Prima reacție a sindicatelor din Educație la anunțurile de săptămâna trecută ale premierului Cîțu și ministrului Cîmpeanu că salariile profesorilor nu vor crește în acest an, deși legea asta prevede: Tăcerea guvernanților poate fi interpretată de salariații din învățământ ca o invitație la declanșarea acțiunilor de protest

„Guvernul României trebuie să anunțe cât mai repede dacă vor fi majorate salariile conform Legii nr. 153/2017”, transmit cei doi lideri ai federațiilor sindicale din Învățământ, Simion Hăncescu, de la FSLI și Marius Nistor de la FSE „Spiru Haret”, într-un comunicat primit de Edupedu.ro. Reacția vine la o săptămână de la anunțul ministrului Educației că salariile profesorilor nu vor crește și premierul a anunțat același lucru, în aceeași zi.

Redăm poziția FSLI și FSE „Spiru Haret”:

“Premierul României, domnul Florin Cîțu, a anunțat, din nou, fără a da dovadă că ar avea o minimă doză de părere de rău, că salariile din sistemul de învățământ românesc nu vor fi majorate în acest an, în urma deciziei luate la începutul anului de a îngheța toate salariile în sectorul bugetar în anul 2021. A fost poate cel mai vehement și triumfalist “NU” exprimat până acum în raport cu solicitările pe care le-am înaintat Guvernului României. 

Apreciem faptul că și elevii și-au manifestat public indignarea că profesorii lor sunt umiliți, refuzându-li-se majorarea salarială pe care ar fi trebuit să o primească. Știm că și elevii sunt nemulțumiți din cauza nerezolvării problemei legate de decontarea navetei și din cauza burselor școlare foarte mici. Vinovații pentru aceste neajunsuri sunt, în primul rând, în Palatul Victoria, în Parlamentul României și la Ministerul de Finanțe. Către cei de acolo trebuie să ne exprimăm nemulțumirea! Să ne amintim că actualul Prim-Ministru s-a exprimat public, înainte de a ocupa această funcție, că  educația și sănătatea nu trebuie să fie prioritare. Acum, o pune în practică!

Oamenii din învățământ sunt revoltați – pe bună dreptate – pentru că văd că realitatea nu are nicio legătură cu declarațiile Premierului în ceea ce privește “consistenta” creștere economică. Când merg la piață sau când își plătesc utilitățile constată că ceea ce afirmă șeful Executivului este o diversiune/ lipsă de documentare/ tratare cu dispreț a acestora/ etc.. 

Practic, majorările salariale acordate în ultimii doi ani cadrelor didactice au fost anihilate de inflația recunoscută oficial de Banca Națională a României și de creșterea prețurilor la produsele de bază și la utilități. 

Îi reamintim Prim-Ministrului României faptul că aceste majorări salariale, care ar fi trebuit deja să fie acordate, ar însemna o creștere a veniturilor între 250 și 500 de lei pe lună.

Opinia publică trebuie să înțeleagă faptul că un profesor debutant are în acest moment un salariu de doar 2.300 de lei pe lună. O chirie minimă pentru o garsonieră îl lasă pe acest tânăr cu jumătate sau chiar un sfert din salariu (fără a lua în calcul orașe precum București sau Cluj), prin urmare, cine poate să aibă un trai decent cu 1.000 de lei pe lună, bani din care mai are de plătit și facturile utilităților, haine, cărți, cursuri de perfecționare? Chiar și în aceste condiții de umilire salarială, majorarea care ar fi trebuit să se acorde în anul 2020, a fost “sărită” și anul acesta! Atitudinea guvernanților care dau astfel de salarii profesorilor este una cinică, dacă nu cumva chiar iresponsabilă!

Salariații din învățământ așteaptă, cu mare interes, informații oficiale legate de ceea ce se va întâmpla anul viitor referitor la aplicarea Legii nr. 153/2017. Conform acestei legi, ar trebui să se atingă nivelul maxim prevăzut de această lege, care oricum este revoltător de mic.

Prim-Ministrul României trebuie să spună public și de îndată, dacă Legea nr. 153/2017 se va aplica, anul viitor, pentru angajații din învățământ. Orice amânare naște suspiciuni, asta pentru că, în câteva zile, la Ministerul Finanțelor Publice începe “creionarea” Proiectului de buget pentru anul 2022. Tăcerea guvernanților poate fi interpretată de salariații din învățământ, ca o invitație la declanșarea acțiunilor de protest.”

Ministrul Educației a declarat pe 19 august 2021 că „salariile profesorilor nu cred că vor putea creşte după rectificarea bugetară. Avem nevoie de o componentă care să asigure salariile pentru posturile create în plus generate de micşorarea numărului de elevi în clasă, avem nevoie de rectificare bugetară pentru salarizarea personalului din creşe, avem nevoie de creşteri bugetare pentru salarizarea surplusului de personal din grădiniţe, avem nevoie de creşteri pentru acoperirea programului „Masa caldă”, ce am aprobat astăzi, avem nevoie de foarte multe lucruri şi trebuie să prioritizăm aceste creşteri”.

Premierul Florin Cîțu a declarat la TVR tot joi seara, ”nu în acest an. Anul acesta, am spus foarte clar la începutul anului că sunt îngheţate salariile din sectorul public – au avut o dinamică foarte mare în ultima perioadă – şi am arătat dinamica anvelopei salariale în sectorul public pentru anii următori până în 2024.

Veniturile în economie şi venitul mediu net în economie a crescut cu 7,4% parcă, ultima cifră”, a afirmat Florin Cîţu, răspunzând unei întrebări legate de creşterea salariilor profesorilor, prevăzută pentru septembrie.

Salariile profesorilor ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie 2020, după cum anunța Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Instituția explica atunci faptul că de la 1 ianuarie 2020 salariile au fost majorate cu 8%, iar ultimele două tranșe de majorare până la grila prevăzută de Legea 153/2017 ar fi trebuit să intre luna viitoare. Rectificarea bugetară a amânat însă acea creștere, cu totul, până în septembrie 2021.

Vezi aici ce salarii de bază brute ar fi trebuit să ia profesorii, învățătorii și educatorii, conform grilei de salarizare, pe fiecare funcție și grad.

Sindicatele din Învățământ au încetat să mai aibă poziții publice critice la adresa Guvernului sau a ministrului din momentul în care, pe 26 februarie 2021, premierul Florin Cîțu a spus că „singurii oameni care au rămas în funcție 30 de ani de zile sunt liderii de sindicat” și că ar fi cazul să se discute despre legislația care reglementează finanțarea sindicatelor, “dacă este bine ca respectivele cotizații să se plătească automat din conturile oamenilor”.