Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că şcolarizarea tuturor copiilor şi asigurarea unităţilor de învăţământ cu învăţători şi profesori bine pregătiţi ar trebui să constituie „prima grijă” şi susţine că introducerea unor noi discipline în programa şcolară reprezintă „o falsă problemă a şcolii româneşti”.
„Prima grijă a noastră ar trebui să fie şcolarizarea tuturor copiilor şi prevenirea abandonului şcolar. Altă grijă ar trebui să fie asigurarea tuturor şcolilor cu învăţători şi profesori buni, bine pregătiţi. Cum să fac limba şi literatura română cu un ‘profesor’ care abia şi-a luat bacalaureatul, dacă l-a luat? Cum să aibă profesorul şi directorul de şcoală un statut respectat în comunitate, dacă primarul îl ameninţă, în faţa elevilor şi părinţilor, cu destituirea?”, a scris Pop, luni, pe Facebook.
El consideră că „şcoala noastră are nevoie – înainte de înlocuirea materiilor vechi cu unele noi – de măsuri drastice organizatorice, de reaşezarea ei pe un făgaş normal, bine arătat nouă de Spiru Haret, de Petru Poni şi chiar de Mihai Eminescu (care a fost o vreme inspector şcolar)”.
2 comments
Da.Nu puteti aproba comentariul cu minoritatea minora făcătoare de bebeluși fără număr, fără număr și care nu are nicio pasiune pentru școală.Doar școală vieții.
Principala grijă ar trebui să fie redefinirea programelor şcolare, care sunt vechi, îndesate până la refuz şi fără prea mare legatură cu o psihologie a vârstelor. Acest lucru ar elimina în mare parte şi abandonul şcolar.
Cea mai bună soluţie ar fi o formă de REZIDENŢIAT PEDAGOGIC, şi anume condiţionarea participării în comisiile de programe, manuale sau examene de un stadiu petrecut la grupa de vârstă respectivă. Cu alte cuvinte, dacă cineva doreşte să participe în comisia de gimnaziu sau să redacteze un manual de gimnaziu să aibă cel puţin 5 ani de predare la gimnaziu. La fel cum un chirurg nu poate opera fără rezidenţiat, un profesor ar trebui să predea la grupa de vârstă respectivă pentru a fi primit în aceste comisii.