Prietenii lăsaţi în urmă din Ucraina şi viitorul incert: printre cele mai mari griji ale copiilor ucraineni refugiaţi – Raport Save the Children

Copiilor ucraineni refugiaţi le este dor de familia lor, de prietenii şi de animalele de companie lăsate în urmă şi îşi fac griji în ceea ce priveşte integrarea în ţări a căror limbă nu o cunosc, dar nu vor să se întoarcă acasă, până când ţara lor nu va fi în siguranţă, arată datele celui mai recent raport al Save the Children şi al partenerului său IMPACT Initiatives, realizat în urma unei anchete complexe în mai multe state, printre care şi România şi Polonia, conform unui comunicat de presă al Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Raportul, intitulat Experienţe, Nevoi şi Aspiraţii ale copiilor, adolescenţilor şi persoanelor în grija cărora se află aceştia, dislocaţi din Ucraina, include datele procesate din aproape 15.300 de sondaje la care au răspuns adulţi ucraineni refugiaţi în 24 de ţări, cât şi informaţii colectate în urma consultării a 307 copii şi adolescenţi, 115 persoane în grija cărora se află copiii, 33 de membri ai comunităţilor gazdă şi 34 de furnizori de servicii sociale din Polonia şi România, potrivit comunicatului.

• Datele cantitative au fost colectate în perioada noiembrie 2022 – aprilie 2023.

„Raportul arată că, în general, cei mai mulţi copii şi persoane în grija cărora se află copiii se simt bine-primiţi în ţările gazdă, dar le lipseşte viaţa pe care o aveau acasă, în Ucraina. Aproximativ şase milioane de refugiaţi din Ucraina, echivalentul a aproximativ 14% din populaţie, au fost dislocaţi şi se găseau în statele din Europa, în august 2023.

Separarea de cei dragi este factorul care afectează cel mai puternic starea de bine a celor mai mulţi refugiaţi ucraineni, copii şi persoane în grija cărora se află copiii. 

‘Aş vrea ca bunicul şi câinele meu să fie aici, Mi-e dor şi de prietenii mei‘ (Oksana, elevă în ciclul gimnazial în Polonia)

Copiii afirmă că nevoile lor principale privesc timpul liber şi un acces îmbunătăţit la activităţi extra-curriculare, în special cele sportive.

‘Jucam fotbal şi practicam karate în Ucraina. Nu am aceste oportunităţi aici’, spune Nataliia, elevă în ciclul gimnazial, la o şcoală din România.

Majoritatea familiilor, aproximativ 87%, intenţionează să rămână în locurile unde sunt acum, pe termen scurt, în principal din raţiuni de securitate şi pentru a le permite copiilor un acces mai bun la educaţie, dar cele mai multe dintre familii declară că se vor întoarce în Ucraina, odată ce problemele de securitate vor dispărea.

‘Nevoile acute rămân cele legate de asistenţa umanitară rapidă, de informaţii şi de suport emoţional, atât la frontieră, cât şi în centrele în care sunt cazaţi copiii care se refugiază din Ucraina. Aceste nevoi sunt însă dublate de unele pe termen mediu şi lung, de integrare socială şi educaţională. Noi lucrăm pe ambele paliere, ne concentrăm atât pe sprijinul imediat, cât şi pe asistarea pe termen lung, mai ales în ceea ce priveşte incluziunea educaţională şi consolidarea sentimentului de siguranţă de care aceşti copii au mare nevoie’, a precizat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

Posibilităţile limitate de angajare, combinate cu criza socio-economică şi costul vieţii au, de asemenea, impact asupra refugiaţilor ucraineni: respondenţii au afirmat că cheltuie 44% din veniturile lunare pe alimente. 

Denys, elev în ciclul primar într-o şcoală din România, povesteşte: ‘În principal, ucrainenii sunt îngrijoraţi de găsirea unui loc de muncă. Pentru că salariul tatălui meu nu este suficient pentru întreaga familie, mama îşi caută un loc de muncă, în fiecare zi. A fost la mai multe interviuri, dar salariul oferit este foarte mic.’

Raportul arată că majoritatea copiilor şi persoanelor în grija cărora se află copiii se simt        bine-primiţi de comunităţile gazdă. 

Ilya, elev în ciclul gimnazial, în România, spune: ‘Dacă aş avea probleme, aş vorbi cu orice vecin de pe strada noastră. Îi cunosc pe toţi.’

Totuşi, sunt copii ucraineni refugiaţi în România şi Polonia care vorbesc despre remarci xenofobe şi comportament de hărţuire, din partea copiilor şi adulţilor din comunităţile gazdă.

Olena, elevă de gimnaziu la o şcoală din Polonia, a explicat: ‘În tramvai, un băiat vorbea în ucraineană, şi polonezii l-au împins afară din tramvai, intimidându-l, şi i-au luat telefonul.’

Magdalena Rossmann, Director-adjunct regional al Programului de Dezvoltare şi Director de Calitate în cadrul programului de răspuns pentru Ucraina, al Save the Children, a explicat: ‘Raportul oferă o perspectivă unică asupra experienţelor copiilor refugiaţi din Ucraina. Copiii ne spun că în general se simt în siguranţă şi bineveniţi în comunităţile gazdă, dar totodată ei se confruntă cu provocări emoţionale şi practice. Ei au nevoie de acces la activităţi extra-curriculare, cum sunt sportul şi muzica, la care să participe împreună cu copiii din comunităţile locale. Este esenţial ca guvernele gazdă să pună la dispoziţie sprijin specializat pentru familiile cu venit mic, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă.’

Intervenţia Salvaţi Copiii România în sprijinul copiilor refugiaţi din Ucraina şi al familiilor lor

Pe teritoriul României sunt, în acest moment, 86.810 cetăţeni ucraineni (date UNHCR, 12 septembrie). Până în momentul de faţă, au fost eliberate peste 143.000 de permise de şedere temporară.

Organizaţia Salvaţi Copiii este alături de refugiaţii ucraineni, evaluează constant nevoile şi oferă asistenţă umanitară şi suport pentru acces la servicii de educaţie şi sănătate, după caz, la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova, în Centrele de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări,  în taberele de refugiaţi coordonate de IGSU, în punctele de staţionare, precum şi în comunităţi rurale şi urbane în care copiii refugiaţi şi familiile lor locuiesc.

Am oferit ajutor imediat  în zece puncte de trecere a frontierei: Isaccea, jud. Tulcea, Siret, jud. Suceava, Vicovu de Sus, jud. Suceava, Halmeu, jud. Satu Mare, Sighetu-Marmaţiei, jud. Maramureş, Giurgiuleşti, jud. Galaţi, Rădăuţi Prut, jud. Botoşani, Sculeni, jud. Iaşi, Mihăileni, jud. Botoşani, Albiţa, jud. Vaslui, în momentul de faţă activitatea restrângându-se în trei dintre acestea:

–       Isaccea, jud. Tulcea

–       Siret, jud. Suceava

–       Sighetu-Marmaţiei, jud. Maramureş

Oferim servicii în cinci Centre de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări în:

–       Bucureşti

–       Rădăuţi, jud. Suceava

–       Galaţi, jud. Galaţi

–       Şomcuta Mare, jud. Maramureş

–       Timişoara, jud. Timiş.

Am oferit asistenţă directă, consiliere informaţională şi am derulat activităţi pentru copii în trei tabere de refugiaţi IGSU, trei puncte de staţionare şi două centre de zi:

–       Tabăra Siret (stadion), jud. Suceava

–       Tabăra Rădăuţi (stadion), jud. Suceava

–       Tabăra Huşi, jud. Vaslui

–       Gara de Nord, Bucureşti

–       RomExpo, Bucureşti

–       Centrul E-gros Iaşi

–       Centrul de Servicii Sociale Bucium, Iaşi

–       Centrul de Servicii Sociale, în colaborare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş.

Suntem în continuare prezenţi în Tabăra Rădăuţi (stadion), jud. Suceava, Gara de Nord, Bucureşti, Centrul de Servicii Sociale Bucium, Iaşi şi în Centrul de Servicii Sociale Timişoara.

Am înfiinţat centre de consiliere şi servicii integrate în opt zone principale din ţară (Baia Mare, Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Suceava, Tulcea, Târgu Mureş şi Timişoara), unde oferim consiliere şi informare, management de caz, consiliere psiho-socială, activităţi pentru copii, adolescenţi şi adulţi, suport material şi financiar.

Oferim servicii educaţionale în 15 şcoli şi grădiniţe, în timp ce echipe mobile lucrează pentru a identifica şi referi cazurile vulnerabile.

Începând din luna aprilie 2023, Salvaţi Copiii Româna a extins intervenţia de suport pentru refugiaţi cu adăugarea serviciilor de mediere sanitară. Echipe de mediatori sanitari şi mediatori culturali facilitează accesul la servicii medicale şi înscriere la medicul de familie pentru refugiaţi şi acordă sprijin de urgenţă pentru medicamente şi ecografii prin intermediul voucherelor medicale în Bucureşti, Iaşi, Suceava, Mureş şi Braşov.

În Republica Moldova am extins reţeaua de suport medical, de asistenţă socială şi psihologică, cu adăugarea inovativă a Serviciilor Mobile, pentru 2.500 de femei, gravide şi copii refugiaţi din Ucraina. Experienţa ne-a demonstrat faptul că este nevoie să consolidăm capacitatea reţelei de experţi locali de a oferi servicii socio-medicale integrate pentru refugiaţi în vederea maximizării eficacităţii intervenţiilor la care iau parte.

De la declanşarea crizei umanitare până în prezent, Salvaţi Copiii a oferit pentru 313.900 de  persoane, dintre care 163.700 copii ucraineni şi 150.200 adulţi (femei, vârstnici, familii extinse) alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte, pampers, suzete, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, jucării, pături şi alte produse de imediat ajutor, cartele telefonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobilă, suport emoţional, traducere şi consiliere informaţională – materiale de informare în limba ucraineană (informaţii despre procedura de azil, mijloace de călătorie, spitale, harta şi adresele centrelor pentru solicitanţii de azil etc.), servicii educaţionale” conform comunicatului.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.