Primele competiții de proiecte de cercetare din 2021, cu un buget cumulat de 100 de milioane de lei, puse în dezbatere publică. Ambele au drept scop sprijinirea tinerilor cercetători

2.106 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat în consultare publică, pe platforma UEFISCDI, pachetele de informații pentru primele două competiții de proiecte – Proiecte de cercetare postdoctorală și Proiecte de cercetare  pentru stimularea tinerelor echipe independente. Ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, a spus vineri pentru Edupedu.ro că prin aceste proiecte, “strategic, dorim să susținem tinerii, ne gândim la resursă. Revitalizarea cercetării e cuvântul-cheie”.

Potrivit anunțului, competițiile sunt organizate de către Consiliul național al Cercetării Științifice (CNCS) și UEFISCDI. 

Cine dorește să facă propuneri sau observații pe marginea acestor documente o poate face până la 8 mai 2021.

  • Competiția de proiecte de cercetare postdoctorală are drept scop “sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în științe, care doresc să își dezvolte o carieră profesională în activitatea de cercetare științifică, în instituții de cercetare din România”, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Bugetul total pentru aceste proiecte este de 30 de milioane de lei. Finanțarea maximă acordată pentru un proiect de maxim 24 de luni este de 250.000 de lei, iar cea pentru proiecte cu durată mai mică de 24 de luni se calculează proporțional cu durata proiectului.
  • Competiția de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe independente are drept scop “sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în științe, pentru crearea sau consolidarea propriei echipe de cercetare și a unui program de cercetare independent”, potrivit documentului aferent. Bugetul total pentru această competiție este de 70 de milioane de lei. Finanțarea maximă acordată pentru un proiect de maxim 24 de luni este de 450.000 de lei, iar cea pentru proiecte cu durată mai mică este calculată proporțional cu durata proiectului.

Foto: © Kreangkrai Indarodom – Dreamstime.com


4 comments
  1. Să vorbești despre cercetarea științifică în România e ca și cum ai vorbi despre artele decorative pe pluta Meduzei. Performanța științifică este un articol de lux, care nu este și nu poate fi o prioritate într-o țară în care cuvântul de ordine e „Scapă cine poate!”.

  2. Nu există cercetare în România, în primul rând datorită mentalității moștenite din comunism „să ni se dea, să ni se aprobe” și nouă, nu numai celor privilegiați de un guvern sau altul. Există numai hârțogăraie pentru a justifica banii pentru această cercetare care chipurile există în România!

  3. Mai concret, poate cineva să ne spună ce au descoperit în ultimii 30 de ani ? Imi aduc aminte că prin anii 95, încă aveam 60 000 de angajați în cercetare. In mod normal dacă trimiți 60 000 de muncitori o zi la muncă, seara vezi ce s-a produs. Știm că în cercetare rezultatele nu-s la fel, dar 30 de ani cu mii de angajați, totuși, ar trebui să vedem și număra rezultatele.

  4. Sa observam faptul ca s-a mai redus finantarea in noua organigrama. Conform datelor de pe site-ul UEFISCDI, pentru tinerele echipe in 2019 erau alocati 91.833.675 RON, iar pentru postdoc-uri 55.000.000 RON. Noua finantare este mai mica, confirmand astfel statutul si increderea acordata cercetarii in tara noastra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Membrii CNATDCU care au fost condamnați în instanță vor putea fi revocați, prevede noul regulament. Sorin Cîmpeanu, despre modificările aduse regulilor de funcționare a forului: Întotdeauna în instanță deciziile Consiliului au avut de suferit pe aspecte procedurale și nu de conținut științific

Membrii CNATDCU care au fost condamnați în instanță vor putea fi revocați, prevede noul regulament al forului care analizează plagiatele din tezele de doctorat, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educației.…
Vezi articolul

Cercetarea românească este sugrumată de sistemul PCR, s-a ajuns la formarea de clanuri reprezentate prin familii – acuză cercetătorul Vlad Manea, acceptat de japonezi, americani și mexicani, dar trimis la plimbare de instituțiile românești

“Vlad Manea (H-index WoS = 21) este în prezent membru al Academiei Mexicane de Științe, cercetător senior în cadrul UNAM, fost cercetător postdoctoral la Caltech, fost membru al Consiliului Național…
Vezi articolul