Școlile gimnaziale din România dispun de un număr de 216.000 de placute programabile produse în România de către Cyberllence Inovație, deținătoarea brandului Nextlab.tech, folosind microcontrolere Microchip. BCR a finanțat procesul de producție a semiconductorilor. Cum a reușit industria din România sa producă cele 216.000 de plăcuțe programabile distribuite în școli?
Plăcuțele sunt importante pentru educarea elevilor în domenii fundamentale pentru profesiile viitorului precum robotica. Acestea sunt livrate sub forma unor kit-uri STEM împreună cu senzori, accesorii și o platformă de adaptive learning dotată cu inteligență artificială pe care elevii o pot folosi pentru a se pregăti în mod modern. Proiectul reprezintă o reușită majoră, fiind cea mai mare distribuție de material educațional modern din Europa de Sud-Est. Un număr de 5.400 de școli beneficiază de plăcuțele programabile.
Pe fiecare dintre cele 216.000 de plăcuțe este montat un microcontroller (chip) în care este încapsulat un întreg univers cognitiv de o valoare deosebită pentru elevii care se pregătesc astăzi să lucreze într-o societate digitalizată și bazată pe tehnologie.
Cum s-au produs plăcuțele în România?
Povestea realizării celor 216.000 de placute începe în primele luni ale anului 2022. Compania Cyberfence Inovație avea la acel moment un contract cu un furnizor din China pentru achiziționarea plăcuțelor împreuna cu accesorii. Echipamentele trebuiau livrate în cadrul proiectului “Platforma digitală cu resurse educaționale deschise (EDULIB) – Biblioteca școlară virtuală”. Izbucnirea conflictului din Ucraina a perturbat însă piața semiconductorilor și furnizorul chinez nu a mai putut livra plăcuțele. Reprezentanții Cyberllence Inovație au reușit însă să producă plăcuțele în România, beneficiind de sprijinul companiei Microchip.
Un proces accelerat de proiectare, producție și transportare a plăcuțelor către școli a fost început rapid. Proiectarea s-a realizat la București, iar producția la Timisoara de către o companie locală specializata în servicii de tip EMT (Electronics Manufacturing Technologies). Procesul logistic de achiziționare a semiconductorilor folosiți în producție fost unul complicat având în vedere criza de pe piața semiconductorilor. A fost prima reușită majoră a industriei locale de semiconductori, care s-a mobilizat foarte bine într-un timp scurt.
“Suntem bucuroși că am proiectat și produs aceste plăcuțe programabile în ecosistemul industrial local. Pe lângă beneficiile majore pe care le vor avea școlile care vor primi echipamentele, reușita proiectului demonstrează și faptul că România poate fi un jucător în industria mondială de semiconductori”, a declarat Răzvan Bologa, CEO al Nextlab.tech.
Cât de mari sunt beneficiile pe care le aduc plăcuțele în școli?
Piața muncii trece printr-un proces de transformare accelerată datorat progresului tehnologic în domenii-cheie cum ar fi semiconductorii și inteligența artificială. Specialiștii estimează că peste jumătate din locurile de muncă pe care le vor avea copiii de astăzi încă nu s-au inventat. Familiarizarea elevilor cu noile tehnologii de la o vârstă fragedă este necesară pentru a da șansa elevilor de astăzi să aibă profesii de calitate atunci când vor fi adulți.
Sistemele educaționale din alte țări, precum Germania sau Marea Britanie, folosesc plăcuțe programabile în școli pe scară largă. Ele sunt populare printre elevi în numeroase sisteme educaționale de pe glob și și-au dovedit eficiența în predarea lecțiilor de tip STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică – Science, Technology, Engineering and Mathematics).
Interesul școlilor nu a întârziat să apară. Spre exemplu, la Școala Gimnazială nr. 103 din București elevii și profesorii au înființat un club de robotică la scurt timp după ce au fost primite plăcuțele. În total, un număr de 5.400 de școli vor putea să înființeze cluburi de robotică.
Despre Nextlab.tech
Compania Cyberrlence Inovație, deținătoare mărcii Nextlab.tech, a fost înființată în 2017 și este deținută de Răzvan Bologa și Andrei Toma, doi ciberneticieni de la Facultatea de Cibernetică, ASE, București. Firma a fost înființată cu scopul de a oferi soluții educaționale moderne, care să pregătească atât copiii cât și adulții pentru o economie bazată pe inteligența artificială și semiconductori.
Nextlab.tech deține o platforma de adaptive learning care folosește inteligența artificială pentru a ușura predarea unor domenii noi precum robotica, inteligența artificială, securitatea cibernetică și altele. Tehnologia Nextlab.tech este folosită în școli, companii, instituții publice și de către clienți individuali pentru a implementa procese educaționale moderne, relevante pentru profesiile viitorului. Conținutul educațional al Nextlab.tech acoperă o plajă largă de tehnologii informatice relevante pe piața muncii.
Cum a sprijinit Banca Comercială Romană proiectul de distribuire a semiconductorilor în școli?
Proiectul de dotare a școlilor cu echipamente de robotică a fost posibil cu sprijinul Băncii Comerciale Române. Începând cu anul 2019 BCR a finanțat un proiect pilot de distribuire gratuită a roboților educaționali și a tehnologiilor adaptive learning în școli în cadrul programului Romania Tech Nation. Proiectul s-a dovedit un succes, iar ulterior tehnologia folosită a fost extinsă cu fonduri europene de către Ministerul Educației Naționale și Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare (AARNIEC) în 5.400 de școli. BCR a oferit și o linie de finanțare către Cyberllence Inovație în procesul de producție a semiconductorilor.
Citește și:
Ce dotări îi trebuie unei școli pentru a crea un laborator inteligent, finanțare deschisă prin PNRR. INTERVIU cu profesorul Răzvan Bologa: Kit-urile de robotică să fie compatibile cu programa școlară, să aibă asistent virtual de învățare care ușurează predarea
Cum te ajută roboții să exersezi și să înțelegi matematica și fizica. Interviu cu Răzvan Bologa: În timp ce încerca să facă roboțelul să meargă pe o linie curbată, un elev începea, fără să știe, să înțeleagă derivata
Redacția
Mihai Peticilă
Advertorial
9 comments
Foarte bine ca se mai face si pe aici cate ceva (cum spun multi de pe forum), problema este pretul . Noi cand ne-am apucat sa facem niste placi pentru echipamentele pe care le producem am observat ca a le face in tara costa de vreo 10 (ZECE!) ori mai mult decat in China. Dupa ce am facut un lot de 10 bucati prototip in Bucuresti, patronul a ajuns la concluzia ca la urmatoarea iteratie sa facem un loc de PROTOTIP de 100 bucati (deci 100 placi desi erau nevoie de 3-5 pentru prototip, restul de 95 fiind practic aruncate) in China deoarece CU TOT CU PIESE pe ele (mai putin procesorul si RF-ul) costau cat 10 placi FARA PIESE produse in Ro. Cu tot regretul meu si nostalgia pentru cercetarea romaneasca (lucrand in cercetare dezvoltare la Electronica Industriala pe vremuri) … nu prea inteleg cum “au batut” pretul din China. O fi vreun para-ndarat ? Hmm … as vrea sa vad si eu contractul ala … daca se poate …
e bine că mai facem și noi cate ceva. Și cu atât mai bine cu cât este vorba de o companie cu capital și management autohton. Dar de la a fabrica niște plăci programabile la a fabrica semiconductori, este drum lung și o diferență de la cer la pământ. Circuitele integrate folosite la fabricarea acestor placi, din păcate, sunt toate importate. Din cate știu, România nu mai produce semiconductori de prin ani 90, că de, a venit revoluția și…noi nu mai trebuia să avem know how.
„Plăcuța” nu pare să fie mare filozofie originală. Seamănă cu un Arduino UNO R3, inclusiv dispunerea componentelor și a terminalelor. Asta nu e ceva rău, pentru că roata nu trebuie reinventată dar să spui că proiectare și blabla când astea-s deja pe toate drumurile mi se pare exagerat.
Uite ca exista si oameni care se pricep ! Asa e ! Placa aia e un Arduino Uno . La astia un kit cu placa si citiva senzori costa 250ron. Pe Aliexpres il iei sub 50ron. Exista firme care fac in Romania placi de Arduino…complet dar alea nu sint bagate in seama!!
Este ușor de comentat. Sa produci 216000 de placi intr-o perioada in care fabricile auto erau închise din lipsa de semiconductori e intr-adevăr un succes! Normal ca sunt plăcile sunt model UNO căci acesta e modelul care se folosește in toate școlile de pe glob și astea sunt plăcile care se fac cu tehnologia Microchip.
aparat de radio cu tranzistori.
citi tranzistori sint inglobati in circuitul integrat LM301?
materiale semiconductoare este OK dar semiconductorii au creat o revolutie in electronica este la fel de corect
aparate convertoare da, dar si convertori DC/DC este corect.
Ce se intimpla aici, este preluarea din engleza si romanizarea cuvintelor noi pentru vocabularul romanesc. Cei ce au facut armata la rachete la Boteni, isi aduc aminte ca numele aparatelor erau scrise pe etichete cu caractere chirilice dar era transcrierea fidela a cuvintului german (eh, ce sa-i faci, inventatorii lui V1q si V2 si rusii au facut bine ca au pastrat denumirile)
Cred ca vor co-exista aceste expresii pina cind se va folosi un limbaj universal (Engleza)
se mai intampla si lucruri bune pe aceste meleaguri, bravo!
Un proiect genial. Felicitari tuturor celor implicați.
Termenul SEMICONDUCTOR este un neologism și are, deci, genul neutru! Pluralul corect este deci SEMICONDUCTOARE, nu SEMICONDUCTORU!
La fel se pune problema în cazul termenilor CONDUCTOARE, TRANSFORMATOARE, TRANZISTOARE, CONVERTOARE…
Dacă nu știți întrebați domnilor redactori de advertoriale!