context
După promulgare, proiectele legilor Educației vor fi urmate de aproximativ 300 acte subsecvente, hotărâri de Guvern și ordine de ministru.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, inițiator al legilor Educației spunea că ”ele vor intra în vigoare la 30 de zile după promulgarea de către președintele României. Mai apoi, Ministerul Educației are la dispoziție o perioadă de opt luni, conform acestor proiecte de lege, pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente. Reamintesc faptul că după ultima inventariere este vorba, cel mai probabil, de peste 300, subliniez, 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern”, spune Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu vorbea despre o nouă lege a Educației încă din 2014, de la primul mandat în această funcție, în Guvernul Victor Ponta. În iunie 2015 spunea că „până la finalul anului” vor fi consultări. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Paradoxal, Cîmpeanu anunța atunci, în 2015, acea nouă lege a educației după ce tot Guvernul Ponta modificase radical legea educației 1/2011 printr-o Ordonanță de Urgență (OUG) care adusese schimbări în 97 de puncte din lege. Întrebat atunci de presă de ce mai e nevoie de o nouă lege, când propriul său guvern tocmai o modificase masiv pe cea în vigoare, Sorin Cîmpeanu din executivul Ponta răspundea: “E nevoie de o nouă lege în primul rând pentru a asigura coerența cu alte reglementări legale, a asigura coerență între articolele aceleiași legi și a asigura coerență cu cerințele sistemului de educație care trebuie să fie legate strâns de cerințele mediului socio-economic. Noua lege va fi rezultatul unei consultări largi, în cadrul căreia va trebui să se pronunțe și studenții, și profesorii, și angajatorii, și sindicatele din învățământ, toți acești actori“. (Sursa: HotNews.ro)
Însă, au mai trecut încă 6 ani până când raportul prezidențial România educată a fost lansat public, pe 14 iulie 2021. Raportul stă la baza noilor legi ale Educației, iar ministerul a precizat în nenumărate rânduri că la dezbaterile și consultările din perioada celor 6 ani au participat 12.400 de persoane, fără să apară calitatea de specialiști a acestora.
Abia după încă un an, pe 13 iulie 2022, legile Educației au fost lansate în dezbatere publică de ministrul de atunci Sorin Cîmpeanu. În septembrie, Cîmpeanu și-a dat demisia din funcție pe fondul unui scandal de plagiat, iar în locul său a fost numită Ligia Deca, fost consilier prezidențial, care a lucrat la proiectul România Educată. La preluarea mandatului său a spus că “vom operaționaliza România educată în literă și în spirit, în conformitate cu declarațiile președintelui”.
După îndelungi discuții și acuzații din partea societății civile că nu a avut suficiente consultări cu opinia publică pe legile Educației, legile au fost trimise apoi și la experții partidelor din coaliție pentru aprobare și modificări. Abia apoi, Ligia Deca le-a lansat în dezbatere pe 27 februarie, apoi pe 8 martie au intrat în Guvern, fiind adoptate pe 29 martie 2023.
Legile au intrat în Camera Deputaților pe 5 aprilie în procedură de urgență, adică au avut prioritate în procesul din Parlament. Dezbaterile în comisia de învățământ din Camera Deputaților au durat peste 2 săptămâni, unde s-au votat sau respins peste 1000 de amendamente. În comisia de specialitate din Senat dezbaterile s-au desfășurat pe repede înainte. Amendamentele au fost respinse pe bandă rulantă de coaliție, într-o săptămână, iar votul final în Senat, cameră decizională a fost dat, luni, pe 22 mai 2023, zi în care a profesorii au intrat în grevă generală, nemulțumiți de salarii.
Foto: © Viacheslav Iacobchuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
BREAKING Legile Educației au fost votate în Senat, cameră decizională, în prima zi de grevă generală din Învățământ
Cine sunt cei 10.000 de specialiști consultați în facerea „România educată”, menționați în fundamentarea proiectelor de legi ale învățământului?
Redacția
R.P.
Mihai Peticilă
