Primul Intergrup din cadrul Parlamentului European, dedicat educației și competențelor, a fost lansat pe 12 ianuarie, într-un eveniment desfășurat la Strasbourg. Inițiativa îi aparține lui europarlamentarului român Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, care a declarat pentru Edupedu.ro că obiectivul Intergrupului este acela de obține o alocare de 20% din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru educație și competențe.
„Noi ne-am uitat la cifre și am văzut așa: am văzut că în medie, cam 7% din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene merge către, educație, la care adăugăm și competențele. Undeva spre 11-12% ar merge educație, competențe în toate domeniile din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene. Chiar eu am depus acel amendament prin care am recomandat statelor membre ca 10% din planurile de redresare să meargă către educație. Adăugând cifrele, ne apropiem de 15-16% din banii europeni disponibili în prezent pentru educație și competențe, dar vedem că finanțările sunt fragmentate.”, a explicat Victor Negrescu într-un interviu pentru Edupedu.ro.
„Sunt foarte multe programe și atunci noi am zis să adunăm toate aceste oportunități de finanțare într-un plan concret, poate chiar un fond dedicat, și să țintim mai sus, spre 20%, pentru că dacă tot vorbim de competitivitate acum, la nivel european, este important să avem și o țintă ambițioasă”, a mai adăugat acesta.
Intergrupul condus de Negrescu înseamnă peste 100 de eurodeputați și zeci de parteneri neguvernamentali și specialiști în educație. Potrivit unui comunicat de presă al vicepreședintelui PE, prioritățile intergrupului sunt:
- Crearea unui cadru european de investiții pentru educație și competențe;
- Creșterea finanțării pentru Erasmus+;
- Simplificarea accesului la finanțare pentru programele educaționale;
- Susținerea unui cadru unic pentru competențe, similar Pieței Unice Europene;
- Investiții în infrastructura educațională și în formarea continuă.
Întrebat cum urmărește să asigure că statele membre vor face schimbări concrete în domeniul educației, cu ajutorul finanțărilor din partea Uniunii Europene, Victor Negrescu a explicat că atât Comisia Europeană, cât și membrii Uniunii Europene vor trebui să conceapă agende concrete în acest domeniu, iar rezultatele lor vor fi urmărite.
„Grupul acesta din Parlamentul European va pune presiune pe Comisia Europeană și pe statele membre în a avea o agendă concretă în acest domeniu și a avea aceste alocări financiare, dar în același timp să existe un follow-up, adică să vedem exact ce se întâmplă – care sunt finanțările acordate, care sunt rezultatele proiectelor implementate”.
„De exemplu, pentru Planul de Redresare și Reziliență, deși vorbim de o recomandare a Parlamentului European, am convins Comisia Europeană să prezinte în detaliu impactul asupra educației, a fondurilor din planurile de dresare și reziliență. Comisia face lucrul acesta, este inclus inclusiv în scoreboardul pe care îi realizează”, a mai subliniat vice-președintele Parlamentului European.
Prioritatea organizației este, potrivit spuselor sale, competitivitatea, iar aceasta nu poate exista fără evoluții în toate statele membre în ceea ce privește educația și competențele.
„Dar este evident că dacă Europa consideră competitivitatea sa ca fiind o prioritate a acestui mandat, fără educație, fără formare competențelor, nu putem să avem competitivitate. Și fără state care sunt concentrate pe zona aceasta de educație și formare de competențe, va fi foarte complicat pentru Europa să fie competitivă. Adică niciun stat, nicio regiune, nicio comunitate locală, nicio școală nu trebuie lăsată în urmă, pentru că dacă se întâmplă lucrul acesta, nu vom fi competitivi. Adică Europa nu are nevoie de o fragmentare, a nevoie de coeziune pe acest subiect al educației. Și în sensul ăsta și copiii din Vaslui, precum copiii din Paris sau copiii din de din Porto, Portugalia, toții trebuie să aibă acces la oportunități similare și la facilități, instrumente, dar și infrastructură compatibile și, de ce nu, de aceeași calitate”.
Rugat să transmită un mesaj decidenților din România în legătură cu reforma curriculară care are loc în prezent pentru ciclul liceal, Victor Negrescu a punctat faptul că măsurile referitoare la educației trebuie luate prin consultări ample și prin evaluarea impactului pe care măsurile propuse îl vor avea, dar și prin corelarea educației cu tipurile de competențe de care au nevoie tinerii în viitor, identificate în analizele și studiile realizate la nivel european.
„În primul rând, orice măsură care privește educația trebuie să fie rezultatul unor consultări ample și e nevoie de timp și e nevoie de evaluarea impactului măsurilor luate. Foarte important lucrul acesta. Al doilea lucru foarte util pentru noi ar fi să ne uităm pe analizele făcute la nivel european și cu niște studii foarte elaborate, care indică tipurile de competențe de care au nevoie copiii și tinerii noștri pe viitor. Trebuie să corelăm educația cu aceste competențe, să anticipăm ce se va întâmpla”.
„Fie că vorbim de dezvoltarea spiritului critic, fie că vorbim de zona de creativitate, fie că folosim inteligența artificială, fie că ne referim la tot ce înseamnă competențe tehnice, cred că acolo trebuie să lucrăm mai mult, dar evident, o astfel de măsură trebuie să implice și pe cei care sunt implicați în educație, evident, pe beneficiarii educației, dar și pe profesori. Adică avem nevoie ca profesorii să susțină acest demers, să fie implicați și să fie formați în acest sens”, a mai spus acesta.
Redăm interviul declarațiile eurodeputatului Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European:
Edupedu.ro: „Am văzut că e vorba de o propunere a intergrupului de a avea un buget mai mare. Cum a pornit inițiativa, care este fundamentul ei și cine sunt cei 100 care s-au adunat în jurul unei asemenea inițiative.
Victor Negrescu: În primul rând, este pentru prima oară când la nivelul Parlamentului European să creează un intrergrup dedicat educației și formării competențelor. Asta înseamnă că la nivelul legislativului european s-a conștientizat nevoia ca aceste temeri să devină prioritare pe agenda europeană. În sensul acesta, sunt circa o sută de eurodeputați care au semnat pentru a susține crearea acestui intergrup. Fac parte din toate familiile politice pro-uropene. Acest intergrup este, de altfel, coordonat de patru eurodeputați, printre care mă număr și eu, din aceste familii politice care susțin Europa. Scopul intergrupului este să ne asigurăm că subiectul educației este prioritizat, dar și luat în considerare transversal în toate comisiile din Parlamentului European De altfel, colegii noștri fac parte din mai toate comisiile Parlamentului European. Eu, de exemplu, sunt axat pe zona bugetară. Avem o colegă axată pe zona de curs, președinte a comisiei pentru educație.
Avem pe cineva concentrat pe zona de angajabilitate, de locuri de muncă și cineva care este concentrat pe zona de acces a grupurilor vulnerabile. Deci, avem practic mai multe axte pe care noi mergem. Plecând de la chestiunea aceasta, o prioritate pentru noi este ca Comisia Europeană actuală să elaboreze un plan european pentru educație și competențe, în sensul în care să existe un cadru de referință pe toate palierele și de reglementare și financiare la nivel european, în așa fel încât să reducem și disparitățile, dar să avem și niște obiective clare. Este evident că în perspectiva elaborării unei astfel de plan trebuie să avem și alocări financiare adecvate.
Noi ne-am uitat la cifre și am văzut așa: am văzut că în medie, cam 7% din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene merge către, educație, la care adăugăm și competențele. Undeva spre 11-12% ar merge educație, competențe în toate domeniile din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene. Chiar eu am depus acel amendament prin care am recomandat statelor membre ca 10% din planurile de redresare să meargă către educație. Adăugând cifrele, ne apropiem de 15-16% din banii europeni disponibili în prezent pentru educație și competențe, dar vedem că finanțările sunt fragmentate. Sunt foarte multe programe și atunci noi am zis să adunăm toate aceste oportunități de finanțare într-un plan concret, poate chiar un fond dedicat, și să țintim mai sus, spre 20%, pentru că dacă tot vorbim de competitivitate acum, la nivel european, este important să avem și o țintă ambițioasă.
Calculul nostru presupune ca, anual, 40 de miliarde de euro să meargă către această zonă din bugetul comun european în anii care urmează și, evident, acum, în contextul în care discutăm viitorul buget european pe termen lung, post-2027, este momentul să venim cu această propunere susținută de cei o sută de eurodeputați care fac parte din grup.
Edupedu.ro: Pentru că educația nu face parte dintre politicile comune ale Uniunii Europene – cum vă gândiți să se aplice totuși, să fie interesate statele să facă ceva și să aplice pentru banii aceștia și, evident, Comisia să aibă încredere că se întâmplă ceva astfel încât nivelul educației și al competențelor la nivelul Uniunii Europene să se ridice? (Vă dau exemplu cazul României, care are în lege o alocare obligatorie de 15% din bugetul general consolidat – în ultimii 2 ani, de pildă, de când e această țintă, ea nu s-a respectat. Înainte, era ținta la 6% din PIB – iarăși nu a fost acordată niciodată o asemenea finanțare pentru educație). Cum ar putea să se asigure Comisia că se și implementează lucruri și să aibă încredere să ofere alocări suplimentare de bani, dacă guvernele naționale nu sunt serioase și nu își respectă propriile legi în domeniul educației, când vine vorba despre finanțarea acesteia?
Victor Negrescu: În primul rând, din toate analizele reiese foarte clar că educația este o prioritate pentru cetățenii europeni, prioritate care se găsește în toate statele. Pe cealaltă parte, interesant este că, deși nu este un subiect aflat în competența exclusivă a Uniunii Europene, Comisia Europeană, de exemplu, astăzi are campanii de comunicare în care se laudă cu lucrurile făcute pe zona de educație. Deci, pe de o parte există o nevoie, de cealaltă parte, Europa se mândrește cu ce face pe zona de educație. Pornim de la aceste considerente, cu sprijinul partenerilor noștri în zona aceasta educațională. Grupul acestora din Parlamentul European va pune presiune pe Comisia Europeană și pe statele membre în a avea o agendă concretă în acest domeniu și a avea aceste alocări financiare, dar în același timp să existe un follow-up, adică să vedem exact ce se întâmplă – care sunt finanțările acordate, care sunt rezultatele proiectelor implementate.
De exemplu, pentru Planul de Redresare și Reziliență, deși vorbim de o recomandare a Parlamentului European, am convins Comisia Europeană să prezinte în detaliu impactul asupra educației, a fondurilor din planurile de dresare și reziliență. Comisia face lucrul acesta, este inclus inclusiv în scoreboardul pe care îi realizează. De asemenea, noi am reușit aici, la nivelul Parlamentului European, să susținem, tot printr-un amendament pe care l-am promovat în mandatele trecute, ca în rapoartele făcute în cadrul Semestrului European să fie detaliate inclusiv aspectele legate de educație, ceea ce din nou, în urmă cu câțiva ani părea imposibil, astăzi, este reflectat în această analiză a ceea ce se întâmplă la nivelul fiecărui stat membru. Logica pe care mergem noi este dacă educația este o prioritate și liderii politici naționali și europeni vorbesc deseori despre acest lucru, atunci trebuie să regăsim aceste aspecte în ceea ce face Europa, prin presiune, prin ridicarea unor teme importante, prin amendamente.
Și lucrurile mici schimbă lucrurile și lucrurile mari schimbă lucrurile. Dar este evident că dacă Europa consideră competitivitatea sa ca fiind o prioritate a acestui mandat, fără educație, fără formare competențelor, nu putem să avem competitivitate. Și fără state care sunt concentrate pe zona aceasta de educație și formare de competențe, va fi foarte complicat pentru Europa să fie competitivă. Adică niciun stat, nicio regiune, nicio comunitate locală, nicio școală nu trebuie lăsată în urmă, pentru că dacă se întâmplă lucrul acesta, nu vom fi competitivi. Adică Europa nu are nevoie de o fragmentare, a nevoie de coeziune pe acest subiect al educației. Și în sensul ăsta și copiii din Vaslui, precum copiii din Paris sau copiii din de din Porto, Portugalia, toții trebuie să aibă acces la oportunități similare și la facilități, instrumente, dar și infrastructură compatibile și, de ce nu, de aceeași calitate.
Edupedu.ro: Există cumva și măsuri concrete la care v-ați gândit? Veți propune Comisiei Europene ca în planul cu care vine să folosească metode mai eficiente pentru a măsura și a capacita statele să aibă rezultate mai bune în zona educației?
Victor Negrescu: În contextul în care cel mai probabil viitorul buget european pe termen lung va fi conectat cu reforme, cu modelul Planului de Redresare și Reziliență, cred că ar fi oportun ca Comisia Europeană, împreună cu statele membre și cu actorii relevanți din domeniul educațional din fiecare stat, să gândească și aceste reforme, care trebuie să fie realizate de statele membre pentru a accesa acești bani. Cred că, într-adevăr, doar printr-o abordare coerentă putem să rezolvăm problema de impact. În același timp, există nevoi diferite la nivelul fiecărui stat membru. România are anumite nevoi, Suedia are alte alte nevoi și trebuie să corelăm aceste aceste lucruri, ascultând fiecare perspectivă în parte. Ca să dau un exemplu, măsurile care trebui luate de un stat membru pentru a recupera tinerii care nu sunt în nicio formă de învățământ.
România se confruntă cu această problemă și a abandonului școlar și a insuccesului școlar și a tinerilor care nu și-au găsit nicio cale profesională. Și atunci trebuie niște măsuri concrete, reforme care trebuie să fie monitorizate de Comisia Europeană. Suedia nu se confruntă cu problema asta, se confruntă cu o altă problemă și acolo trebuie, de asemenea, să vorbim despre incluziune, despre problema comunităților izolate și acolo trebuie o reformă. Deci fiecare stat are nevoie de astfel de chestiuni și cred că ar fi util că Comisia Europeană să se prevaleze de raportul din Semestrul european și de această corelare a finanțărilor cu reformele, pentru a împinge statele membre, inclusiv România, să să aibă un impact mai mare în folosirea banilor europeni pentru acest domeniu.
Reporter: Exemplul PNRR a fost unul care a ridicat deja ștacheta, adică a condiționat reformele și banii de realizare facere a acestor reforme și e un exercițiu care va putea fi folosit în viitor pentru finanțarea dinspre Comisia Europeană, dinspre bugetul european?
Victor Negrescu: Comisia Europeană tocmai a prezentat ieri perspectiva sa din bugetul european pe termen lung și a menționat clar faptul că fondurile vor fi corelate cu reforme și, în consecință, acest lucru va avea un impact și asupra educației dacă va rămâne această formă de finanțare. Este foarte probabil. Poate fi de ajutor nu tot timpul, dar poate fi de ajutor dacă acele reforme sunt gândite prin consultări publice. Adică spre deosebire de ce s-a întâmplat în cazul elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență în România, trebuie o perioadă mai largă pentru consultări publice, consultări reale. Și eu sunt convins că în România avem și în mediul academic, și în zona neguvernamentală, și în zona profesioniștilor din educație, soluții concrete care pot fi promovate și pot deveni reforme la nivelul statelor membre. Dar trebuie să fie și acest proces. Adică nu mi-aș dori să fie reforme care nu sunt rezultatul unui unui proces de dialog, foarte important lucrul acesta pentru ca lucrurile să fie eficiente.
Reporter: În România acum are loc o reformă curriculară. Se tot discută de planurile-cadru pentru liceu, de un curriculum pentru tinerii din România și e foarte important ca această reformă să aibă valențe europene. Aveți un mesaj pentru decidenții din România în privința alinierii reformei educaționale la inițiativele europene? La ce să se uite, ce să vadă, spre ce să ne îndreptăm?
Victor Negrescu: În primul rând, orice măsură care privește educația trebuie să fie rezultatul unor consultări ample și e nevoie de timp și e nevoie de evaluarea impactului măsurilor luate. Foarte important lucrul acesta. Al doilea lucru foarte util pentru noi ar fi să ne uităm pe analizele făcute la nivel european și cu niște studii foarte elaborate, care indică tipurile de competențe de care au nevoie copiii și tinerii noștri pe viitor. Trebuie să corelăm educația cu aceste competențe, să anticipăm ce se va întâmpla. România a reușit lucrul acesta, de exemplu, când a fost printre primele state care au decis să introducă cursuri de informatică în licee. A fost printre primele state din Europa care a făcut lucrul ăsta. Dacă vrem să fim competitivi pe termen lung și să facem școala atractivă, ar fi util să anticipăm și să identificăm acele competențe pe care le introducem și, de ce nu, să fim primi în Europa care facem lucrul acesta.
Fie că vorbim de dezvoltarea spiritului critic, fie că vorbim de zona de creativitate, fie că folosim inteligența artificială, fie că ne referim la tot ce înseamnă competențe tehnice, cred că acolo trebuie să lucrăm mai mult, dar evident, o astfel de măsură trebuie să implice și pe cei care sunt implicați în educație, evident, pe beneficiarii educației, dar și pe profesori. Adică avem nevoie ca profesorii să susțină acest demers, să fie implicați și să fie formați în acest sens”.
Mihai Peticilă
Redacția
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
