Premiul Nobel pentru Fizică 2020 a fost câștigat de cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez, pentru “cele mai întunecate secrete ale universului” a anunțat astăzi, 6 octombrie, Comitetul Nobel.
Cercetătorii Reinhard Genzel (de la Max Planck Institute for Extraterrestrial Physics, Garching, Germany și University of California, Berkeley, USA) și Andrea Ghez (University of California, Los Angeles, USA) au fost premiați pentru descoperirea faptului că un obiect invizibil și extrem de greu guvernează modul în care orbitează stelele în centrul galaxiei noastre. O gaură neagră supermasivă este singura explicație cunocută în prezent.
Reinhard Genzel s-a născut în 1952, la Bad Homburg von der Hohe, Germania. A obținut doctoratul la Universitatea din Bonn. Este director al Institutului Max Planck din Germania și Profesor la University of California, Berkeley, SUA.
Andrea Ghez s-a născut în 1965, la New York. Doctoratul l-a obținut în 1992, la California Institute of Technology. Este profesor la University of California.
Astăzi, Andrea Ghez este a patra femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică. 114 premii Nobel în Fizică au fost acordate între 1901 și 2020.
Fiecare dintre cei doi a condus câte un grup de astronomi care, de la începutul anilor ’90, s-a concentrat pe o regiune din centrul galaxiei noastre, numită Sagittarius A. Măsurătorile celor două grupuri au ajuns la concluzia că acolo se află un obiect invizibil ce atrage stelele, determinându-le să se învârtă în jurul său cu viteze enorme. Munca lor a oferit cea mai convingătoare dovadă de până acum în privința existenței unei găuri negre supermasive în centrul Căii Lactee.
Roger Penrose, de la University of Oxford, UK, a inventat metode matematice ingenioase pentru a explora teoria generală a relativității, a lui Albert Einstein. El a dovedit astfel că teoria generală a relativității este un predictor robust al formării găurilor negre.
Einstein însuși nu credea în existența găurilor negre, dar în ianuarie 1965, la zece ani după moartea lui Einstein, Roger Penrose a dovedit că acestea într-adevăr se pot forma și le-a descris în detaliu. Articolul său decisiv în acest sens este în continuare considerat cea mai importantă contribuție la teoria generală a relativității, după Einstein.
Roger Penrose s-a născut în Colchester, Marea Britanie. A obținut doctoratul la Cambridge, în 1957. Este profesor la Universitatea din Oxford.
Premiul Nobel pentru Chimie 2020 va fi anunțat miercuri, 7 octombrie, la ora 12:45.
Premiul Nobel pentru Literatură 2020 va fi anunțat joi, 8 October, la ora 14:00.
Premiul Nobel pentru Pace 2020 – vineri, 9 octombrie, la ora 12:00
Premiul Nobel pentru Științe Economice 2020 – luni, 12 octombrie, la ora 11:45
Amintim că în urmă cu un an premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru “noi perspective privind locul nostru în univers”.
Iar în urmă cu 2 ani, Nobelul pentru Fizică 2018 a fost obținut de francezul Gérard Mourou – cunoscut în România ca ‘părintele științific al laserului de la Măgurele’, alături de americanul Arthur Ashkin și de canadianca Donna Strickland, pentru invenții inovatoare în domeniul fizicii laser.
Într-un interviu acordat atunci în exclusivitate pentru Edupedu.ro, Gérard Mourou declara că este “implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP”, care are “o contribuție unică, alături de celelalte unități”, la acordarea prestigioasei distincții.
Donna Strickland, cercetătoare din Canada, a fost a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică, scrie Agerpres, într-un documentar despre premiile Nobel acordate în Fizică. Dintre cei 210 oameni de știință care au primit prestigioasa distincție, doar două au fost femei, până anul trecut: Marie Curie și Maria Goeppert-Mayer.
Cel mai tânăr laureat nu doar în Fizică, ci al tuturor premiilor Nobel, a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani în 1915 când a primit prestigioasa distincție, alături de tatăl său, se arată în documentarul realizat de Agerpres. La polul opus se află Arthur Ashkin care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul.
Primul Premiu Nobel pentru fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X.
Printre laureații Nobelului în domeniul fizicii, de-a lungul istoriei de peste 100 de ani a premiului, s-au numărat: Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei cuantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli); John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile în domeniul fizicii particulelor); Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, pentru descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); belgianul Francois Englert şi britanicul Peter Higgs, în 2013, pentru descoperirea teoretică a necesităţii existenţei unei particule care să confere masă tuturor celorlalte particule subatomice.