Primul manual de dialect aromân pentru copii, dedicat cu precădere celor din comunitățile din Albania, a fost lansat de cercetători de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, potrivit TVR Cultural. Cartea, structurată în diglosie, poate fi folosită de oricine care vrea să învețe dialectul vorbit încă de sute de mii de oameni, spune într-un interviu pentru Edupedu.ro Manuela Nevaci, una dintre autoarele manualului.
Manualul, apărut la Editura Universității din București (EUB), a fost prezentat oficial în România într-o conferință de presă joi, 10 octombrie, la Muzeul Municipiului București. Manualul a fost prezentat și în Albania, mai devreme, la deschiderea anului universitar din Corcea, unde se află o comunitate semnificativă de aromâni, și la Academia Albaneză de Știință, conform sursei citate.
- Manualul de dialect aromân pentru elevii aromâni din Albania poate fi descărcat gratuit de pe site-ul institutului de lingvistică al Academiei Române.
„Se dă textul în aromână, copilul citește textul aromân, dar în paralel pe pagina alăturată se dă textul în limba literară. Copiii pot conștientiza că vocabularul este în mare parte aceleași. Gramatica, morfologia, sintaxa sunt aceleași. Este un ajutor foarte important”, spune pentru TVR Cultural profesorul universitar și cercetătorul lingvist Nicolae Saramandu, al doilea din autorii manualului.
„Existau manuale, dar nu răspundeau nevoilor actuale a gradului de cunoaștere a dialectului aromân a elevilor din Balcani și chiar și a celor români. Manualul este unic pentru că este structurat în diglosie, astfel se pot face comparații. Elevii din Albania, din România, din Republica Macedonia de Nord, din Grecia, din Bulgaria și cei din diaspora pot învăța acest dialect al limbii române văzând comparația cu limba română standard”, declară pentru sursa citată profesoara Manuela Nevaci.
În reportajul TVR este citată și cercetătoarea Irina Floarea, cea de-a treia autoare a manualului: „Este foarte frumos să studiezi la bibliotecă, din cărți, dar mai ales o limbă trebuie să o cunoști de acolo, din mijlocul comunității, văzând și ascultând și înțelegând cum este ea folosită de vorbitori, cum este promovată mai departe. Am fost fericită ajungând acolo, ducându-le ceva no din «țara mamă» așa cum spun ei”.
Într-un interviu pentru Edupedu.ro, profesoara Manuela Nevaci, cercetătoare la institutul de lingvistică și conferențiar dr. la Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB), spune că manualul poate fi folosit de oricine vorbește limba română pentru a deprinde cunoștințe fundamentale de dialect aromân.
Interviu cu profesoara Manuela Nevaci, redat integral:
„Edupedu.ro: Ce înseamnă manualul de aromână pentru copiii din Albania?
Manuela Nevaci: Carti tră învițare rămănește. Cursuri și manual de dialect aromân pentru elevii aromâni din Albania este un manual de predare-învățare a aromânei pentru nivelul A1 – B2 și se adresează tuturor celor care vor să-și însușească acest dialect al limbii române. Manualul a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și al Societății de Cultură Macedo-Română. Prezentul manual se adresează celor care doresc să învețe dialectul aromân și cuprinde noțiunile necesare pentru însușirea elementelor fundamentale citit, scris, morfologie și lexic.
Datorită structurii sale pe unități didactice, manualul poate fi folosit la orice nivel de studiu atât de vorbitorii nativi cât și de cei interesați de studierea dialectului aromân. Predarea dialectului prin diglosie vine în ajutorul însușirii metalimbajului fiecare unitate didactică fiind transpusă în limba română standard. Prin îmbinarea elementelor lexicale tradiționale și moderne în textele lecțiior de citire și comunicare din cadrul celor douăsprezece unități didactice se asigură un progres real în practicarea activă a limbii, iar prin varietatea tematică se urmărește familiarizarea cursanților cu unele aspecte fundamentale ale realităților specifice aromânilor.
Noțiunile sunt adaptate nevoilor de vârstă ale elevilor, precum și gradului de cunoaștere a dialectului de către grupul țintă. Dată fiind lipsa de materiale didactice pentru însușirea dialectului aromân la momentul actual de către populația școlară, s-a impus elaborarea unui curs modern de învățare pentru nivelurile intermediare (vorbit, scris, citit, redactare).
Edupedu.ro: A mai existat o astfel de lucrare până acum?
Manuela Nevaci: Până acum au mai fost manual de predare a dialectului aromân, dar niciunul nu a urmărit etapele de achiziție în diglosie (în dialect și în limba română standard).
Edupedu.ro: O pot folosi și copiii aromâni din alte state sau pentru ei este nevoie de ceva diferit?
Manuela Nevaci: Manualul poate fi folosit de toți copiii aromâni. Prin sistemul propus de noi am încercat să realizăm o unitate standardizată, pornind de la graiul fărșeot. De ce de la cest grai? În primul rând pentru că există o tradiție: primul manual de acest fel i se datorează unui autor aromân provenit din mediul cultural moscopolean din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Constantin Ucuta, numit Noua pedagogie, cu subtitlul „Abecedar lesnicios pentru a-i învăţa pe copii carte romano-vlahă în uzul curent al romano-vlahilor”, lucrare tipărită în 1797 la Viena în imprimeria marchizilor Puliu, de origine aromână.
Dat fiind faptul că aromânii fărșeroți folosesc etnonimul de rămăńi și adjectivul rămăneaște atât pentru românii de la nord de Dunăre cât și pentru cei de la sud de Dunăre, autorii au optat pentru titlul Carti tră nvițare rămănește, subliniind unitatea limbii române. În al doilea rând, fărșeroții reprezintă un liant al aromânilor din toate țările balcanice, graiul fiind vorbit în România, Albania, Grecia, Republica Macedonia de Nord, dar și în diaspora: America (fărșeroții au fondat în 1903 o societate la Bridgeport), Australia, Germania, Franța.
Edupedu.ro: Ce a presupus lucrul la acest manual?
Manuela Nevaci: Lucrul la acest manual a presupus foarte multe ore de muncă, o foarte bună cunoaștere a dialectului, a principiilor științifice, a limbii române standard, experiență și pasiune. În realizarea manualului, Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci și Irina Floarea au valorificat cunoștințele științifice din lucrările de specialitate publicate de ei înșiși ca autori, în țară și în străinătate și experiența didactică acumulată în decursul anilor.
Edupedu.ro: De ce resurse ați avut nevoie, ce concentrează el?
Manuela Nevaci: Unitățile didactice au fost structurate în așa fel încât permit utilizarea metodelor moderne, activ-participative, de stimulare a gândirii critice în timpul procesului de învățare, urmârind etapele achiziției dialectului. Textele lecțiilor sunt prelucrări ale autorilor Nicolae Saramandu și Manuela Nevaci, vorbitori nativi ai dialectului aromân, ale unor materiale înregistrate în cursul anchetelor dialectale la aromânii din România, Bulgaria, Grecia, Albania, Republica Macedonia de Nord, asigurând astfel autenticitatea graiului la toate nivelurile limbii (fonetică, morfologie, lexic, topică).
Manualul sintetizează activitatea didactică a celor doi profesori, desfășurată de-a lungul a zeci de ani în predarea aromânei și a limbii române standard în mediu universitar și la comunitățile de aromâni din țară și din străinătate. Cea de-a douăsprezecea unitate didactică conține o selecție de texte literare în dialectul aromân. Imaginile au fost realizate de drd. Ruth (Rusu) Șaramet și ilustrația de pe copertă de Livia Voinea, studentă la Arhitectură, anul I. De asemenea, doamna conferențiar dr. Manuela Saramandu, autor de manual de limba română pentru studenții străini, specialist în limba română contemporană, a făcut revizia cărții.
Edupedu.ro: Ați avut vreun model în realizarea manualului?
Manuela Nevaci: Singurul model avut a fost tradiția învățaților români în scrierea dialectului, cum este Dicţionarul dialectului aromân de Tache Papahagi, o operă capitală pentru studiul aromânei, lucrare profund originală, impunătoare prin materia cuprinsă şi prin rigoarea ştiinţifică cu care a fost elaborată. Sistemul de scriere utilizat de noi este cel folosit în tradiția românească, acceptat de comunitatea științifică normat de academicienii Matilda Cargiu Marioțeanu și Nicolae Saramandu în Manual de aromână. Carti trâ înviţari armâneaşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005.
De asemenea, trebuie să amintim faptul că a existat și realizarea unei limbi literare comune românilor din stânga şi din dreapta Dunării de către învăţatul aromân, „cetăţeanul academicesc şi candidatul clinicesc doftor la Spitalul Universităţii ungureşti din Peşta”, Gheorghe Constantin Roja, care, în 1809, la vârsta de 23 de ani, tipăreşte la Buda Măestria ghiovăsirii româneşti cu litere latineşti, care sunt literele Românilor ceale vechi, lucrare în care îşi expune concepţia teoretică privind limba literară comună tuturor românilor.
Roja face următoarea constatare: „ci acela e lucru de mirare în limba aceasta [= româna], căci care cuvânt îl are stricat un dialect, celălalt dialect îl ţine firesc întru atâta, cât de s-ar culege din fieştecarele dialect cuvintele ceale fireşti, s-ar preface o limbă românească tocma curată”, continuând: „vom avea o limbă de toate zilele şi alta curată, care se va învăţa din cărţi. Şi cu ajutorul aceştia nu numai toţi românii fraţii noştri, între carii multe şi dezvrătite [= deosebite] dialecte sunt, precum mai sus am arătat, ci şi alte ghinte se vor înţeleage cu noi în limba noastră”. În încercarea sa, Roja a fost sprijinit de Petru Maior, despre care, fără să-l numească, spune că e „un Domn mare, oaspele a meu şi Românu aleptu tru discursu tră curăţia a limbili românească” (p. 43, nota 3). Menţionăm, în acest sens, că Petru Maior a introdus, în lucrările sale, cuvinte aromâneşti, îndeosebi dintre cele de origine latină: căştigă (= grijă), dimăndu (= poruncesc), fară (= neam) sau a adăugat sensuri noi cuvintelor deja existente: vrut (= iubit, drag)
Edupedu.ro: Cum va ajunge manualul la copiii din Albania, cum vor putea să îl acceseze?
Manuela Nevaci: Manualul va ajunge în școli de stat și private prin efortul Ambasadei României în Albania, a Excelenței Sale, ambasadorul României, dl. Octavian Șerban, a repreznetanței Consiliului Europei la Tirana, a Academiei de Științe din Albania, a Universității din Corcea, dar și a Centrului de Informare al României la Corcea și a asociațiilor aromânești din Albania. Membrii Academiei de Științe a Albaniei au apreciat această inițiativă, care va consolida legăturile științifice dintre cele două țări și totodată va ajuta comunitatea aromână din Albania în păstrarea dialectului aromân și a culturii acestora în beneficiul ambelor țări, Albania și România.
Edupedu.ro: Ei studiază aromâna în școli în Albania, au profesori, sau cum se petrece acest proces?
Manuela Nevaci: Este un început. Până acum au fost școli la Divjaka, Selenița, Corcea, cu finanțare la la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau de la Institutul Cultural Român și prin implicarea Societății de Cultură Macedo-Română. Acum, se va introduce în școli de stat și la la Universitatea „Fan S. Noli” din Corcea. Avem angajamentul domnului rector al Universității din Corcea, prof. dr. Lorenc Ekonomi, al doamnei conf. dr. Lorena Zeqo, prorector pentru programe de învățământ şi al dnei dr. Aida Mosko, prorector pentru sectorul de cercetare, al dnei conf. dr. Jonela Spaho, Decan al Faculțății de Educatie și Filologie și al dnei conf. univ. dr. Daniela Stoica, membru al Senatului, că direcția deschisă pentru studiul limbii albaneze și al limbii române, inclusiv al dialectului aromân, va funcționa la parametri optimi.
Edupedu.ro: Câți aromâni sunt în Albania conform ultimelor date și unde le putem găsi?
Manuela Nevaci: Conform ultimului recensământ oficial sunt în jur de 300 de aromâni. Conform datelor societăților aromânești și a Atlasul Demografic din Albania, din 2009 sunt în jur de 120.000 de aromâni în Albania.
Edupedu.ro: Câți aromâni sunt în total, în restul de state în care se mai găsesc?
Manuela Nevaci: Este greu de cuantificat. Dacă ar fi să îi luăm în considerare doar pe cei care își afirmă identitatea și care mai vorbesc dialectul am putea spune că sunt în jur de 600.000. Însă dacă îi numărăm pe toți care au sorginte aromână, numărul ajunge la un milion.
Edupedu.ro: Din perspectiva dvs. de cercetător și după interacțiunile din teren, cum sunt tinerii aromâni din alte state, din Albania? Sunt dornici să învețe limba română, simt că aparțin unei comunități?
Manuela Nevaci: Tinerii cu care am interacționat, cei din Diviaka, Selenița, Korcea, Fier, Elbasan, Moscopole, Pogradeț, sunt dornici să învețe atât dialectul aromân pentru a-și păstra graiul matern, dar și limba română standard, pentru a se putea exprima în toate stilurile funcționale ale limbii române.
Edupedu.ro: Ce considerați că ar trebui să facă statul mai mult pentru a ajuta aceste comunități care vorbesc un dialect al limbii române?
Manuela Nevaci: Statul român ar trebui să continue efortul de sprijinire a acestor comunități prin programe educaționale, culturale, prin diseminare a informației la nivelul asociațiilor aromânești.
Edupedu.ro: Cu ce sprijină în prezent? Este suficient?
Manuela Nevaci: În prezent există un program de acordare a burselor școlare și diferite programe culturale realizate de Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și de Institutul Cultural Român prin asiciațiile aromânești și prin Centrul de Informare al României la Corcea.
Nu, nu este suficient. Nevoia comunităților românești sud-dunărene de a se conecta la trunchiul românității este impresionantă. Să nu uităm că în anii 1883-1939 au fost 17 şcoli primare cu predare în limba română, deschise de guvernul român pe teritoriul statului albanez de azi, în localităţile: Pleasa; Corcea, Șipsca, Grabova, Nicea, Moscopole, Berat, Elbasan, Frașer, Fier, Lușnia, Stan Carbunara, Lănga, Vituchi şi un gimnaziu la Berat, conf. Arhivele Ministerului de Externe al României, AMAE, Fond Albania.
Edupedu.ro: Dar autoritățile din Albania ce fac în prezent, cum întrețin legătura sau educația aromânilor? Ce ar putea să facă mai eficient în acest sens?
Manuela Nevaci: Autoritățile din Albania au emis Hotărârea 227/14.07.2019 a Guvernului Albaniei pentru pregătiră, tipărirea, publicarea și distribuirea manualelor pentru elevii din instituțiile de educație la care învață elevi aparținând minorităților naționale, conform articolului 100 din Constituție, articolele 10 și 47, din Legea nr. 69/2012, „Cu privire la sistemul de învățământ preuniversitar din Republica Albania”, modificată, din legea nr. 9936, din 26.6.2008, „Cu privire la gestionarea sistemului bugetar în Republica Albania”, cu modificările și completările ulterioare, și articolele 3 și 13 din legea nr. 96/2017, „Cu privire la protecția minorităților naționale în Republica Albania”, la propunerea Ministrului Educației, Sportului și Tineretului, Consiliul de Miniștri se pot realiza cursuri în limba minorităților naționale și tipări manuale în limba minorităților naționale.
Autoritățile din Albania ar putea introduce în curricula școlară studiul limbii române și al dialectului aromân. De asemenea, ar putea încuraja populația aromână să participe activ la diferite programe culturale și educaționale de manifestare a identității cultuarale, lingvistice, folclorice”.
VIDEO Reportajul TVR Cultural despre manualul de dialect aromân al cercetătorilor de la Institut:
Redacția
R.P.
Mihai Peticilă
Ramona Florea
1 comment
Un manual minunat pentru păstrarea tradițiilor aromâne!