„Actualizarea programelor școlare și a modului de predare nu mai poate fi amânată”, a transmis președintele României, Klaus Iohannis, la festivitatea de deschidere a anului școlar 2022-2023 de la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București.
„Viitoarele legi ale Educației ar trebui să pună în aplicare în școlile românești schimbările pe care evoluțiile societății și ale științei ni le-au arătat ca fiind necesare. Educația trebuie centrată pe profilul elevilor și al studenților, luând în calcul interesele diverse ale acestora, potențialul individual care trebuie sprijinit și provocările globale. De aceea, actualizarea programelor școlare și a modului de predare nu mai poate fi amânată”, a transmis acesta.
Amintim că elevii care au intrat în clasele a IX-a și a X-a nu vor avea manuale noi, ci tot pe cele aprobate în anul 2004. Ei care au acum 14-15 ani au fost primii care, în anul 2012, au intrat în clasa pregătitoare având curriculum complet nou pentru învățământul primar, apoi pentru cel gimnazial. – detalii aici
Pentru ei, reforma curriculară a fost oprită de actualul ministru Sorin Cîmpeanu, care a luat decizia să nu aprobe planurile cadru pentru liceu în anul 2021, din cauză că au fost primite prea multe propuneri de modificare în sesiunea de dezbatere publică. Fuseseră lansate în consultare pe 5 ianuarie 2021, iar în februarie ministrul anunța că „poate ar fi cazul să ne oprim și să ne gândim un pic”, ca mai apoi tot Cîmpeanu să spună că vor fi gata pentru toamna lui 2022. Apoi următorul termen a fost anunțat a fi septembrie 2023.
Klaus Iohannis a mai vorbit despre creșterea ponderii materiilor opționale: „Eu sunt profesor de fizică și știu că este greu să iubești științele fără să faci experimente, așa cum este greu să iubești limba română fără ca cineva să îți educe gustul pentru lectură. Creșterea ponderii materiilor opționale și diversificarea acestora, pentru toate ariile curriculare, reprezintă la rândul lor pași importanți în direcția corectă”.
Cu referire la cadrele didactice, președintele a spus că n-au fost recompensate „pe măsura așteptărilor: „Dumneavoastră ați demonstrat, în ultimii ani, că sunteți capabili și hotărâți să reinventați mijloacele tradiționale de predare pentru a face ca educația să continue, chiar și atunci când pandemia ne-a impus restricții severe. Ați fost și sunteți motorul unui sistem care de multe ori n-a știut să vă recompenseze pe măsura eforturilor”.
Informații de context
Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat săptămâna trecută că noile planuri-cadru pentru liceu ar urma să fie finalizate în perioada octombrie-noiembrie 2022. Acestea ar urma să intre în vigoare din septembrie 2023, potrivit ministrului.
Proiectul Legii învățământului preuniversitar prevede la art. 75 că disciplinele din trunchiul comun sunt următoarele: limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
La sfârșitul lunii iunie, Sorin Cîmpeanu a enumerat 11 discipline în trunchiul comun din viitoarele planuri-cadru pentru liceu, în cadrul unui interviu la TVR Info.
Este vorba despre următoarele discipline:
- Matematică
- Limba română
- Fizică
- Chimie
- Biologie
- Istorie
- Geografie
- Economie
- Sociologie
- Logică
- Filosofie
Iată ce prevede art. 65 din Legea Educației Naționale 1/2011 în privința planurilor-cadru și programelor școlare:
„(1) Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opționale.
(3) Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.”
Programe pentru formarea profesorilor
În acest moment nu există niciun niciun program/proiect pentru formarea profesorilor pentru pedagogie modernă. Există proiectul CRED, dinainte de pandemie, care a format 47.662 de profesori din gimnaziu și primar pentru noul curriculum.
Proiectul PROF a fost lansat anul trecut de către Ministrul Educației și este finanțat din fonduri europene în valoare de 28 de milioane de euro.
În luna mai 2021, Anca Petrache, managerul proiectului PROF, spunea că în decembrie 2023 vom avea cel puțin 28.000 de cadre didactice care să fi parcurs programul de formare pentru mentoratul de carieră didactică: „Ce vom avea în decembrie 2023? Rezultate previzionate, cum scrie în ghidul programului: vom avea cel puțin 28.000 de cadre didactice care să fi parcurs programul de formare pentru mentoratul de carieră didactică și care, nu doar că au parcurs programul, ci să și poată să demonstreze reale abilități și competențe de mentorat didactic. În esență, care să poată spune cu fruntea sus că sunt profesori, profesori de secol XXI ai sistemului național de învățământ”, a mai spus Petrache.
Proiectul PROF își propune crearea a 100 de Baze de Practică Pedagogică (BPP) și asigurarea mentoratului profesional pe durata întregii cariere didactice. Lista acestora poate fi consultată aici.
În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt alocate fonduri pentru formarea în pedagogie digitală a 100.000 de profesori, cu termen trimestrul al III-lea 2025.
2 comments
>>actualizarea programelor școlare și a modului de predare nu mai poate fi amânată
LOL, pana acum nu au facut ABSOLUT NIMIC. Discursurile dulapului sunt interesante insa sunt complet paralele cu realitatea, precum sinele de tren.
>> proiectul CRED
Aici profii au invatat sa deschida un browser web si sa nu scrie un email cu majuscule. O adevarata revolutie in formarea lor lol.
>>Proiectul PROF
Nu aduce ABSOLUT, dar ABSOLUT NIMIC nou in modul de predare.
Cursurile CRED sunt jenante. Justifica niste bani grei veniti din surse perfect legale, fara sa ofere nimic bun participantilor. Informatiile predate acolo sunt derizorii in ciuda publicitatii agresive pe care si-o fac. E ca la teleshopping. La fel e si cu cei de la Merito. Sunt premiati nu profesorii cu adevarat buni, ci profesorii care au in spate o gaselnita sau o poveste, in urma unor recomandari dubioase. Cunosc 4 profesori laureati Merito care nu au un randament iesit din comun la catedra, dar care se lauda permanent pe Facebook si posteaza frenetic linguseli sau cursuri de doi bani la care cadrele didactice invata sa decupeze lozinci sau sa dea shutdown la computer. Nu am comentat cu rautate. Acesta este adevarul.