Presiune a universităților generaliste mari pentru schimbări în finanțarea universităților. Consorțiul Universitaria solicită lui Daniel David, devenit ministru din funcția de rector al UBB, membră a alianței academice, revizuirea actualului sistem

Revizuirea modelului de finanțare a universităților, pe baza unui „cost real per student”, precum și o finanțare diferențiată în urma evaluării și clasificării universităților în funcție de activitățile de cercetare sunt două dintre cele 10 puncte transmise sâmbătă, 5 aprilie, de Consorțiul Universitaria, cea mai mare alianță de universități din țară, după cea mai recentă reuniune a sa. Cele două propuneri – una mai recentă, alta mai veche – vizează schimbări de sistem într-un moment în care la conducerea Ministerului Educației și Cercetării se află un ministru provenit din rândul acestor universități comprehensive și care la rândul lui a cerut, de la începutul mandatului, schimbări de sistem cu impact asupra finanțării învățământului superior.

În apelul lor, universitățile folosesc chiar și un argument pe care, la nivel declarativ cel puțin, pe ministrul actual nu îl impresionează.- cel al rankingurilor universitare, clasamente care ar trebui să reflecte valoarea instituțiilor de învățământ superior și în care o parte dintre universitățile membre ale consorțiului stau foarte bine și au chiar poziții de lider – detalii mai jos.

• Consorțiul Universitaria (CU) este format din: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Universitatea „Ovidius” din Constanța. 

La Babeș-Bolyai, actualul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, a fost rector până când a preluat portofoliul în actualul guvern Ciolacu.

Principalele schimbări de sistem în ceea ce privește finanțarea universităților, cerute de acest Consorțiu prin comunicatul emis sâmbătă:

• „CU propune ca evaluarea și clasificarea universităților, realizată în baza HG nr. 138/2024, să fie urmate de o finanțare diferențiată, realizată explicit din resurse suplimentare față de finanțarea de bază, suplimentară sau complementară, prin alocarea anuală a unui buget destinat cercetării.”
• „La nivel sistemic a fost subliniată necesitatea revizuirii modelului de finanțare a învățământului superior și s-a decis constituirea unui grup de lucru, cu participarea fiecărei universități din Consorțiu, care să analizeze și să fundamenteze costul real per student pentru domeniile de studii ce se regăsesc în universitățile membre ale Consorțiului.”

Acestora li se adaugă alte cereri de natură financiară, ce țin de internaționalizare, proiecte PNRR etc.

Prima dintre cele două cereri, cea referitoare la evaluarea și clasificarea universităților în funcție de regulile stabilite acum un an privind integrarea organizațiilor de cercetare, este nouă. A doua, privind modelul de finanțare bazat pe costul per student, este una mai veche, în care cererile universităților generaliste s-au lovit de nevoile altor universități influente – cele tehnice și cele de medicină.

Finanțare diferențiată bazată pe clasificarea universităților

Această cerere face trimitere, în comunicarea Consorțiului, la Hotărârea de Guvern 138 din 2024, adoptată acum un an, ce include metodologia pentru integrarea activităților organizațiilor de cercetare, ce trebuie să aibă loc pentru eficientizarea institutelor de cercetare în baza unei Legi adoptate în 2023, când a fost declanșat oficial acest proces.

Doi ani mai târziu, ministrul Daniel David a anunțat, la începutul mandatului său, că va începe undeva în această primăvară evaluarea acestor institute de cercetare, care, în funcție de realizările lor, pot fi integrate inclusiv în universități, Programul actualului guvern menționând ca țintă crearea unor poli de excelență și a unor concentrații academice, dorite, declarativ, de ani de zile.

Acest proces se suprapune cu „mica reformă” universitară, cum o numește ministrul David, prin care, pe baza unui ordin adoptat în ianuarie, universitățile ar trebui să-și declare misiunea până în iunie a.c.: de educație, de educație și cercetare, de educație și cercetare avansată. Despre această misiune, ministrul a spus că va avea impact asupra evaluării universităților.

La finalul lunii ianuarie, ministrul David vorbea depsre efectele „micii reforme”: „înseamnă o diferențiere explicită a misiunilor, de jos în sus”, în urma căreia „nu vei primi finanțare mai mare, ci așteptarea este să folosești finanțarea în concordanță cu misiunea pe care ți-ai asumat-o”, a spus ministrul într-un interviu acordat Edupedu.ro.

Întrebat dacă aceste domenii principale urmărite de universități vor avea impact asupra finanțării și dacă se va renunța la finanțarea per student, ministrul a spus că „deocamdată nu le-am legat pe cele două”. Potrivit ministrului, „finanțarea poate să meargă în aceeași logică pe care o avem, doar că utilizarea banilor trebuie să fie făcută prin prisma misiunii pe care ți-ai asumat-o și diverse procese de evaluare prin care treci să fie adaptate acestui acestui profil”.

Revizuirea modelului de finanțare în învățământul superior

A doua solicitare, referitoare la schimbări în modelul de finanțare a universităților, cu trimitere la „costul real per student”, este una mai veche a Consorțiului Universitaria – vezi aici o cerere similară din 2023. Acum, însă, se face auzită când portofoliul Educației și Cercetării este un deținut de un ministru care provine din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, membră a Consorțiului Universitaria și cea mai bună universitate din România.

Discuțiile mai din perioada recentă privind finanțarea universităților au atins un apogeu în 2022, înaintea adoptării noilor legi ale educației, când ele au fost vizate de Marian Preda, rectorul Universității din București. Acesta spunea atunci – într-un interviu pe site-ul UB – că „Universitatea din București are aproape 34 de mii de studenți, Politehnica are cam 60% din această cifră, iar Medicina din București cam 35% din câți avem noi, aproape de 3 ori mai puțini. Când vine vorba de bani de la bugetul de stat, însă, Politehnica, cu 60% din numărul nostru de studenți, are 160% din veniturile publice ale UB, iar UMF București, cu 1/3 din numărul nostru de studenți, are o finanțare publică totală aproape identică. Cam la fiecare dintre cele două finanțarea per student este de peste 2,6 ori mai mare decât la UB (…) Grosul bugetului unei universități este cheltuit pe salarii. Au Medicina sau Politehnica de 2,6 ori mai mulți salariați decât UB? Bineînțeles că nu, nici pe departe. (…)”. 

Declarațiile de atunci ale lui Marian Preda au stârnit discuții aprinse, în pregătirea legilor educației – vezi, între altele, poziția de atunci a facultăților de medicină, care spuneau că  nici numărul de studenți, nici calitatea de excelență a unei universități nu trebuie să limiteze subiectul finanțării universităților.

Universitățile tehnice și medicale au un cuvânt greu de spus în principalele instituții de autoritate în învățământul superior. Universitatea Politehnica București are reprezentanți direcți sau indirecți în majoritatea acestor instituții, inclusiv un prorector (Gigel Paraschiv) în funcție de secretar de stat la MEC și pe președintele senatului universitar, Tudor Prisecaru, în funcția de vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Cercetare, din subordinea MEC.

Iar la principalul for consultativ în domeniul finanțării universităților, Comisia Națională pentru FInanțarea Învățământului Superior (CNFIS), președinte este Mirel Pițuru, reprezentant al UMF Carol Davila. Despre acesta, Edupedu.ro a scris că, după ce a intrat în vigoare noua Lege a învățământului superior, a fost ales cu sprijinul universităților medicale și tehnice în fața unui contracandidat susținut de Consorțiul Universitaria. Politehnica București are și la CNFIS și un reprezentant în funcția de vicepreședinte. 

Clasamentele internaționale ca argument Universitaria

În comunicatul lor de sâmbătă, universitățile din CU apelează, încă din primul paragraf, la valoarea lor reflectată în clasamentele universitare, cu accent pe Metarankingul național, bazat pe rezultatele universităților într-o multitudine de topuri internaționale:

„Pentru a sublinia, o dată în plus, rolul și locul Consorțiului Universitaria în ecosistemul învățământului superior și cercetării, menționăm că toate cele nouă universități din CU sunt prezente în Metaranking-ul publicat de Ministerul Educației și cercetării, pe locuri fruntașe ale acestui clasament. Astfel, în primele zece universități la nivel național, CU este prezentă cu cinci universități, primele două locuri fiind ocupate an de an de universități din Consorțiu.”

Pe de altă parte, ministrul David este unul sceptic în ceea ce privește relevanța clasamentelor internaționale. În februarie 2024, pe când candida pentru un nou mandat de rector UBB , el apela la exemple externe. „Lumea se schimbă și în zona rankingurilor și probabil va trebui să ne schimbăm și noi. Marile universități din America încep să le refuze. Harvard, Yale s-au retras din rankinguri pe diverse domenii, nu mai vor să raporteze date”. El spunea, atunci, că, existând probleme la nivelul clasamentelor, „va trebui să ne gândim foarte serios în viitor ce facem cu ele”.

Iar în noiembrie 2024, înainte să devină ministru, Daniel David spunea că ia în calcul întreruperea metarankingului universitar românesc realizat – separat de rankingul similar al ministerului, din ultimii ani – de un grup independent începând din 2016.

Metarankingul Național pe 2024  a fost publicat, anul acesta, mai repede ca de obicei, în februarie, dar tot discret, asemenea celui independent, din toamnă.

Citește și:

Finanțarea diferențiată a universităților după evaluarea și clasificarea lor este cerută oficial de Consorțiul Universitaria. Rectorii solicită implementarea urgentă a microcertificărilor și standardele pentru licențele în educație timpurie și învățământ primar

Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.