Președintele Klaus Iohannis, inițiator al proiectului “România Educată”, intenționează să marcheze procedura de promulgare a legilor educației printr-o ceremonie care să aibă loc pe 4 iulie, la Cotroceni, potrivit surselor Edupedu.ro, care menționează că în acest sens au fost trimise și unele invitații.
Semnarea decretelor de promulgare a legilor, atribut al președintelui, este o procedură marcată, de obicei, prin simple note de informare ale președinției (ex.: decretele de promulgare semnate pe 28 iunie). Situația urmează să fie diferită în cazul legilor educației: acestea, promovate de guvern și adoptate de Parlament, s-au întemeiat pe un raport din 2021 al Președinției, neasumat de nicio persoană. Proiectul descrie o “viziune strategică” pentru educație până în 2030, legile fiind în mod declarativ rezultatul proiectului “România Educată”, lansat cu șapte ani în urmă.
- “România Educată” a fost declarat de președintele Iohannis drept principalul său proiect ca șef al statului, pentru care a dedicat șapte ani din cele două mandate ale sale. Proiectul a fost anunțat la doar cinci ani de ce o lege a educației fusese adoptată și propunea o serie de reforme, dintre care multe nu au fost nici până acum puse în practică. Proiectul a început cu o dezbatere publică derulată în 2016-2018, în 2018 a fost publicată o viziune de țară pentru educație cu orizontul anului 2030, după care s-au scurs încă trei ani până când, în 2021, a fost publicat raportul final. Proiectul “România Educată”, a cărui “operaționalizare” e prevăzută în Strategia Națională de Apărare a Țării, după cum spune Președinția, trebuia transformat rapid în lege, dar a mai durat un an și jumătate și două runde separate de consultări până când cele două proiecte de lege, inițiate de Sorin Cîmpeanu și continuate de Ligia Deca, au fost trimise de Guvern în Parlament în prima parte a acestui an. Acolo, procesul de dezbatere și aprobare a durat foarte puțin, legile fiind votate în Senat, cameră decizională, pe 22 mai, chiar în ziua în care a început prima grevă generală a profesorilor din ultimii 18 ani. În timpul grevei, președintele Iohannis a reproșat public că nu s-a vorbit mai mult despre legile educației.
Amintim că legile au fost criticate pe tot parcursul procedurilor de dezbatere și adoptare – atât proiectul Legii învățământului superior, cât și proiectul Legii învățământului preuniversitar – pentru problemele legate, între altele, de examenul de admitere la liceu, chestiunea diversității, mandatele rectorilor, prevederile privind plagiatul etc..
- După ce Curtea Constituțională a decis că legile sunt respectă Constituția, iar acestea au mers la promulgare, mai multe entități politice sau din societatea civilă (ex: PLUS , asociații ale elevilor, Consiliul Național al Elevilor) s-au adresat președintelui fie să retrimită legile în parlament, fie să susțină corectarea legilor prin legislație ulterioară.